BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Cum puteţi lua bani de la stat pentru a cumpăra un calculator

    Programul “Euro 200” de acordare a unui ajutor financiar elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de calculatoare va continua în acest an, bonurile de achiziţionare vor fi distribuite în perioada 16 august – 31 august, iar cumpărarea propriu-zisă va fi în perioada 16 august – 14 octombrie.

    Conform Ordinului Ministerului Educaţiei  3.020/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 62 din 20 ianuarie 2022, elevii si studenţii au termen până la data de 14 aprilie pentru depunerea cererilor şi dosarelor cu actele doveditoare pentru a participa la programul „Euro 200”.

    De acest ajutor vor putea beneficia elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 250 lei pe membru de familie.

    Programul “Euro 200” se derulează începând cu anul 2004.Cuantumul bonului valoric reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei.

    Configuraţia minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar este următoarea:

    a) pentru desktop – procesor Dual Core sau echivalent; FSB minimum 800 MHz; frecvenţă procesor minimum 2.300 MHz; HDD minimum 250 GB; RAM tip DDR3 minimum 4 GB; unitate DVD; monitor LCD minimum 17“; tastatură, mouse optic;

    b) pentru laptop – procesor minimum Dual Core sau echivalent; frecvenţă procesor minimum 2.000 MHz; RAM tip DDR3 minimum 4 GB; HDD minimum 250 GB; diagonală minimum 15“; rezoluţie minimum 1.366 x 768; DVD;

    c) pentru netbook sau echivalent – procesor Intel Atom sau echivalent; tip procesor minimum N450 sau echivalent; HDD SATA minimum 250 GB; RAM DDR3 minimum 1 GB; diagonală minimum 10“.

     

     

     

  • Cum puteţi lua bani de la stat pentru a cumpăra un calculator

    Programul “Euro 200” de acordare a unui ajutor financiar elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de calculatoare va continua în acest an, bonurile de achiziţionare vor fi distribuite în perioada 16 august – 31 august, iar cumpărarea propriu-zisă va fi în perioada 16 august – 14 octombrie.

    Conform Ordinului Ministerului Educaţiei  3.020/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 62 din 20 ianuarie 2022, elevii si studenţii au termen până la data de 14 aprilie pentru depunerea cererilor şi dosarelor cu actele doveditoare pentru a participa la programul „Euro 200”.

    De acest ajutor vor putea beneficia elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 250 lei pe membru de familie.

    Programul “Euro 200” se derulează începând cu anul 2004.Cuantumul bonului valoric reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei.

    Configuraţia minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar este următoarea:

    a) pentru desktop – procesor Dual Core sau echivalent; FSB minimum 800 MHz; frecvenţă procesor minimum 2.300 MHz; HDD minimum 250 GB; RAM tip DDR3 minimum 4 GB; unitate DVD; monitor LCD minimum 17“; tastatură, mouse optic;

    b) pentru laptop – procesor minimum Dual Core sau echivalent; frecvenţă procesor minimum 2.000 MHz; RAM tip DDR3 minimum 4 GB; HDD minimum 250 GB; diagonală minimum 15“; rezoluţie minimum 1.366 x 768; DVD;

    c) pentru netbook sau echivalent – procesor Intel Atom sau echivalent; tip procesor minimum N450 sau echivalent; HDD SATA minimum 250 GB; RAM DDR3 minimum 1 GB; diagonală minimum 10“.

     

     

     

  • George Soros şi gemenii Winklevoss investesc în NFT-uri şi metavers: fondurile controlate de ei au intrat în cea mai recentă rundă de finanţare a companiei Animoca Brands, evaluată la 5 miliarde de dolari

    Soros Fund Management şi firma de investiţii a gemenilor Winkevoss au intrat în cea mai recentă rundă de finanţare a Animoca Brands, companie din Hong Kong care se axează pe NFT-uri (Non-Fungible Token) şi metavers, potrivit Bloomberg.

    Animoca Brands a atras 359 de milioane de dolari în runda de finanţare condusă de Liberty City Ventures. Această finanţare i-a adus o evaluare de 5 miliarde de dolari, în creştere faţă de evaluarea de 2,2 miliarde de dolari obţinută în octombrie 2021.

    Evaluările obţinute de jucătorii din industria de blockchain şi crypto au cunoscut creşteri semnificative în ultimul an. Un alt exemplu vine dinspre platforma de exchange FTX Trading, care a obţinut o evaluare de 25 de miliarde de dolari în luna octombrie.

    Totodată, piaţa NFT-urilor înregistrează creşteri, iar volumele tranzacţionate pe platforma OpenSea au trecut deja de nivelul de 13 miliarde de dolari luna aceasta.

    Liberty City Ventures a condus cea mai recentă rundă de finanţare pentru Animoca Brands, iar printre participanţi se mai regăsesc nume precum Mirae Asset, Sequoia China, Kingsway, Pacific Century Group şi C Ventures.

    Animoca Brands oferă NFT-uri şi jocuri pe platforme blockchain, dezvoltate atât intern, cât şi prin parteneriate cu alte branduri.

    „Jocurile video ar putea fi soluţia atunci când discutăm despre adopţia de masă a tehnologiei blockchain, iar Animoca Brands este poate cea mai bine poziţionată companie din acest spaţiu la nivel global”, a declarat Manuel Stotz, fondator şi CEO al Kingsway Capital.

  • Poliţiştii iau cu asalt instituţiile publice din agricultură. Cine l-a înlocuit pe Mihai Moraru la şefia Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, care dă bani europeni fermierilor pentru investiţii în agrobusinessul rural

    Dorin Dumitru Opreanu (PNL) este noul director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), în locul lui Liviu Mihai Moraru, care a fost la conducere începând din luna iunie a anului 2020, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Agenţiei. El a fost numit prin ordin de ministru de către Adrian Chesnoiu (PSD), ministrul care a preluat portofoliul Agriculturii în la finalul lunii noiembrie a acestui an.

    Adrian Chesnoiu a fost şi el la conducerea AFIR în perioada februarie 2017 – mai 2020. În noiembrie 2019, când a fost numit ministru al Agriculturii Adrian Oros (PNL), acesta l-a detaşat în mai multe judeţe, iar Chesnoiu şi-a recuperat funcţia în instanţă şi ulterior s-a suspendat din funcţie. Apoi, a ajuns preşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Industria Alimentară din Camera Deputaţilor. El a lucrat ca poliţist în Serviciile Secrete.

    Opreanu este din Constanţa, unde este şi consilier judeţean PNL, şi anterior a fost director general adjunct plăţi şi administrativ în cadrul AFIR, funcţie pe care a preluat-o în octombrie 2019. Însă, el şi-a început activitatea în AFIR în 2013, pe poziţia de consilier la serviciul de verificare cereri de plată la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Constanţa, potrivit informaţiilor publicate în CV-ul acestuia.

    Noul şef al AFIR a urmat Facultatea de drept a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti în perioada 1999 – 2003, dându-şi licenţa în ştiinţe juridice. Aceeaşi facultate, cu licenţă tot în ştiinţe juridice, a absolvit-o şi Adrian Chesnoiu, doar că el a fost în generaţia 2001 – 2005, conform datelor din CV-ul său. De asemenea, ambii au un masterat la Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti, urmat în perioada 2005 – 2007. Dorin Dumitru Opreanu a absolvit Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, iar Chesnoiu Investigarea Fraudelor.

    Ulterior, în perioada 2009 – 2012, Opreanu a urmat şi Facultatea de Management Turistic şi Comercial în Constanţa la Universitatea Creştina „Dimitrie Cantemir” şi are un masterat în Administrarea afacerilor în comert şi servicii, obţinut la aceeaşi universitate, conform datelor din CV-ul său.

    Acesta şi-a început cariera în 2003 la Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa, unde a stat aproape trei ani, iar ultima funcţie a fost de subinspector – ofiţer operativ, conform datelor din CV-ul său. Apoi, în perioada 2008 – 2009 a fost director executiv al agenţie de selecţie şi plasare a forţei de muncă Smart Interim din Constanţa, deţinută de Daniel Turcu, un om de afaceri cu mai multe businessuri în judeţul Constanţa, care la fostele alegeri, din 2018, a candidat pentru funcţia de primar, din partea PMP, la primăria din Năvodari. Apoi, el a fost un an şi jumătate şef de birou al Biroului de Asigurare a Sistemului de Management Integrat din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) din Constanţa.

    După aceea, el a fost director general, din iulie 2011 până în februarie 2013, al companiei Smart Ink, cu cod CAEN de activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, deţinută de Mariana Lidia Turcu, care, de asemenea, are mai multe businessuri şi în unele este asociată cu Daniel Turcu.

    Din 2013 el şi-a început cariera în AFIR, dar curios este faptul că a devenit director al Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale din Constanţa în martie 2017, la nici o lună după ce Adrian Chesnoiu a devenit director general al AFIR.

    În declaraţia de avere, Opreanu a spus că a dat un împrumut în nume personal firmei Smart Development, deţinută de Mariana Pârvu, în valoare de 91.600 de lei. Din funcţia de director general adjunct al AFIR el a obţinut anul trecut un venit mediu de 12.872 de lei, însă nu este precizat în declaraţia de avere dacă este brut sau net. Venitul anual încasat în calitate de consilier judeţean a fost de 2.190 de lei.

  • Guvernul a alocat 100 mld. lei pentru proiectele PNDL

    Suma va fi alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021.

    Decizia este necesară pentru se va asigura continuitatea derulării programului în perioada următoare, prin onorarea solicitărilor de transfer înregistrate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei până la data de 26 noiembrie 2021.

    Fondurile alocate prin Hotărârea de Guvern vor fi distribuite comunităţilor locale pentru plata facturilor emise ca urmare a lucrărilor realizate în proiecte finanţate prin acest Program. Plăţile se fac în ordinea cronologică a solicitărilor şi facturilor depuse de comunităţile locale.

    În cadrul PNDL etapa I, pentru perioada 2015-2023, sunt incluse la finanţare 4.509 de obiective de investiţii, cu o valoare de aproximativ 15,4 miliarde lei, iar 3.311 obiective de investiţii sunt finalizate. În cadrul PNDL etapa a II-a, pentru perioada 2017-2022, sunt incluse la finanţare 7.231 de obiective de investiţii, cu o valoare de aproximativ 30,97 miliarde lei, dintre care 2.941 obiective de investiţii sunt finalizate. Până în prezent, situaţia execuţiei bugetare a bugetului programului aferent anului 2021 este următoarea: PNDL I – suma alocată este de 519.950.000 lei, din care suma de 519.931.000 lei a fost transferată beneficiarilor; PNDL II – suma alocată este de 5.637.138.000 lei, din care suma de 5.636.795.000 lei a fost transferată beneficiarilor.

  • Peste 80% dintre angajaţi consideră foarte importantă pentru ei finanţarea cursurilor de către companie

    ♦ Primele trei criterii pe baza cărora angajaţii români decid să rămână pe termen lung în companii sunt stabilitatea locului de muncă, sentimentul că sunt apreciaţi şi o relaţie foarte bună cu şeful direct. ♦ Pe locul patru se află oportunitatea de a accesa programe de training şi specializare finanţate de angajator. ♦ În 2022, companiile ar trebui să includă în strategia de retenţie a angajaţilor programul flexibil şi munca la distanţă.

    Accesul la cursuri şi programe de dezvoltare finanţate de către angajator reprezintă un aspect important pentru cei mai mulţi dintre angajaţii români, iar angajatorii ar trebui să ia acest lucru în considerare în strategia de retenţie a angajaţilor pentru 2022.

    Datele unui sondaj realizat de EXEC-EDU, liderul pieţei de executive education, arată că peste 80% dintre angajaţi consideră foarte importantă finanţarea cursurilor de către companie.

    „Momentul economic şi social pe care îl traversăm îi determină pe angajaţi să aprecieze mai mult stabilitatea, dar evidenţiază şi nevoia de dezvoltare. Noul context presupune noi tipuri de competenţe, mai ales în rândul managerilor, având în vedere schimbarea modelelor de business, a comportamentului de consum şi digitalizarea accelerată. Pe de altă parte, studiul readuce în prim plan nevoia de apreciere şi de conectare la locul de muncă şi importanţa bunelor relaţii. Apoi, se spune că oamenii nu îşi părăsesc locul de muncă, ci şefii, ceea ce explică de ce aproape jumătate din respondenţi pun relaţia cu şeful direct pe primul plan”, declară Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.

    Acelaşi sondaj arată că primele trei criterii pe baza cărora angajaţii români decid să rămână pe termen lung în companii sunt stabilitatea locului de muncă, sentimentul că sunt apreciaţi şi o relaţie foarte bună cu şeful direct.

    Oportunitatea de a accesa programe de training şi specializare finanţate de angajator se află pe locul patru, conform răspunsurilor primite de la angajaţi.

    Astfel, 61% dintre angajaţi îşi doresc un loc de muncă sigur şi stabil, 53% vor să le fie recunoscute şi apreciate performanţele, 46% îşi doresc să aibă o relaţie profesională foarte bună cu şeful direct, iar 30% declară că au rămas în companie datorită accesului la cursuri, oferit de angajator.

    În privinţa strategiilor pe care trebuie să le adopte companiile în 2022 pentru a-şi păstra angajaţii, programul flexibil care să includă şi munca la distanţă este menţionat de 78% dintre angajaţi, în timp ce majorarea salariilor după criterii clare este considerată importantă de 67% dintre angajaţi.

    Totuşi, un salariu mai mare i-ar determina să îşi schimbe locul de muncă pe 75% dintre angajaţi, urmat, în topul dorinţelor acestora, de un pachet de beneficii mai generos (52%) şi de un pachet de cursuri de specializare mai generos (52%).

    Din sondaj reiese, de asemenea, că 49% respondenţi şi-ar schimba job-ul pentru un program de lucru foarte flexibil, iar 27% s-ar muta într-o companie care le-ar oferi un program MBA.

    La sondajul EXEC-EDU, realizat în luna mai a acestui an, au răspuns manageri din industrii ca retail, IT, petrol şi gaze, jocuri de noroc, educaţie, FMCG, banking, agribusiness, curierat, transporturi, consultanţă. Respondenţii ocupă poziţii de middle management (37%), top management (17%), iar restul sunt angajaţi.

    Un procent de 59% dintre intervievaţi lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro, 17% activează în companii cu cifre de afaceri de 5-10 mil euro, iar 24% sunt în companii cu cifre de afaceri sub 5 milioane de euro.

     

  • Surse din piaţa financiară: Raiffeisen Bank a câştigat licitaţia pentru finanţarea Romgaz în achiziţia acţiunilor Exxon din zăcământul de la Marea Neagră

    Raiffeisen Bank a câştigat licitaţia organizată de Romgaz pentru a obţine o parte dn finanţarea necesară pentru achiziţia acţiunilor gigantului american Exxon în compania care va exploata zăcămintele de gaze din Marea Neagră, conform unor surse de pe piaţa financiară.

    Producătorul român de gaze naturale, controlat de statul român prin Ministerul Energiei (70%), a anunţat în septembrie că a demarat o procedură neagajantă în vederea obţinerii de oferte de finanţare în valoare de 1,6 miliarde lei în echivalent euro de pe piaţa bancară pentru a cumpăra participaţia ExxonMobil din proiectul de gaze cu OMV Petrom din Marea Neagră.

    În octombrie, Romgaz a anunţat că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local. Tot atunci, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei.

    Romgaz este aşteptată să plătească 1,06 mld. dolari pentru ExxonMobil Exploration and Production Romania, sumă ce ar putea fi ajustată cu 10 mil. dolari.

    Cea mai mare companie de stat listată la bursa românească avea la jumătatea anului în bilanţ 3,2 mld. lei în titluri de stat şi depozite bancare, echivalentul a 650 mil. Euro.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

     

  • Când se listează bondurile Autonom de 48 mil. euro şi ce vrea compania să finanţeze. Dan Ştefan, cofondator: Achiziţionăm portofolii sau companii din domeniul de mobilitate

    Autonom Services, furnizor integrat de servicii de mobilitate controlat de fraţii Marius şi Dan Ştefan, care a atras recent 48 mil. euro în cea mai mare finanţare antreprenorială cu obligaţiuni de la bursa locală, va lista instrumentele în 8 decembrie 2021.

    „În principiu, pe 8 decembrie vom avea listarea şi tot de atunci începe şi tranzacţionarea. Avem nevoie de bani în primul rând pentru finanţarea activelor pe care le achiziţionăm şi să închiriem mai departe pe termen scurt, mediu sau lung“, a spus Dan Ştefan în emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

     

  • Explozia comerţului online aduce tot mai multe schimbari. Mai mulţi tineri fac o aplicaţie care ţine locul unei meserii indispensabile, de care au nevoie majoritatea oamenilor

    Explozia comerţului online – şi astfel a numărului de curieri sau a numărului de şoferi de pe platformele alternative de transport – care nu sunt angajaţi, ci mai degrabă mini-antreprenori care livrează servicii prin intermediul unei minicompanii, un PFA, a creat un scurtcircuit şi pe o altă piaţă, cea a serviciilor de contabilitate.

    Noul val de mini-antreprenori creat de revoluţia aplicaţiilor se adaugă unui număr important de alţi liber profesionişti (medici, avocaţi, arhitecţi, artişti şi chiar IT-işti) care lucrează astfel de ani de zile, rezultatul fiind o cerere imposibil de servit de furnizorii de servicii din piaţa de contabilitate: prea mulţi clienţi mici şi prea puţine operaţiuni digitalizate. Un start-up local a observat această nevoie în piaţă şi a dezvoltat o aplicaţie care digitalizează partea de contabilitate pentru PFA-uri, dezvoltând practic un contabil virtual pentru noua economie digitală.

    Proiectul, numit SOLO, a luat naştere în cadrul incubatorului Novel Ventures, fondat de Bogdan Georgescu, fost managing partner în cadrul Colliers International şi fondator Bookster, în urmă cu un an, în primele trei luni echipa SOLO testând şi validând necesitatea unei astfel de aplicaţii în piaţă.

    „În ianuarie am dat drumul la treabă efectiv după o perioadă de analiză. În ianuarie am crescut şi echipa, am pus gaz pe foc şi în luna martie am ieşit în piaţă, de fapt în comunităţile de freelancing cu ideea pe care vroiam să o construim ca să vedem în ce măsură oamenii sunt interesaţi de tipul acesta de serviciu – să fie uşor, să fie online, să îţi ia bătaia contabilităţii de pe cap. Şi răspunsul a fost pozitiv, spre bucuria noastră“, a relatat Annemarie Fabian, cofondator al SOLO Fintech, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Utilizatorii SOLO au acces la o serie de servicii – înfiinţarea gratuită a unui PFA, facturare rapidă de pe mobil, contabilitate completă, calculul taxelor la zi şi depunerea declaraţiei unice, pe baza unui abonament de 89 de lei pe lună.

    „SOLO este un serviciu complet de contabilitate pe bază de abonament şi de când am lansat platforma putem să şi monetizăm. Noi avem însă clienţi din martie de când am testat pentru prima dată ideea. Avem aproape 150 de clienţi cu care am validat partea de interacţiune a noastră cu statul şi partea de interacţiune cu clienţii. Deci a fost mai important pentru noi în faza asta să înţelegem care sunt nevoile şi cum putem să facem să funcţioneze SOLO şi mai puţin important să încasăm abonamentele”, a punctat ea, adăugând că printre utilizatori se numără diferite persoane cu profesii liberale, curieri sau freelanceri.

    „Am descoperit că avem printre utilizatori IT-işti, care lucrează cu companii din Uniunea Europeană sau cu companii din Statele Unite, avem curieri, avem consultanţi de credite, avem şi freelanceri şi tot felul de creativi. Aici a fost o lecţie importantă şi cred că am văzut că oamenii valorifică un limbaj simplu, o mentalitate care le rezolvă problemele şi o mână de ajutor în definitiv pentru că de multe ori se trezesc că în calitate de PFA nu sunt pe lista de priorităţi a unui contabil şi simţeau acest lucru.”

    Alexandru Anghel,cofondator, SOLO Fintech: „Noi ne dorim de la următoarea rundă de investiţii nu numai partea de bani, cât şi partea de credibilitate, vizibilitate, partea aceasta de «smart money» – orice investitor care vine în SOLO trebuie să ne ajute să şi propulsăm modelul de business.”

    Start-up-ul SOLO Fintech a pornit în cadrul incubatorului Novel Ventures printr-o investiţie iniţială de 300.000 euro, iar acum echipa se află în discuţii cu investitori în vederea atragerii unei finanţări cuprinse între 400.000 şi 500.000 euro pentru dezvoltarea businessului în continuare.

    „Mai avem bani din investiţia iniţială, dar nu destul încât ne culcăm pe o ureche. Suntem activi în discuţii cu investitori şi deja avem un plan destul de avansat legat de următoarea rundă de finanţare pentru SOLO ca să putem să ne atingem obiectivul nostru pe 2022 şi anume să ajungem la 10.000 de clienţi“, a precizat Alexandru Anghel, cofondator al SOLO Fintech. El a adăugat că regula generală în procesul de strângere de bani în cazul start-up-urilor este ca fiecare rundă de finanţare să asigure un „runway“ de 12-18 luni.

    „Noi ne dorim de la următoarea rundă de investiţii nu numai partea de bani, cât şi partea de credibilitate, vizibilitate, partea aceasta de «smart money» – orice investitor care vine în SOLO trebuie să ne ajute să şi propulsăm modelul de business şi atunci ne luăm cât timp este necesar să vorbim atât cu fonduri, cât şi să ne uităm la soluţii cum ar fi SeedBlink ca să înţelegem de unde putem să aducem cea mai multă plusvaloare. Ambele sunt opţiuni foarte bune.“

    Până la finalul lui 2022, start-up-ul vrea să ajungă la 10.000 de clienţi, iar pe termen mediu şi lung, echipa SOLO urmăreşte scalarea business-ului prin extinderea serviciilor către IMM-uri şi lansarea soluţiei pe alte pieţe din Europa, precum Turcia, Polonia, Spania sau Italia. Pe piaţa din România activează în prezent peste 400.000 de PFA-uri şi 50.000 de PFI-uri.

    Start-up Pitch

    Invitat:  Marian Ştirbescu, CEO al start-up-ului Colltrain

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru desfăşurarea activităţilor de training colaborativ la distanţă

    „În prezent, platforma înregistrează aproximativ 128 de traineri, în principal din Europa. Însă, spre sfârşitul anului de obicei sunt campanii de marketing şi astfel sperăm să creştem cu 50% numărul de traineri de pe platformă, până la sfârşitul anului 2021.”

    Invitaţi: Răzvan Chiţa şi Ionuţ Vitec, cofondatori, VIMfit

    Ce fac? Dezvoltă o platformă online prin intermediul căreia utilizatorii au acces la antrenamente personalizate.

    Răzvan Chiţa: „Ţintim o finanţare de 700.000 euro cu ajutorul căreia am putea scala foarte repede businessul, iar după calculele noastre în aproximativ un an şi jumătate – doi ani am putea ajunge la un profit anual de 1,5 milioane euro. Acesta este primul plan, iar planul al doilea este cel în care nu mergem pe varianta unei investiţii, ci în care creştem organic. Noi deja avem o platformă web online prin care am început să testăm şi să oferim antrenamente online cu colaboratorii noştri şi deja avem un cash-flow, adică deja avem oameni care au început să se antreneze prin intermediul nostru.”

    Ionuţ Vitec: „Antrenorii personali nu vor avea doar antrenamente 1:1 cu clienţii, ci vor putea avea şi clase eventual de
    3-4 clienţi. Noi vrem să ţinem numărul acesta limitat la maxim patru clienţi momentan pentru că vrem să le oferim clienţilor această posibilitate de personalizare, pentru că un antrenor personal nu poate să fie atent la mai mult de un anumit număr de persoane în acelaşi timp.”

    Invitaţi:  Annemarie Fabian şi Alexandru Anghel, cofondatori, SOLO Fintech

    Ce fac? Au dezvoltat aplicaţia cu acelaşi nume – SOLO, prin care digitalizează partea de contabilitate pentru PFA-uri.

    Annemarie Fabian: „SOLO este un serviciu complet de contabilitate pe bază de abonament şi de când am lansat platforma putem să şi monetizăm. Noi avem însă clienţi din martie de când am testat pentru prima dată ideea. Avem aproape 150 de clienţi cu care am validat partea de interacţiune a noastră cu statul şi partea de interacţiune cu clienţii.”

    Alexandru Anghel: „Mai avem bani din investiţia iniţială, dar nu destul încât ne culcăm pe o ureche. Suntem activi în discuţii cu investitori şi deja avem un plan destul de avansat legat de următoarea rundă de finanţare pentru SOLO ca să putem să ne atingem obiectivul nostru pe 2022 şi anume să ajungem la 10.000 de clienţi“.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom Mobile, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea a trecut la un nou format în care s-au adăugat o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • CSR 2021: Artists Rooms – proiectul prin care artişti independenţi au fost susţinuţi în pandemie

    BRD Groupe Société Générale

    Motivaţie: BRD este un important finanţator privat al programelor culturale, strategia băncii concentrându-se pe susţinerea noii generaţii şi pe descoperirea a noi şi noi forme de interacţiune cu arta şi cultura. BRD este de asemenea  fondatorul fundaţiei culturale Fundaţia9, care construieşte zi de zi profilurile noii generaţii de artişti, fie prin platforma de jurnalism cultural Scena 9, fie prin programele de la Rezidenţa BRD Scena 9, centrul de cultură contemporană lansat de bancă. „Atunci când pandemia a oprit activităţile culturale, am simţit că avem o responsabilitate de a veni cu un răspuns punctual pentru artişti, dar şi cu un model de bună practică pentru sector. Scopul proiectului a fost de a crea rapid un instrument de sprijin pentru artiştii independenţi ale căror venituri au fost afectate de închiderea spaţiilor culturale pe durata stării de urgenţă. Proiectul nu a fost conceput ca un proiect umanitar, ci ca o platformă care să permită artiştilor să continue să creeze, iar creaţiile lor să ajungă la public, online şi offline, când situaţia sanitară a permis acest lucru”, spun reprezentanţii băncii.

    Descrierea proiectului: „Artists Rooms” este un program conceput de BRD şi Fundaţia9 ca răspuns la faptul că, pe durata măsurilor de urgenţă, sectorul cultural independent din România s-a dovedit una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale, profund afectată de anularea proiectelor şi evenimentelor culturale ce le asigurau principala sursă de venit.

    Apelul la propuneri de proiecte a fost deschis către toate domeniile artistice din toate regiunile ţării, cu condiţia ca forma finală a proiectului câştigător să poată fi prezentată online. Peste 500 de artişti vizuali, scriitori, muzicieni, actori, regizori şi-au prezentat proiectele şi 50 dintre ei au primit finanţări cuprinse între 1.500 şi 3.000 de euro. Proiectele câştigătoare au fost prezentate online pe site-ul Fundaţiei9 şi pe conturile de social media. Mai departe, după deschiderea spaţiilor culturale, în iulie 2020, opt proiecte individuale şi colective au fost prezentate publicului în spaţiul expoziţional de la Rezidenţa BRD Scena9. Proiectul s-a bucurat de apreciere pentru că a fost pus foarte rapid în practică, a fost flexibil şi nu a presupus multă birocraţie. În martie 2020 anunţau lansarea fondului, iar in aprilie deja selecţia proiectelor a fost finalizată şi a început finanţarea programelor. În iulie, la redeschiderea spaţiilor culturale, au prezentat publicului o selecţie din cele mai relevante lucrări ale artiştilor români, realizate în timpul pandemiei.

    Proiectul a fost dezvoltat şi realizat 100% in house de o echipă a BRD şi a Fundaţiei9: de la obiectivele programului, calendar, metodologie de selecţie a programelor finanţate, modalitatea de a le prezenta publicului, campania de comunicare, jurizarea şi selecţia proiectelor, atragerea de alţi parteneri şi resurse suplimentare, publicarea online a proiectelor şi producţia unei expoziţii la deschiderea spaţiului expoziţional Rezidenţa BRD Scena9.

    Principalele activităţi s-au desfăşurat într-un mod concentrat pentru a mobiliza şi a face resursele disponibile către artişti în cel mai scurt timp posibil: elaborarea regulamentului de selecţie; publicarea apelului la proiecte cu o durată de înscriere de două săptămâni; campania de comunicare; primirea propunerilor de proiecte, selecţia şi jurizarea lor (a peste 500 de propuneri); publicarea online a proiectelor selectate; selecţia celor opt proiecte ce au fost prezentate la Rezidenţa BRD Scena9; producţia expoziţiei, deschiderea spaţiului expoziţional şi vernisarea expoziţiei. Echipa care a lucrat la proiect a fost mixtă, din partea Fundaţiei9 au fost implicate trei persoane, care timp de o lună şi jumătate, au lucrat full time la acest proiect, iar din partea BRD a fost o persoană implicată în toate etapele programului de la aprobarea bugetului, la implementare. Proiectul a beneficiat de consultarea şi sprijinul partenerului fondator BRD şi a membrilor Consiliului Director al Fundaţiei9. Pentru prezentarea offline a selecţiei de proiecte Artists Rooms de la Rezidenţa BRD Scena9 au fost implicaţi alţi patru colaboratori. Bugetul avut la dispoziţie pentru finanţare a fost de 385.000 lei.  Au participat la realizarea proiectului şi Administraţia Fondului Cultural Naţional care a finanţat proiectul prin fondul său de urgenţă, Centrul Cultural al Primăriei Bucureşti – Expo Arte în calitate de partener al expoziţiei Artists Rooms deschisă la Rezidenţa BRD Scena9 în luna iulie 2020; Anagrama – dezvoltator pro bono al microsite-ului programului.

     

    Rezultate: În termeni cantitativi, proiectul a avut următoarele rezultate: 

    ♦ 38 de proiecte propuse de către 50 de artişti care au fost finanţaţi pentru a produce lucrări online din peste 500 de aplicaţii; Ÿ

    ♦ Apelul la proiecte a avut un engagement de peste 500.000 de vizualizări, 100 de distribuiri, ecouri în presă (media print online, radio, social media).

    În termeni calitativi, proiectul a presupus o mobilizare de forţă şi energii în direcţia construirii unui mecanism de susţinere care a generat o comunitate impresionată de parteneri şi artişti. „Toate aceste părţi implicate au reuşit să transmită împreună nu doar un mesaj de solidaritate, ci au readus în atenţia publicului larg rolul culturii şi al artei în vremuri de criză şi în construirea rezilienţei umane. Considerăm că acest tip de mesaj a fost cu atât mai important cu cât artiştii independenţi au fost dintre cele mai afectate categorii sociale şi, paradoxal, dintre cel mai puţin susţinute date fiind urgenţele de ordin sanitar, umanitar şi social declanşate de pandemie. Rezultatul principal pe care l-am atins nu a fost atât mărimea programului cât faptul că am demonstrat că în numai o lună şi jumătate, se poate construi o soluţie flexibilă şi eficientă, nebirocratică şi valorizantă pentru sectorul artistic independent aflat în situaţia de pandemie”, explică reprezentanţii BRD Groupe Société Générale.