Tag: facultate

  • Ce salariu primeşte un absolvent de facultate la primul job

    În fiecare an facultăţile livrează pe piaţa muncii circa 100.000 de licenţiaţi. În ultimii ani, cele mai multe companii care au făcut angajări masive şi au recrutat tineri au fost centrele de servicii de externalizare (de tip business process outsourcing, shared service center, call center), industria componentelor auto şi industria de servicii informatice.

    Ofertele salariale pe care le primesc tinerii absolvenţi de facultate atunci când decid să intre în câmpul muncii variază în funcţie de domeniul în care s-au specializat şi în care aleg să lucreze.

    Citiţi aici mai mult despre ce salariu primeşte un absolvent de facultate la primul job.

     

  • Ce salariu primeşte un absolvent de facultate la primul job

    În fiecare an facultăţile livrează pe piaţa muncii circa 100.000 de licenţiaţi. În ultimii ani, cele mai multe companii care au făcut angajări masive şi au recrutat tineri au fost centrele de servicii de externalizare (de tip business process outsourcing, shared service center, call center), industria componentelor auto şi industria de servicii informatice.

    Ofertele salariale pe care le primesc tinerii absolvenţi de facultate atunci când decid să intre în câmpul muncii variază în funcţie de domeniul în care s-au specializat şi în care aleg să lucreze.

    Citiţi aici mai mult despre ce salariu primeşte un absolvent de facultate la primul job.

     

  • Ce salariu primeşte un absolvent de facultate la primul job

    Ofertele salariale pe care le primesc tinerii absolvenţi de facultate atunci când decid să intre în câmpul muncii variază în funcţie de domeniul în care s-au specializat şi în care aleg să lucreze.

    În fiecare an facultăţile livrează pe piaţa muncii circa 100.000 de licenţiaţi. În ultimii ani, cele mai multe companii care au făcut angajări masive şi au recrutat tineri au fost centrele de servicii de externalizare (de tip business process outsourcing, shared service center, call center), industria componentelor auto şi industria de servicii informatice.

    Citiţi mai mult aici.

  • Iohannis i-a felicitat pe cei care au susţinut examene de admitere la facultate

    “Îi felicit pe toţi cei care în aceste zile au susţinut admiterea la facultate şi sunt alături de cei care încă mai au de trecut examene. Ştiu cât efort şi perseverenţă presupune pregătirea pentru unul dintre cele mai importante examene din viaţa fiecărui tânăr”, a scris preşedintele pe Facebook.

    Iohannis a subliniat importanţa educaţiei în cadrul dezvoltării României.

    “O Românie puternică se bazează pe succesul viitorilor absolvenţi de învăţământ superior. Educaţia este calea către performanţă profesională şi cetăţenie activă pentru fiecare dintre noi, dar este şi fundaţia progresului unei naţiuni”, mai spune preşedintele.

     

     

    Îi felicit pe toţi cei care în aceste zile au susţinut admiterea la facultate şi sunt alături de cei care încă mai au de…

    Posted by Klaus Iohannis on Friday, July 24, 2015

     

  • Facultatea din ASE cu cei mai mulţi candidaţi la admitere

    În total, 10.694 de absolvenţi de bacalaureat şi-au depus dosarele de admitere la una dintre cele 11 facultăţi din cadrul ASE. „Fiecare al zecelea absolvent de bacalaureat de anul acesta s-a înscris la o facultate din cadrul ASE.

    Clasamentul celor mai căutate facultăţi a rămas similar cu cel de anul anterior. Admiterea a fost făcută în funcţie de media de la bacalaureat, un eseu motivaţional şi testul de competenţă lingvistică, dacă a fost cazul. Anul acesta, 9 din cele 11 facultăţi ale ASE au programe în limbi străine, pentru că am venit astfel în întâmpinarea angaja­torilor, care solicită candidaţi care să cunoască bine cel puţin limba engleză“, a spus conf. univ. dr. Florina Mohanu, director marketing şi  comunicare şi purtător de cuvânt al ASE.

    Citiţi mai mult aici.

     
  • Facultatea din Bucureşti cu 80 de candidaţi pe loc

    Peste 22.000 candidaţi s-au înscris la admitere la Universitatea din Bucureşti, concurenţa oscilând între un candiat pe loc la Facultate de Filosofie şi 80,6 pe loc la specializarea Limbi Moderne Aplicate a Facultăţii de Limbi Străine, informează instituţia de învăţământ superior.
     
    Peste 22.000 de candidaţi şi-au depus dosarele, în sesiunea iulie 2015, pentru admiterea la facultăţile Universităţii din Bucureşti, cu o medie de cinci candidaţi pe locurile de la buget.
     
    Universitatea din Bucureşti atrage anul acesta.
    .
  • Arcadia Hinescu: “Avocatura pieţei de artă este acum în dezvoltare, care corespunde şi pasiunii mele, pentru că sunt colecţionară de tablouri”

    În avocatură este greu, în ziua de astăzi, să creezi nişe, spune Arcadia Hinescu, care se specializează pe avocatura pieţei de artă. Proprietatea intelectuală i s-a părut insuficient exploatată şi crede că face o meserie cool, care îi place şi o motivează.

    Face parte din Societatea Colecţionarilor de Artă, înfiinţată în 1990, şi a participat la expoziţii, din perspectiva avocatului, făcând toate contractele din spatele unei astfel de manifestări. „În mediul în care mă mişc întâlnesc artişti şi am constatat că aceştia nu-şi cunosc întotdeauna drepturile. Încerc să le explic cât de important este să îşi semneze lucrările, să îşi urmărească lucrările, îi încurajez să îşi catalogheze lucrările, o activitate care este ceva natural în afară şi mai puţin cunoscut la noi.

    Catalogarea poate fi făcută şi de artist, dar şi de o entitate independentă, o asociaţie sau o fundaţie. Există, de exemplu, fundaţia Andy Warhol, care a catalogat toate operele artistului şi care se pronunţă în privinţa autenticităţii unei lucrări sau alteia“. A lucrat şi dosare tehnice sau  pe partea de mărci.

    Îi place să studieze. A început să lucreze încă din parioada facultăţii, la Ernst & Young, acum EY, ocazie cu care a descoperit segmentul de consultanţă, în care activează în principal. A făcut un master de dreptul afacerilor la Colegiul Juridic de Studii Europene, care i-a prilejuit contactul cu profesori dar şi cu doctrina franceză, urmat de un master în dreptul afacerilor la ASE. A făcut cursuri de drept comparat, ocazie cu care a constatat problemele care există la noi în materie de drepturi de autor, de exemplu confuzia care apare la noi între termenii de „copyright“ şi cel de „drepturi de autor“. Relaţia dintre artist şi galeriile de artă este un alt domeniu care se poate transforma în business pentru un avocat specializat.

    Este ardeleancă şi se bucură că nu şi-a perdut accentul. Înainte de a intra la drept, avea inpresia că trebuie să fii un soi de Ally McBeal ca să fii avocat. Dar sistemul de justiţie american este complet diferit de cel românesc, şi recomnadă tinerilor profesia de avocat: „Dreptul este o facultate selectivă, între puţinele la care se mai dă examen. Selecţia care se face astfel este o garanţie că oamenii care au reuşit sunt de calitate. Este o companie plăcută în facultate. În al doilea rând este vorba de circulaţia informaţiei şi instituţiile care activează în domeniu“.

    Are un mentor în artă, o doamnă care este istoric şi critic de artă. Colecţionează din 2007, primul tablou l-a luat din prima primă de avocat. „Era perioada în care învăţam ABC-ul meseriei.“ A participat la o licitaţie, a luat un prim tablou, apoi altele, în general picturi care i-au plăcut; îşi aminteşte că la un moment dat fost angrenată chiar într-o cursă pentru un tablou pe care îl voia şi un alt avocat şi pe care l-a cumpărat cu bani împrumutaţi.

    Spune că trebuie făcută o distincţie între arta ca marketing şi arta autentică; crede, de exemplu, că în cazul pomenitului Andy Warhol putem vorbi de mai mult marketing şi poate mai puţină artă autentică. Si-a definit activitatea, simplu, prin „pasiune“.

  • Povestea româncei care a trecut de la meseria de stewardesă în Qatar la producător de documentare pentru British Airways

    Camelia Oros Tsarouchis este o doamnă deosebită, plină de energie şi voie bună. Absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea Babeş €“Balyai şi masterandă a Facultăţii de Marketing, Universitatea ASE Bucureşti, Camelia şi-a început carieră în România, prin practică la un cabinet de avocatură din Baia Mare, oraşul sau natal, scrie vreausafiustewardesa.ro

    După experienţa în mediul juridic a urmat televiziune, pentru ca mai apoi Camelia să îşi întindă aripile şi să zboare pentru Qatar Airways. În prezent, Camelia a rămas aproape de aviaţie, producând filme documentare pentru British Airways.

    În continuare, interviul acordat de Camelia Oros Tsarouchis celor de la vreausafiustewardesa.ro:

    Prin ce împrejurări ai reuşit să lucrezi în aviaţie?

    La scurtă vreme după angajarea la cabinetul de avocatură, am realizat că e prea devreme să profesez această meserie, care chiar dacă e ceea ce dorisem să fac de mică, în realitate era mult mai diferită decât ceea ce îmi imaginasem că ar fi. În plus, simţeam că mi-am petrecut anii adolecentei adâncită în cărţi, fără a experimenta viaţă în plinătatea ei. Aşa am ajuns să trec pragul televiziunii locale TL+ cu intenţia de a scrie ştiri. Însă, directorul televiziunii m-a văzut când am lăsat CV-ul şi mi-a propus să dau un “€œtest pe sticla”, după care m-a anunţat: “€œIncepi de mâine cu ştirile, dar vei avea şi o emisiune socială în direct.”

    Televiziunea a fost o experienţă inedită, în care am învăţat să îmi testez şi împing limitele, să experimentez cu lucruri noi şi să cunosc multe persoane pline de curaj şi iniţiativă. Câţiva dintre colegii de televiziune şi-au luat zborul spre alte ţări la un moment dat, ceea ce m-a determinat pentru prima data să mă gândesc: “De ce nu şi eu??”

    Şi aşa mi-am adăugat pentru prima data CV-ul pe unul dintre cele mai mari motoare de căutare online sau de head hunting şi la scurtă vreme am fost contactată cu un job de însoţitor de bord. Aşa m-am hotărât să mă duc la primul interviu, în Braşov.

    Ce calităţi te-au ajutat să obţii un post ca stewardesă?călătorie dinspre Grecia spre Qatar, iar după câteva luni, ne-am decis că ne vom căsători, mutându-ne astfel în Grecia. Azi avem un băieţel voios şi plin de energie, vizitând şi locuind până la vârstă lui de 4 ani jumate pe 4 continente: Europa, Asia, America şi Africa.
    Care ar fi plusurile acestei meserii, în afară de faptul că ai reuşit să ajungi în locuri îndepărtate de pe glob?

    Plusul evident al acestei meserii este faptul că vei călători în toată lumea! Stai în cele mai renumite hoteluri, în cele mai bune condiţii, pluteşti deasupra lumii la propriu şi la figurat. Este un stil de viaţă care îşi lasă amprenta pe dezvoltarea ta ulterioară! Odată ce ai fost în aviaţie, această rămâne parte integrantă a ta. Te internaţionalizezi, te globalizezi, descoperi noi lucruri despre tine şi vezi viaţa de la înălţime, nu dai importanţă decât lucrurilor cu adevărat importante. Nu e de ajuns?!

    În cei trei ani am acumulat experienţă de viaţă pe care persoanele cu profesii normale o pot probabil avea poate într-o viaţă întreagă!

    Cum te-ai simţit atunci când compania de comunicare şi media în cadrul căreia lucrezi ţi-a cerut să produci documentare pentru British Airways?

    Să nu uităm că linia aeriană Qatar Airways şi jobul în sine mi-au dat posibilitatea să mă internaţionalizez, să lucrez cu străini din toate colţurile Pământului şi aceasta m-a adus azi în poziţia pe care o deţin, şi anume cea de Producător Executiv de filme tip documentar, care pot fi vizualizate pe inflight entertainment-ul companiei internaţionale de aviaţie British Airways. Tocmai am terminat un documentar despre Lagos, unul dintre cele mai vibrante oraşe al Africii. Aceeaşi companie media cu care colaborez este şi agentul oficial al publicaţiei internaţionale engleze “€œThe Economist”, pentru care producem rapoarte de ţară în diferite domenii: petrol şi gaze naturale, aviaţie, construcţii şi dezvoltare, bancar, proiecte care îmbină partea jurnalistică cu cea de publicitate.

    În primul rând sunt calităţile fireşti căutate în acest tip de job: prezenţa fizică, înălţime, vârstă. Mai e şi naturaleţea şi carismă de care dai dovadă când vorbeşti cu intervievatorii, dar şi cu concurenţii. Educaţia este un alt factor important. Chiar dacă nu e necesar să ai şi facultate, este recomandabil, împreună cu experienţă în profesii care implică contactul cu lumea: PR, media, relaţii cu clienţii, ospitalitate etc.

    Dacă sunteţi încă pe băncile facultăţilor, terminaţi-vă întâi studiile şi apoi aplicaţi la acest job!

    Bineînţeles, talentul în domeniul lingvistic şi fluenţa în câteva limbi joacă un rol foarte important. Dar nu uitaţi: că să lucrezi în domeniul relaţiilor cu clienţii trebuie să fii ceea ce se zice în engleză: “people person”, altfel nu ai nicio şansa să rezişti mult timp. Consider că a lucra în serviciu cu publicul/clienţii este una dintre cele mai dificile meserii pe care cineva o poate avea. Trebuie să îţi pui mereu faţetă cea mai plăcută, este că şi un rol pe care îl joci.

  • A visat să devină diplomat, însă traseul carierei sale a luat un alt curs, acumulând până în prezent o experienţă de aproximativ 12 ani în domeniul resurselor umane.

    A urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2002.

    Primul loc de muncă în domeniu a fost de HR Consultant al companiei de consultanţă AIMS Human Capital (2002-2007), iar acesta a fost urmat de cel de HR Manager al furnizorului de servicii externalizate Genpact (2007-2010).

    Matei a devenit responsabilul de departamentul de resurse umane al subsidiarei locale a companiei franceze Schneider Electric în 2010, printre principalele sale realizări în această poziţie fiind înfiinţarea unui hub regional de suport de clienţi în cadrul companiei ce a ajuns în patru ani la 100 de angajaţi ce deservesc clienţi din 55 de ţări, cât şi atingerea unui grad de retenţie a angajaţilor de 92%.

  • Cum a reuşit un tânăr actor să includă iluzionismul pe lista meseriilor din România

    La momentul scrierii acestui articol Andrei Teaşcă se afla la Expo Milano 2015, manifestare la care participă patru echipe de artişti români, specializaţi în magie, dans, pantomimă şi muzică.

    Andrei Teaşcă a terminat facultatea de teatru la clasa lui Mircea Albulescu, iar după aceea a decis să plece în străinătate. Acolo, cumva, pantomima şi mişcarea scenică s-au amestecat cu iluzionismul şi din această mişcare Andrei Teaşcă a creat un nou stil artistic, teatrul de magie.

    A avut mai multe contracte în străinătate, iar în 2007 a  decis să se întoarcă în ţară. A avut succes, aşa că în februarie 2009 a înfiinţat Academia de Magie, o şcoală de iluzionism la care au tot venit tineri, în următorii ani, tineri care au crescut şi au devenit profesionişti.

    Andrei Teaşcă a creat Federaţia Română de Iluzionism şi Magie, ba a făcut posibilă şi includerea iluzionismului în nomenclatorul meseriilor. Acţiunile de promovare, dar şi numărul de spectacole în creştere, la care s-au adăugat concursurile de talente de la televiziuni au făcut ca iluzionismul să capete noi dimensiuni, să devină popular, să atragă tot mai mulţi oameni. „Tinerii sunt atraşi de efecte, de feedback-ul pe care îl obţin în faţa celor apropiaţi, după care descoperă că pot avea şi satisfacţii financiare. Dacă ştii să te promovezi este o meserie bănoasă.“

    Cursurile nu-l învaţă pe tânărul aspirant atât trucuri, cât îi oferă o identitate, o traiectorie. „Dacă nu ştii să te organizezi, dacă nu ai cunoştinţe despre marketingul cultural, degeaba eşti talentat şi degeaba faci bine ce faci. Trebuie să ştii să te vinzi.“ Teaşcă spune că acum s-a depărtat de latura pragmatică a meseriei şi se desfăşoară în teatru. Îşi dă doctoratul cu tema „Teatrul de magie, inovaţie în artele spectacolului“, o formă nouă de manifestare teatrală care o să se dezvolte din ce în ce mai mult.

    Este o meserie costisitoare? Andrei Teaşcă spune că sunt magicieni care pot realiza momente inedite cu un minim de recuzită, dar, din punctul lui de vedere, trebuie investiţii majore. Crede că jumătate din tot ce înseamnă un spectacol de magie reprezintă ambientul şi atmosfera. Ambientul se creează cu tehnică, cu construcţii, cu decoruri, cu elemente, de la fum până la cutii. În spate există o întreagă industrie, inventatori, constructori, dar şi fabrici de elemente şi aparate pentru iluzionişti.

    A stat o perioadă în Coreea de Sud şi acolo a văzut că există locuri unde pasionaţii se pot întâlni şi vorbi; la noi nu exista aşa ceva şi a deschis, în august anul trecut, Magic Bar, care combină magazinul de magie cu funcţiile unui bar şi cu un loc de întâlnire al meseriaşilor. Andrei Teaşcă crede că pe la Teatrul de Magie sau pe la federaţie au trecut câteva zeci de magicieni, mai mult de jumătate din numărul iluzioniştilor ce activează acum. Nu-i place faptul că mulţi tineri vor atestatul de profesionist nefiind destul de pregătiţi, nu au răbdare pentru studiu şi pentru dobândirea unui statut.