Fetiţa care se afla în piaţă din întâmplare a pus câteva monezi în pălăria unui muzician care se afla acolo. Nimeni nu se aştepta însă să se întâmple ceea ce s-a întâmplat în continuare. Acest muzician a început să cânte uşor, în surdină auzându-se un cântec cunoscut tuturor.
În scurt timp s-au alăturat şi alţi instrumentişti, lumea s-a adunat şi a început să filmeze, iar spre final s-a adunat în acel perimetru întreaga orchestră simfonică Son Sabadell.
Citiţi mai multe pe perfect-ask.com
Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com
Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO
Hotelul a fost stabilit în anul 705 de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.
Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul de apă termală cu cel mai mare debit din lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.
VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME
Rolul de manager poate fi unul înfricoşător pentru cei proaspăţi numiţi în această funcţie. Cei de la Business insider au realizat o listă de lectură pentru aceştia, cărţi care îi vor ajuta pe noi manageri să facă faţă provocărilor pe care acest post le presupune.
Drive – Danile H. Pink
În această carte, Pink explică de ce banii nu sunt cea mai bună metodă de a motiva angajaţii.
The One Thing You Need to Know – Marcus Buckingham
Managerii buni au abilitatea de a identifica punctele forte ale angajaţiilor şi să mizeze pe acest lucru. Această metodă este mult mai eficientă decât aceea de a încerca de a îmbunătăţii părţile mai puţin bune ale angajaţiilor.
Thinking, Fast and Slow – Daniel Kahneman
Această carte te va ajuta atât pe tine, cât şi pe echipa ta, să anticipeze poticnirile psihologice şi îţi oferă metode ştiinţifice pentru a depăşi astfel de momente. Daniel Kahneman a câştigat premiul Nobel pentru economie în 2002, iar 2015 a fost selectat de publicaţia The Economist ca fiind unul dintre cei mai influenţi economişti din lume.
Testul practic de integritate e proba căreia trebuie să îi facă faţă cei care vor să se angajeze la Garda Forestieră – “DNA-ul padurilor”. Astfel se încearcă recrutarea celor incoruptibili. Iar viitorii inspectori vor fi răsplătiţi cu salarii atractive, scrie stirileprotv.ro
Asta îşi propune ministrul mediului, care a vizitat o zonă în care defrişările au făcut prăpăd. Aproximativ 2.000 de hectare de pădure din Piatra Craiului au fost puse la pământ, iar o fundaţie încearcă acum să repare răul făcut acolo.
Pe Valea Dambovitei, cât vezi cu ochii, versanţi întregi au rămas golaşi. Din loc în loc, şanţuri adânci brăzdează terenul: sunt căile pe care milioanele de buşteni au fost coboraţi în vale.
Parcul auto naţional devine tot mai îmbătrânit, pe măsură ce importurile de automobile la mâna a doua continuă să crească, iar statul abia reuşeşte să scoată de pe străzi numai 25.000 de maşini vechi anual prin intermediul programului Rabla. Dacă în 2007, anul de boom al pieţei auto locale, vârsta medie era de 11,2 ani, iar în 2010 s-a ajuns chiar sub pragul de 11 ani, anul trecut, pe fondul importurilor masive de maşini vechi, s-a depăşit pragul de 13 ani, ajungând la 13,3 ani vârstă medie.
„Punctul APIA de vedere este că statul trebuie să limiteze importurile de maşini vechi şi foarte vechi. În 2007 s-a limitat acest lucru şi am văzut cum piaţa a urcat foarte mult, iar importurile de autoturisme second‑hand a fost limitat şi a fost anul de referinţă. Din acel moment, raportul a fost 1 la 3 sau chiar 1 la 4, vârsta medie se apropie acum de 14 ani, iar pentru acest lucru noi avem un dialog cu autorităţile la fiecare întâlnire dar rezultatul este cel pe care îl ştim cu toţii“, explică Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.
Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului, de 74%. „Ar fi de remarcat faptul că în perioada ianuarie – aprilie ponderea persoanelor juridice a urcat la un maxim de 89% din total, scăzând spre 62% în perioada mai – august, impactul Programului «Rabla» fiind evident“, au spus oficialii APIA.
Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), spune că piaţa auto locală are nevoie în acest an de un program „Rabla“ care să fie adaptat la nevoie actuale ale pieţei, nu unul cum am avut în 2008. Un program Rabla actual trebuie să susţină maşinile „verzi“, de la cele electrice şi hibride, la cele cu emisii reduse de dioxid de carbon, după modelul european.
Dintre mărcile de import, brandurile grupului Volkswagen (Volkswagen şi Skoda) au continuat să crească puternic anul trecut, în ciuda scandalului în care a fost implicat cu emisiile poluante. VW a fost în continuare cea mai bine vândută marcă pe importul de autoturisme, cu un avans de 13% la 9.800 de unităţi, urmat de Skoda cu aproape 8.900 de maşini livrate, în creştere cu 14%. În plus, Volkswagen este singura marcă de import cu o cotă de piaţă de două cifre, în acest caz de 10% în 2015.
„Rezultatele grupului VW anul trecut au fost în creştere. Ne-am îndeplinit obiectivele şi avem un optimism moderat pentru anul acesta. În ceea ce priveşte toate discuţiile legate de problematica diesel, există în derulare două investigaţii, una internă şi una externă, la Volkswagen“, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele APIA şi director general al Porsche România.
Vânzările de vehicule comerciale au urcat cu aproape 28% anul trecut, apropiindu-se deja de volumele din perioada de boom economic. Dintre acestea, segmentul camioanelor a urcat cel mai mult, cu un avans de aproape 50%, pe fondul reînnoirii şi extinderii flotelor transportatorilor, la peste 7.000 de unităţi, apropiindu‑se astfel de nivelul de 7.600 de camioane grele livrate în 2008.
Buona ciara!!!“, spune cu un zâmbet larg pe faţă în timp ce-şi scoate pălăria care-i proteja părul argintiu. Dă mâna cu toată lumea adunată în cafeneaua-gelaterie-restaurant, cu chelneri şi cu jurnalişti, cu directori şi cu oameni de afaceri. Are 67 de ani. Este reprezentantul celei de-a treia generaţii a unui imperiu al cafelei. Este Massimo Zanetti, italianul de aproape 800 de milioane de euro, din spatele grupului cu acelaşi nume sub „pălăria“ căruia se află branduri precum Segafredo, iar acesta este noul pariu al unui om prin venele căruia curge mai întâi reducţie de ristretto, abia apoi sânge.
„Eu vorbesc în italiană pentru că ştiu că mulţi dintre voi înţelegeţi“, spune Massimo Zanetti, venit la Timişoara la început de decembrie pentru a lansa un nou concept care se va alătura celor aproape 400 de cafenele pe care grupul le are la nivel global.
Massimo Zanetti Beverage Group este o structură implicată în toate ramurile industriei de cafea, de la producţie, la ceaşcă, iar acum testează pentru prima dată pe piaţa locală un proiect-pilot prin care cafeneaua se schimbă în gelaterie şi în restaurant cu specific italian.
Considerate imorale, dar tolerate de lege şi acceptate tacit în învăţământ, meditaţiile date de profesori propriilor elevi ridică mari semne de întrebare. Atât elevi, cât şi părinţi sau profesori, vorbesc despre acest fenomen periculos ca unul imoral, dar nimeni nu face nimic concret în această direcţie.
„La începutul clasei a IX-a, le-a dat copiilor un test la care au luat foarte mulţi nota 3. A mers la profesorul respectiv la meditaţii. Au fost şi alţi elevi. Erau împărţiţi pe ture şi nu făceau nimic. Mi-a zis fata că nu înţelege nimic, dar de când merge la meditaţii primeşte note mari. A dat Bacul din materia respectivă şi a luat notă bună, însă pe toată perioada clasei a dousprezecea a luat ore de meditaţii şi de la un alt profesor”, a declarat un părinte din Lugoj, judeţul Timiş, sub protecţia anonimatului. „Dacă nu mergeai la ore, te scotea la tablă. Nu ştiai cât ştie cel de la ore, îţi dădea exerciţii foarte grele şi primeai notă mică.
Dacă mergeai, la ore erai privilegiat. Stăteai în bancă tot semestul şi luai note bune şi foarte bune, fără prea mult efort”, povesteşte un fost elev de la Colegiul Naţional Coriolan Brediceanu din Lugoj mecanismul prin care elevii au fost „ajutaţi” să meargă la ore. „Eu merg la ore, dar nu la profesorii cu care fac cursuri la şcoală. Am colegi care merg la ore la profesorii de la şcoală, dar nu am sesizat să fie avantajaţi”, a declarat o elevă de clasa a VIII-a de la o şcolă din Lugoj.
Cititi mai multe pe www.adevarul.ro
Citeste mai mult: adev.ro/o16ej0
Aplicaţia pentru smartphone-uri Am I Going Down? calculează şansele ca un avion să se prăbuşească. Astfel cei cu frică de zbor pot sta mai liniştiţi în scaunele lor.
Aplicaţia utilizează statistici pentru a analiza şansele ca un avion să se prăbuşească. Dacă zbori cu un Boeing 777 Cathay Pacific de la Hong Kong la Los Angeles şansa ca avionul să se prăbuşească este de 1 la 4 milioane. Daca un alt pasager pleacă de pe aeroportul Heathrow din Londra cu destinaţia J.F.K din New York, într-un avion A330 al companiei Virgin Atlantic Airways, riscul de prăbuşire este de 1 la 5,4 milioane. În plus, dacă zbori în fiecare zi timp de 11.146 de ani există o şansă foarte mică să fii implicat într-un accident de avion, potrivit aplicaţiei.
“Ideea acestei aplicaţii vine de la nevasta mea. Nu-i place să călătorească cu avionul şi voiam să fac o aplicaţie care să o liniştească, să-i arate că sunt şanse infime ca un avion să se prăbuşească”, a declarat Nic Johns, dezvoltatorul aplicaţiei.
Peste 10 milioane de rute au fost evaluate până acum, pe baza datelor de la mai multe organizaţii precum: Consiliul de Securitate al Transporturilor al SUA. Desi cifrele sunt destul de liniştitoare, “există în mod incontestabil anumite falii într-o abordare atât de simplistă”, previne publicaţia The Economist.
În momentul de faţă aplicaţia este disponibilă doar pentru iOS. O versiune pentru Android ar putea fi lansată în viitor.
În momentul de faţă găsim la rafturi zeci de produse care promit să împrospăteze gura oamenilor: pastă de dinţi, apă de gură sau gumă. Toate aceste produse au un lucru în comun: aroma de mentă, scrie Vox.
“Ideea că menta înseamnă prospeţime este doar o iluzie. Defapt, este un triumf al publicităţii”, a spus Rachel Weingarten, istoric.
Utilizarea mentei pentru împrospătarea respiraţiei este o practică modernă. În trecut, alte plante şi substanţe erau folosite pentru a îndulci respiraţia oamenilor. În timpul imperiului Roman menta era folosită pentru a trata 41 de boli diferite, însă nu şi pentru împrospătarea respiraţiei. De asemenea, la sfârştul anilor 1700, un medic dentist francez, Julien Botot, a realizat apa de gură modernă, un fluid care conţinea micsandră, ghimbir, scorţisoară dar nu şi mentă.
La începutul anilor 1800 periajul pe dinţi a devenit o normă în Statele Unite şi Europa, însă oamenii nu foloseau mentă pentru asta, ci o pastă mixată cu diferite ierburi.
Creatorul Pepsodent, pastă de dinţi, este responsabil pentru crearea obiceiului americanilor de spălare pe dinţi în fiecare zi. El a dorit să le inducă oamenilor o stare de bine atunci când se spală pe dinţi şi de aceea a adăugat în compoziţie uleiul de mentă, care lăsa în gură o senzaţie înţepătoare. Astfel de fiecare dată când oamenii se spălau aceştia erau răsplătiţi cu acea senzaţie.
La scurt timp, senzaţia a fost asociată cu prospeţimea. Uleiul de mentă face ca gura să se simtă mai rece şi proaspătă, dar, în esenţă, nu curăţă nimic.
Mai târziu, o altă companie americană, Listerine, a făcut acelaşi lucru şi a introdus în apa de gură mentolul, un element chimic care produce acelaşi efect ca şi menta. În plus, Listerine a lansat o companie de publicitate agresivă care încuraja spălatul pe dinţi. Campania a avut un succes enorm şi vânzările Listerine au explodat.
Astfel chiar şi în prezent menta este asociată senzaţia de prospeţime şi combaterea respiraţiei urât mirositoare.