BusinessMagazin

Tag: firma

  • Afacerea românească pornită cu un malaxor improvizat dintr-o oală de fiert rufe care acum produce peste 2 milioane de euro

    „Încrezătoare în beneficiile pe care natura le poate aduce în ştiinţă, mama a pus bazele Cosmetic Plant în 1991. A început să lucreze singură, într-un spaţiu de circa 40 mp, folosindu-se de un malaxor creat de un inginer clujean dintr-o oală de fiert rufe”, povesteşte Susana Laszlo, acţionar şi director general al Cosmetic Plant, despre fondatoarea companiei, Ileana Mester. Abia şase ani mai târziu, odată cu achiziţionarea primelor utilaje profesionale, a făcut pasul către o afacere modernă şi, adăugând treptat câte un nou echipament, compania s-a dezvoltat. Cosmetic Plant a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de 10,4 milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de anul precedent, iar în primele nouă luni ale acestui an a înregistrat o creştere de 10,6%. În acelaşi interval profitul a înregistrat un avans de 9,7%.

    „Eu am început să mă implic în afacere prin 1995, în plină dezvoltare a companiei, când mama începuse să simtă nevoia unei echipe. După decesul ei, în 2009, am preluat integral conducerea firmei”, adaugă Laszlo. Investiţia iniţială a fost de circa 1.000 de dolari, iar de atunci dezvoltarea companiei a absorbit un buget de peste 2 milioane de euro, sumă care a acoperit şi investiţia în actualul sediu al firmei, de circa 750.000 de dolari, care include fabrica, depozitul şi birourile administrative. Potrivit antreprenoarei, evoluţia companiei s-a datorat şi creşterii permanente a gradului de tehnologizare a liniei de producţie şi a dezvoltării portofoliului.

    „Elementul principal care ne diferenţiază pe piaţă este dat de faptul că am creat dintotdeauna produse la un preţ accesibil, chiar şi pentru clienţii cu venituri mici şi mijlocii”, spune Susana Laszlo despre poziţionarea companiei. Practic, toate gamele tradiţionale Cosmetic Plant au la bază câte un ingredient activ natural autohton –  gălbenele, cătină, muşeţel, măceşe, busuioc, salvie; „am menţinut convingerea fondatoarei companiei, conform căreia natura completează ştiinţa”, adaugă Susana Laszlo. În ceea ce priveşte gamele moderne, Cosmetic Plant se concentrează pe provenienţa ingredientelor şi extractelor naturale, fiind preferate culturile de plante organice, pentru a dezvolta formule fără parabeni, parafine, siliconi şi coloranţi.

    Gama Cosmetic Plant este disponibilă în propriul magazin online, „probabil singurul magazin în care sunt disponibile toate produsele noastre”, spune Laszlo. Pe lângă acesta, produsele se mai găsesc şi în reţelele de hipermarketuri Cora, Auchan şi Carrefour, în drogheriile DM, dar şi în farmaciile Catena şi Remedia, diverse farmacii independente şi magazine naturiste din ţară. În total, estimează Laszlo, produsele companiei pe care o conduce se pot cumpăra din peste 8.500 de puncte de desfacere, dintre care aproximativ 62% sunt farmacii şi magazine naturiste, iar restul de 38%, în reţelele de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de specialitate şi drogherii.

    Deşi nu deţine informaţii în ceea ce priveşte valoarea bonului mediu la nivel naţional, Laszlo spune că în propriul magazin online cheltuiala medie a fost de circa 110 lei în primele 9 luni ale acestui an. În prezent, Cosmetic Plant comercializează 110 produse împărţite în 16 game sortimentale, iar printre cele mai vândute se numără cele cu gălbenele şi cătină, alături de gamele pentru protecţie solară şi anticelulită. „Consumatorul fidel al Cosmetic Plant este o femeie modernă, cu vârstă cuprinsă între 30 şi 55 de ani, preocupată să aleagă produse cosmetice cu un bun raport preţ/calitate”, descrie Laszlo tipologia clientelei.

    Dintre cele mai recente investiţii, Susana Laszlo enumeră bugetele alocate pentru achiziţia a patru utilaje, o investiţie 1,4 milioane lei şi un malaxor de 150 litri pentru preparat şampoane. Compania se află în plină retehnologizare, proces început în 2017 şi finanţat în totalitate din resurse proprii. Anul acesta, producătorul de cosmetice a participat la diverse târguri internaţionale de specialitate în Republica Moldova şi Ungaria, iar momentan firma se pregăteşte pentru pentru Cosmoprof Asia, organizat la Hong Kong.

  • Takata Corporation, prezentă şi în România, a fost preluată de compania americană Key Safety Systems

    Contractul de achiziţie prevede că Key Safety Systems (KSS) va prelua toate activele Takata, cu excepţia unor operaţiuni legate de producţia şi vânzarea unor componente ale airbagurilor, potrivit comunicatului publicat marţi de companie.

    Tranzacţia este aşteptată să se finalizeze în primul trimestru din 2018, după ce se va primi aprobare din partea autorităţilor din Japonia şi Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cei mai periculoşi deţinuţi din Timişoara, şef de secţie la call-center

    Unul dintre cei mai temuţi tâlhari din România a ajuns şef de secţie la un call center din vestul ţării. Este vorba despre Lado Massimo, italianul care a jefuit o maşină blindată, în Pasul Gutâi. Bărbatul este încarcerat la Penitenciarul Timişoara, acolo unde o firmă de comunicare şi marketing şi-a deschis un punct de lucru.

    Angajaţii-deţinuţi din Penitenciarul Timişoara promovează panourile solare ale unei firme italiene.

    „Vorbesc cu diferite persoane din Italia si incerc sa intermediez intalniri dintre client si firma care face panourile”, spune un detinut.

    Şi pentru că în momentul în care s-a deschis acest punct de lucru, singurul italian din Penitenciar era Lado Massimo, acesta a fost şi primul angajat.

    Firma se adresează pieţei din Peninsulă, iar vorbitorii de limbă italină de după gratii sunt avantajaţi.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Când se deschide noul restaurant Taco Bell din Bucureşti

    În prezent, Taco Bell recrutează membri pentru echipa din Mega Mall. Cei interesaţi pot trimite CV-ul la job@taco-bell.ro sau pot aplica direct pe site.

    Grupul Sphera, operatorul lanţurilor de restaurante Pizza Hut, KFC şi Taco Bell, a înregistrat în primele nouă luni o cifră de afaceri consolidata de 401 milioane lei, în creştere cu 33,6% faţă de perioada similară a anului trecut, sumă ce acoperă vânzările integrale ale brandului KFC şi cele ale PIzza Hut aferente lunilor iunie-septembrie, potrivit raportului financiar al companiei.

    Restaurantele KFC au generat 365 mil.lei , în creştere cu 21%.

     

  • Paletul, unitatea de măsură a capitalismului

    Piaţa de distribuţie şi logistică din România începe să se maturizeze, iar în acest context Pall-Ex, serviciu de curierat de marfă paletizată lansat pe piaţă în 2011, are creşteri consistente, compania încheind 2016 cu o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de 2015. Danor Ionescu, CEO al Pall-Ex România, povesteşte despre evoluţia firmei, despre planurile acesteia, dar şi despre piaţa locală şi cea din regiune.

    Nu este ieşit din comun ca în prezent magazinele să promită consumatorilor livrarea produselor a doua zi, în aceeaşi zi sau chiar în câteva ore. Comerţul a devenit extrem de dinamic, dar acest lucru nu ar fi fost posibil, în forma actuală, fără infrastructura solidă din spate, fără punerea la punct a serviciilor de transport şi logistică. Un rol esenţial, şi unitatea de măsură a capitalismului, zicem noi, îl are obiectul de lemn a cărui importanţă o pierdem din vedere cei mai mulţi dintre noi: paletul.

    Paletul este cel mai simplu şi mai practic instrument folosit în transportul mărfurilor, păstrându-şi forma iniţială de acum mai bine de 70 de ani, de când se presupune că a fost inventat de către olandezi. Utilizat pentru prima oară în transporturile de mărfuri ale International Union of Railways, a devenit extrem de popular în America în timpul celui de-al doilea război mondial, când a revoluţionat industria alături de stivuitoarele folosite în transportul încărcăturilor de război. Practic, paletul a mărit viteza de încărcare şi descărcare; astfel, în trecut, descărcarea unui transport de 13.000 de conserve putea dura şi trei zile. În prezent, cu paleţi, aceeaşi cantitate poate fi descărcată în doar patru ore, potrivit publicaţiei Pallet Enterprise.

    Mai mult de atât, acest simplu obiect de lemn a influenţat evoluţia mai multor industrii. Un exemplu în acest sens este IKEA, care a redimensionat un anume model de cană pentru a putea încăpea mai multe pe un palet, astfel au trecut de la 864 de bucăţi la 2.204. În spatele aşezării eficiente a mărfurilor pe paleţi stă o întreagă ştiinţă, concentrată pe reducerea spaţiilor goale care se pot ivi, ştiinţă cu principii asemănătoare cu ale unui joc Tetris.

    Acest lucru nu este însă o noutate pentru Danor Ionescu, care are o experienţă de 21 ani de experienţă managerială în România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Marea Britanie, în transport şi logistică, vânzări şi operaţiuni în industriile FMCG. Danor Ionescu este CEO al Pallet Express, companie care operează franciza Pall-Ex pe pieţele din România, Ungaria şi Republica Moldova. De asemenea, el ocupă şi funcţia de Group CEO Logistics pentru grupul Delamode, firmă de transport şi logistică.

    El s-a alăturat Delamode din 2006, pe poziţia de corporate development director. Doi ani mai târziu, în decembrie 2008, a devenit CEO al Central & Eastern Europe la Delamode. Din această poziţie, a coordonat timp de trei ani pieţele din România, Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova. În 2011 a demarat pe plan local şi proiectul Pall-Ex România, Danor Ionescu ocupând şi aici poziţia de CEO. El este absolvent ASE şi a obţinut un MBA de la University of South Australia şi Swiss Business School.

    Pall-Ex este un serviciu de curierat de marfă paletizată lansat pe piaţa locală la 1 decembrie 2011, prin intermediul Pall-Ex România, care deţine franciza pe plan local. Serviciul a fost lansat în 1996 în Marea Britanie, apoi s-a extins în mai multe ţări din Europa, precum Spania, Franţa, Italia, Polonia şi România.

    Modelul Pall-Ex înseamnă formarea unei reţele de transportatori şi distribuitori locali, de regulă firme independente; astfel, în 24 de ore mărfurile paletizate pot fi livrate pe întreg teritoriul ţării, dar şi în străinătate prin intermediul membrilor Pall-Ex din alte ţări. Practic, transporturile de mărfuri sunt realizate prin intermediul companiilor de transport.

    Membrii colectează marfa de la clienţii locali, apoi aceasta este transportată la un depozit pentru ambalare şi pregătirea de transport. În cadrul depozitului Pall-Ex toată marfa este organizată, aşezată şi reîncărcată pe paleţi pentru transport către alte depozite ale membrilor, de unde firmele înscrise în această reţea îşi preiau mărfurile, cu vehicule mai mici pentru livrarea către consumator.

  • Una dintre cele mai mari bănci din lume vrea să înlocuiască 48.000 de oameni cu roboţi. Angajaţii actuali sunt „uneori ineficienţi”

    Este una dintre cele mai mari bănci din lume, dar se pare că zeci de mii de locuri de muncă la Deutsche Bank riscă să fie luate de către roboţi. John Cryan, CEO al Deutsche Bank, spune că actualii angajaţi sunt prea „predispuşi la erori” şi „uneori ineficienţi”, potrivit Daily Mail. 

    În următorii trei ani, firma intenţionează să implementeze acest trend în speranţa de a ţine pasul cu rivalii săi. Cryan a vorbit cu Financial Times despre planurile sale de a crea mai mult spaţiu pentru tehnologie în companie.

    „Angajam 97.000 de oameni. Colegii au cel mult jumătate din acest număr”, a spus CEO-ul. În 2015, Deutsche Bank a anunţat că va desfiinţa peste 9.000 de locuri de muncă în următorii cinci ani, iar până în prezent compania a renunţat la aproximativ 4.000 de oameni. Cryan a explicat că în următorii ani vor folosi tehnologia pentru a eficientiza procesele. „Acţionăm mult prea mult manual, ceea ce ne face predispuşi la erori, respectiv ineficienţi. Există, însă, tehnologizare”, declară acesta.

    „Fiecare bancă are, în prezent, un departament imens şi înfloritor de oameni care fac aceleaşi lucruri. Nu este un avantaj competitiv şi eşti expus la greşeli”, a adăugat el. Totuşi, nu a menţionat cu exactitiate ce locuri de muncă riscă să fie automatizate.

    Vestea sa vine la doar o lună după ce un raport a arătat că 70% dintre americani se tem că jobul lor va fi, în curând, preluat de un robot.Studiul, realizat de Centrul de Cercetare Pew, a constatat o anxietate larg răspândită în legătură cu impactul general al schimbărilor tehnologice. 

     

  • Firma de catering SanaGout anunţă o creştere cu 20% a cifrei de afaceri

    Lansată în 2008 de câţiva tineri pasionaţi de mâncare sănătoasă, compania sărbătoreşte în acest an 9 ani de activitate şi peste 10.000 de evenimente ”concept” organizate. Cu această ocazie, SanaGout a lansat un nou site şi un blog, unde oferă sfaturi şi sugestii despre organizarea unor mese şi evenimente speciale, cu hrană sănătoasă.

    ”În toţi aceşti ani, pe o piaţă foarte aglomerată şi cu perioade destul de dificile, am reuşit să ne păstrăm identitatea şi să oferim clienţilor experienţe culinare deosebite care aduc împreună preparate sănătoase şi aranjamente spectaculoase. De-a lungul timpului am gândit concepte de catering pentru mai mult de 10.000 de evenimente, de la întâlniri restrânse, de familie la conferinţe cu mii de invitaţi”, a continuat directorul general al SanaGout, Ana Alexandrescu.

    SanaGout a demarat din 2015 un proces de regândire a strategiei si abordării pieţei, renunţând la elementele neproductive si activităţile ineficiente. Noua strategie dus într-o prima fază la o scădere dramatică a încasărilor, însă acum începem să vedem roadele- o creştere anuală de 20-25% a cifrei de afaceri, dar şi a portofoliului de clienti şi a marjei de profitabilitate.

    ”În 2008, am început să oferim prânzuri pentru corporatiştilor, am avut şi un magazin de desfacere în zona Dorobanţi, dar uşor ne-am reinventat, am renunţat la activităţile ineficiente şi acum ne focusăm pe noi nişe de piaţă: evenimente corporate, de poveste, care să impresioneze atât din punct de vedere vizual, cât şi ca mesaj, şi programe speciale pentru companiile care îşi doresc să crească productivitatea angajaţilor”, declară directorul general al SanaGout, Ana Alexandrescu.

    În ultimii ani, companiile caută metode tot mai inovatoare de a-şi fideliza angajaţii, iar sfaturile de nutriţie şi mâncarea sănătoasă s-au dovedit de succes.

    ”Pornind de la nevoia companiilor de a găsi modalităţi de fidelizare a angajaţilor şi de la principiul că eşti ceea ce mănânci, am creat programe pe partea de healthy food, foarte apreciate de clienţi şi angajaţii acestora. Un astfel de program SanaGout durează minim 3 săptămâni si presupune fie lucrul cu un nutriţionist , fie cu un antrenor de fitness, plus un meniu personalizat, în funcţie de obiectivele companiei pentru fiecare angajat în parte. ”, explică Ana Alexandrescu.

    În cei nouă ani de activitate, pentru a-şi menţine standardele şi succesul, compania a investit circa 500.000 euro în echipamente, personal şi ingrediente de calitate.

    ”Ca să ajungem aici, am investit temeinic în specializare echipei, care creează atât preparate, cât şi experienţe culinare excepţionale prin calitate, sofisticare şi detalii inedite, în echipamente de ultimă generaţi şi ingrediente de calitate şi în imagine. Mizăm în continuare pe nişele de piaţă pe care le-am identificat şi estimăm o creştere a cifrei de afaceri de până la 25% şi in acest an”, a arătat directorul SanaGout.

     

  • Bărbatul care a pierdut mai mult de un MILIARD de dolari în doar 48 de ore

    Averea netă a prinţului Alwaleed a scăzut la 17,8 miliarde de dolari, după ce valoarea de piaţă a Kingdom Holding, firma de investiţii din Arabia Saudită pe care o fondat-o, a scăzut cu 1,3 miliarde de dolari.

    Acţiunile Kingdom Holding Co au înregistrat la finalul şedinţei de tranzacţionare de luni cel mai scăzut nivel din decembrie 2011.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Aceasta ar putea fi cea mai mare tranzacţie din industria electronicelor

    Broadcom a oferit 70 de dolari per acţiune pentru Qualcomm.

    Posibila tranzacţie este evaluată la aproximativ 130 de miliarde de dolari, luând în calcul situaţiile pro-forma, inclusiv o datorie netă în valoare de 25 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii.