BusinessMagazin

Tag: extindere

  • BREAKING Votul în Diaspora, extins la 3 zile. Decizie finală în Parlament

    Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, miercuri, cu 228 “pentru” şi unul “împotrivă” proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală.

    Deputaţii au respins, însă, la dezbaterile asupra proiectului, cu 187 de voturi “împotrivă” şi 22 voturi “pentru” amendamentul prin care publicarea exit-poll-urilor să se facă doar după ora 24:00 din ultima zi de vot.

    Iniţiativa legislativă modifică următoarele legi: Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă; Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

    Propunerea de lege a primit, marţi, de la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, un raport de adoptare, cu amendamente.

    Un amendament controversat la dezbaterile din Comisia Camerei Deputaţilor a fost cel referitor la întocmirea listelor electorale suplimentare pe suport de hârtie, care a fost admis în cele din urmă, cu condiţia ca acestea să fie făcute doar în cazul în care sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu mai funcţionează. Amendamentul a fost introdus de grupurile de deputaţi PNL şi USR.

    Deputaţii au introdus, marţi, şi amendamentul prin care publicarea exit-poll-urilor se va face doar după ora 24:00 din ultima zi de vot, pentru a nu influenţa rezultatele alegerilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă piaţă pentru Big Four: PwC începe să auditeze şi companii de criptomonede

    Gigantul din Big Four, PwC, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă din lume, a adăugat auditul de criptomonede pe lista sa de servicii, încât compania se extinde înspre o clasă de active care este din ce în ce mai reglementată.

    Potrivit Bloomberg, mai multe echipe din PwC au proiectat instrumente pentru a putea verifica cheile private cu adresele publice din portofele electronice pentru criptomonede, a declarat Ralph Weinberger, head of PwC Global Assurance Methodology, Learning and Education Organization.

    Instrumentele de audit nu pot accesa codurile unice de securitate ale portofelelor pentru criptomonede, însă permit auditorului să verifice dacă respectiva entitate este unicul proprietar al portofoliului, spune Weinberger.

     

     

  • Goana după creierele românilor

    Playtika, care a intrat pe piaţa românească în 2011, are 250 de angajaţi în centrul de suport şi 100 de angajaţi, ingineri şi specialişti IT la centrul de dezvoltare deschis în 2018.
    Acest centru de dezvoltare este făcut în colaborare cu americanii de la Qualitest, cea mai mare companie de testare software şi asigurare a calităţii.
    „Noi dezvoltăm în principal social games, dar de câţiva ani am început să creăm şi jocuri casual, pe care utilizatorii le accesează zilnic”, a declarat Oran Piekarski, director de operaţiuni la Playtika, într-o discuţie cu ZF.
    Aproape 10% din „creierele” Playtika, o companie pentru care chinezii au plătit peste 4 miliarde de dolari, sunt în România.
    Stefanini, un furnizor brazilian de servicii IT, are în România cel mai mare centru din Europa, care deserveşte aproape 100 de ţări şi care în 2018 a ajuns la afaceri de aproape 50 de milioane de euro cu peste 1.600 de angajaţi.
    Planul este de a continua angajările dacă mai găsesc „creiere”, având în vedere lupta acerbă din piaţa românească.
    Gigantul german Continental investeşte 20 de milioane de euro în extinderea clădirii de birouri din Iaşi, unde au un centru de inginerie cu aproape 2.000 de salariaţi.
    „În Iaşi, colegii lucrează la maşinile care vor circula pe străzi peste unul, doi sau chiar cinci ani. Lucrează la tehnologiile viitorului”, spune Christian von Albrichsfeld, şeful Continental România, grup care a ajuns la peste 20.000 de angajaţi pe piaţa românească, dintre care peste 5.700 sunt ingineri şi specialişti IT&C.
    E.ON, grupul german din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, trebuie să angajeze în următorii doi ani 300 de specialişti IT la centrul de cercetare, dezvoltare şi inovare de la Iaşi, unde lucrează deja 100 de oameni.
    Gigantul american HP şi-a majorat echipa din România cu 30% în ultimii trei ani, ajungând la peste 1.300 de angajaţi.
    „Vrem să creştem în continuare numărul de angajaţi ai HP în România. Cu cei peste 1.300 de angajaţi pe care îi avem în acest moment, suntem în top 3 reprezentanţe HP în Europa. Avem 13 divizii ale HP prezente în România, oferind servicii în aproximativ 25 de limbi”, a declarat într-o discuţie cu ZF Mugur Pantaia, managing director la HP România. Lunar, avem peste 100 de poziţii pentru angajare deschise în România, a precizat el.
    Nu există săptămână în care o companie internaţională, dar şi o companie românească din IT să nu anunţe planuri de extindere şi oferte de angajare.
    Bitdefender, a doua cea mai valoroasă companie antreprenorială românească, după UiPath, tocmai s-a mutat lângă „borcanul cu miere”, adică în mijlocul campusului studenţesc din Grozăveşti construit de Ceauşescu în anii ’80 şi care după două-trei decenii a devenit unul dintre principalii furnizori de creiere pentru multinaţionale, dar şi pentru firme româneşti.
    Pe lângă firmele din IT care aleargă după creiere româneşti, în joc au intrat şi fondurile de investiţii şi băncile din România. BCR şi-a lansat propriul accelerator de business – InnoviX, împreună cu UiPath, Google for Startups, Mindspace şi European Center for Services Investments and Financing.
    Techcelerator, un program de mentorat al fondului de investiţii GapMinder, în parteneriat cu Globalworth, EY România şi Banca Transilvania, tocmai a selectat şapte start-up-uri româneşti care vor primi o finanţare iniţială de 350.000 de euro, în schimbul unei părţi din companie.
    Pentru acest gen de finanţare s-au bătut 185 de start-up-uri, dintre care 26 au fost preselectate, iar în final 7 vor primi banii.
    În IT, salariul mediu a ajuns în aprilie 2019 la 7.200 de lei net (adică 1.525 de euro), la care se adaugă beneficii „fără număr”. Acum 10 ani salariul mediu în IT era de 2.600 de lei (adică 650 de euro, în cursul euro de atunci).
    Dacă România ar fi avut nu 120.000-130.000 de „creiere” din IT, ci 300.000, companiile le-ar fi absorbit imediat.
    Problema este că România nu poate produce anual atâtea creiere în IT, dar şi în inginerie, cât cere piaţa.
    Dacă am fi avut mai mult creier acum 20 de ani, am fi fost cu doi paşi înainte.

  • Cum arată noile spaţii de relaxare pentru corporatişti, inspirate de „biergarten-urile” din Germania

    O atmosferă de sărbătoare în aer liber, cu fumul şi agitaţia specifice, am regăsit pe marginea Lacului Noua, aflat în apropierea oraşului Braşov, într-o sâmbătă la ora prânzului. Berea era nelipsită atât din reţeta relaxării românilor aflaţi la picnic, cât şi din elementele care alcătuiau peisajul. Situat la doar 5 kilometri distanţă de Braşov, Lacul Noua este una dintre zonele de relaxare preferate atât de braşoveni, cât şi de turiştii care vin din Capitală sau chiar şi de mai departe. Este şi locul preferat de producătorii berii Ciucaş, care face parte din portofoliul Ursus Breweries, pentru derularea unei campanii care are ca obiect investiţii în amenajarea locurilor „de iarbă verde” ale românilor.

    „Atunci când ţi se face dor de o ieşire în natură vrei să ai la dispoziţie locuri amenajate şi curate. Pornind de la aceste dorinţe ale românilor am căutat în patru judeţe din ţară zone de relaxare în natură pe care să le înfrumuseţăm, făcând din acest lucru una dintre misiunile noastre. Primele locuri reamenajate sunt cele din Braşov, oraşul de origine al mărcii Ciucaş”, a spus Andrei Mihăilă-Crăciun, senior brand manager al Ciucaş, prezentă la evenimentul de deschidere a locului de relaxare de la Lacul Noua. Peste 30 de mese, circa 80 de scaune şi umbrele se întindeau pe o suprafaţă de 1-2 hectare, cam ca în stilul „biergarten-urilor germane”.  Potrivit reprezentanţilor companiei, care nu au vrut să divulge valoarea investiţiei alocate amenajării acestor spaţii, fondurile destinate acestui obiectiv sunt asigurate de grupul japonez Asahi, acţionarul majoritar al Ursus Breweries.

    Pietrele lui Solomon, o altă zonă cu interes turistic ridicat, aflată în partea nord-vestică a masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa şi rezervaţia naturală Stejerişul Mare, a beneficiat şi aceasta de amenajările producătorului de bere. Programul de reamenajare iniţiat de Ciucaş va include în acest an cinci locuri de relaxare în patru judeţe din ţară. Primele investiţii au fost făcute în Braşov, urmând ca iniţiativa să continue în judeţele Prahova, unde vor amenaja un loc de relaxare pe Valea Doftanei, ori în Iaşi în zona de agrement C.A.Rosetti şi în Galaţi în mijlocul pădurii Gârboavele.

    „Ciucaş şi Timişoreana sunt lideri de piaţă în segmentul pe care-l reprezintă, Ursus este lider de piaţă, de asemenea. Una din trei beri care se consumă în România este din portofoliul nostru. Comparabil cu anul trecut, am crescut peste media pieţei, peste 2%, până la 5%”, a spus Robert Uzună, vicepreşedinte şi membru executiv al boardului Ursus Breweries.

    El spune că în ceea ce priveşte consumatorii companiei pe care o reprezintă, aceştia se îndreaptă, în general, spre zona premium, dar şi pe lifestyle şi sănătate. „Anul trecut am avut o creştere spectaculoasă a segmentului fără alcool. Motiv pentru care am şi lansat noua gamă de produse fără alcool.”

    Compania Ursus Breweries are aproximativ 1.400 de angajaţi şi un portofoliu format din mărcile  Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Asahi Super Dry, Pilsner Urquell şi St Stefanus. Ursus Breweries a finalizat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

  • A început în 1993 cu un chioşc, iar azi conduce un grup de firme cu venituri de peste 50 de milioane de euro

    Bogdan Piţigoi şi-a început aventura antreprenorială în 1993 cu un chioşc, iar astăzi deţine un grup de firme care generează venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. În cadrul unei întâlniri cu presa, ce a avut ca scop prezentarea noii identităţi vizuale a Tester, el a vorbit despre istoria de 24 de ani a companiei, despre investiţii şi venituri, dar şi despre cât de interesat ar fi de extinderea în alte zone ale ţării.

    ”Nu ştiu dacă românii fac bani mai uşor, dar cu siguranţă fac mai mulţi“, spune Bogdan Piţigoi, fondator şi preşedinte al Tester Grup, referindu-se la motivul pentru care mediul de afaceri din Iaşi traversează un moment favorabil. ”în România e fain şi în Iaşi e şi mai fain“, râde el. ”Iaşi este în cel mai fast moment al său astăzi, atât din punct de vedere economic, cât şi social sau cultural. Este un oraş frumos în care merită să trăieşti, iar businessurile se dezvoltă, sunt joburi bune. Păi să termini tu facultatea şi să te angajezi la 500-700 de euro net? Acum zece ani nu visa nimeni la asta.“

    Născut în Roman (judeţul Neamţ) şi absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi, omul de afaceri de 47 de ani a intrat în afaceri încă din studenţie, când a lucrat ca distribuitor de produse alimentare, şi reuşea performanţa, povesteşte el, de a ”vinde câte 15 tiruri de snacksuri Star Foods pe lună la Iaşi“. După ce a distribuit snacksuri, ciocolată marca Poiana, băuturi răcoritoare şi îngheţată Delta, Piţigoi a renunţat la businessul de distribuţie în 2003, când a constatat că în 2002 făcuse un profit net de doar 1.000 de dolari. A luat atunci o decizie care s-a dovedit, în timp, a fi cea potrivită: a luat cei mai buni agenţi de vânzări pe care îi avea în distribuţie şi a pornit cu ei businessul de maşini.

    Au trecut 14 ani de atunci, iar şeful Tester Grup estimează o cifră de afaceri de 53 de milioane de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă o creştere de apoximativ 18% faţă de 2016, în vreme ce numărul de angajaţi a ajuns la 700.

    Casa Auto, ca brand auto din cadrul grupului Tester, a vândut anul trecut în jur de 3.000 de maşini, cu 24% mai mult faţă de 2016, în vreme ce businessul de autovehicule rulate reprezintă sub 10% din totalul vânzărilor. Mai exact, în ceea ce priveşte maşinile noi, Casa Auto are o cotă de piaţă de peste 50% în Iaşi. Segmentul auto a generat aproximativ 80% din cifra de afaceri a întregului grup, aproximativ 42 de milioane de euro. Pentru 2018, antreprenorul se aşteaptă la o creştere de 15%, la nivelul întregului grup. Privită în ansamblu, piaţa auto din Moldova se aseamănă, ca împărţire, celor din restul ţării: cinci maşini second-hand importate la una nouă. Judeţul Iaşi reprezintă 2,9% din piaţa auto naţională, iar numărul de unităţi comercializate în 2017 a fost de aproximativ 6.500-7.000.

    ”Din fericire, ieşenii nu au o predispoziţie spre maşini germane, aşa cum aud că e cazul în vestul ţării“, remarcă Piţigoi. ”Sunt interesaţi de maşini bune, aşa cum sunt cele franţuzeşti sau cele japoneze. Ceea ce am observat e că oamenii sunt foarte pregătiţi, consultanţii în vânzări trebuie astăzi să ştie meserie, să cunoască produsul, să «aibă argumentele la ei».“ Anul trecut antreprenorul moldovean nu a investit în spaţii auto noi, iar celelalte cheltuieli sunt greu de cuantificat, spune Bogdan Piţigoi. ”Dacă creşti stocul de maşini şi îţi cresc vânzările, da, este o investiţie, dar nu o cuantificăm, pentru că sunt investiţii operaţionale. Eu cred că ceea ce ne diferenţiază pe noi de ceilalţi sunt serviciile, adică tot ceea ce am construit în jurul afacerii de bază. în general, auto înseamnă vânzări, maşini noi, service; noi vrem mai mult. Eu am un vis: când un ieşean se gândeşte la maşini sau la orice ţine de maşini, prima dată să îi vină în minte Tester Grup, şi mai exact Casa Auto.“ în momentul de faţă, Tester Grup comercializează zece branduri auto, fiind, din acest punct de vedere, cel mai marea dealer din România.

    în septembrie 2017, Tester Grup a lansat primul serviciu de car sharing din România care va utiliza exclusiv vehicule electrice. După ce se înregistrează pe site-ul companiei, utilizatorii vor putea închiria maşinile de la unul dintre cele cinci puncte de încărcare şi le vor folosi atât timp cât au nevoie, autonomia fiind undeva între între 120 şi 300 de kilometri; flota de maşini electrice va fi distribuită în întregul oraş. Caby, aşa cum este numit serviciul, dezvoltă propria reţea de staţii de încărcare a maşinilor în parteneriat cu E.ON, care a demarat un program internaţional de mobilitate alternativă ce vizează realizarea unei reţele paneuropene de staţii de încărcare. Două dintre aceste staţii de încărcare sunt găzduite de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Caby va fi utilizat pentru început de angajaţii din companii, dar pasul următor implică extinderea flotei şi deschiderea către publicul larg. Flota numără zece maşini, iar investiţia totală în proiect s-a ridicat la peste 250.000 de euro.

    Un alt business semnificativ din portofoliul Tester este cel pe zona de imobiliare. Până în acest moment, Piţigoi a construit în Iaşi spaţii cu o suprafaţă cumulată de 65.000 de metri pătraţi. Compania a dezvoltat şi administrează 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A+ şi A prin proiectele Ideo, Centro şi Solo,  plus alte 18.000 de metri pătraţi de spaţii de producţie şi depozitare în primul şi cel mai mare centru logistic din Moldova, SOLO Park. Printre chiriaşii clădirilor deţinute de Tester Grup se numără Conduent (fostă divizie a Xerox), Oracle, GfK, Tata Technologies, KPMG sau Falcon Trading, o companie românească de software cu peste 70 de angajaţi. Reprezentanţele auto ale Tester Grup, ce funcţionează sub brandul Casa Auto, mai însumează aproximativ 17.000 de metri pătraţi. Alături de Bogdan Piţigoi, principalii jucători de pe această piaţă sunt Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group, şi Gheorghe Iaciu, acţionar al dezvoltatorului imobiliar Impact. Pe de altă parte, prin divizia de ospitalitate, Tester deţine restaurantul Ideo, din centrul cu acelaşi nume, precum şi Idei Cafe, adică lanţul de cafenele care deservesc Casa Auto.

    Antreprenorul moldovean spune că nu a intrat pe piaţa imobiliară rezidenţială pentru că i-ar fi greu să respecte standardele de calitate dorite şi să facă faţă pieţei rezidenţiale actuale. ”Ar fi mare investiţia vizavi de cât poţi să obţii când îl vinzi. Eu trebuie să pun fier-beton cât trebuie, trebuie să pun ciment de care trebuie, trebuie să am experţi, arhitecţi, proiectanţi; şi asta pentru că ţin în primul rând la ce facem noi, ca Tester Grup. Oamenii vor să cumpere foarte ieftin, nu contează ce – şi nu doar în România. Omul vrea să câştige foarte mulţi bani când se duce să muncească, cât de mulţi se poate, dar în momentul în care pleacă de la muncă se transformă într-un client care vrea să plătească foarte puţin. întâlneşte apoi nişte oameni ca şi el, care trebuie să trăiască vânzând produsul respectiv. Dubla asta ipostază generează dorinţa noastră, a tuturor, de a cumpăra foarte ieftin. Şi nu poţi să te pui cu asta, pentru că dorinţa clientului e cea mai importantă.“

    TIMPUL PENTRU O NOUĂ IMAGINE

    ”A fost primul rebranding, iar scopul a fost să facem ceva modern, care să ne reprezinte“, motivează omul de afaceri decizia de a dezvolta o nouă imagine. ”Când cineva se gândeşte la noi fără să ne cunoască, prima dată vede un material, o mapă, un pix, vede ceva; şi acel ceva trebuie să îi placă. Iar noi vrem să fim la nivelul la care zic eu că ar trebui să tindă orice companie serioasă din România, indiferent că e românească sau multinaţională.“

    Acesta e şi motivul pentru care angajaţii au fost implicaţi în procesul de căutare a noii identităţi, prin focus grupuri sau discuţii individuale alături de compania responsabilă de rebranding. ”Eu cred că dacă ei simt că e al lor, dacă ei simt că Tester Grup e firma lor şi le place, acesta e câştigul meu, pentru că ei sunt ambasadorii brandului.“ Tester Grup va ajunge în alte zone ale ţării atunci când se va ivi o oportunitate viabilă, descrie Bogdan Piţigoi viziunea sa legată de extinderea dincolo de Moldova.

    ”Nu am un plan imediat, dar atunci când apare o oportunitate vom fi pregătiţi să o analizăm. Eu când mă gândesc la afaceri mă gândesc la tot ceea ce înseamnă o activitate economică ce generează satisfacţia clientului şi profit. Ideea de extindere nu e un scop în sine. Am mai avut oferte, dar nimic nu s-a potrivit cu ceea ce voiam eu şi din punctul de vedere al sustenabilităţii economice în viitor. Dacă are sens, e business; dacă nu are sens, nu e business.“ A primit mai multe oferte de a vinde afacerea, atât de la oameni de afaceri din România cât şi de la străini. ”Au fost sume interesante – pentru ei – dar care nu au fost conform aşteptărilor mele sau am considerat că viziunea lor pentru viitorul businessului nu era ceea ce mi-aş fi dorit eu„, remarcă omul de afaceri.

    Atunci când vorbeşte despre piaţa muncii din Iaşi, Bogdan Piţigoi spune că nu a găsit niciodată oameni şi a preferat să îi formeze chiar el, dându-le ulterior posibilitatea de a avansa. ”Toţi managerii mei sunt dintre colegi care s-au angajat în primul eşalon, pe vremuri; directorul executiv lucrează de 23 de ani în firmă. Am înţeles de-a lungul timpului că e mult mai bine şi mai eficient să oferim oportunităţile oamenilor noştri. Eu am grijă să urmăresc fiecare om în ceea ce face, ce comportament are, ce atitudine, şi dacă îl văd că este bun intră în Academia Tester.“ Programul la care face referire şeful Tester Grup reprezintă cursurile cu traineri interni sau externi; acolo oamenii sunt descoperiţi şi intră pe listele de aşteptare, fiind avansaţi atunci când se eliberează un post.

    Dacă ar trebui să ia totul de la început, omul de afaceri spune că s-ar orienta către un business care nu necesită multe resurse – cel mai probabil o afacere în tehnologie. ”Mi-ar plăcea să am posibilitatea să mă asociez cu cineva care se pricepe la acest domeniu, aş investi dacă aş identifica o afacere în care să cred, care să aibă potenţialul de a face ceva.“

    Preşedintele Tester Grup insistă asupra ideii că onestitatea e cea mai importantă calitate pe care o poţi dovedi în afaceri. ”Eu întotdeauna am insistat să fim corecţi faţă de clienţi; poate vom pierde o vânzare, un client, dar pe termen mediu şi lung cu siguranţă vom câştiga. Avem timp să aşteptăm, nu vrem să câştigăm toţi banii anul acesta, nu vrem să vindem firma“, spune Bogdan Piţigoi. ”De-asta şi rebrandingul a durat atât de mult, pentru că am vrut să ştiu cu siguranţă ce facem. Până la urmă, omul nu cumpără imaginea ta, el cumpără serviciile tale, produsul tău. Dacă el o să vadă că totul e în regulă, că tu eşti corect, o să vină şi o să se întoarcă la tine. Eu le spun tuturor: «Nu am cum să îţi dau preţul acesta, să aduc bani de acasă», şi tot la mine vin. Dar pentru asta ai nevoie de timp, ai nevoie de ani şi ani.“

  • Un business născut dintr-o nevoie de zi cu zi

    Dacă în 2006-2007 piaţa curăţătoriilor de haine era una preponderent destinată persoanelor „la costum”, în prezent serviciile unei companii care desfăşoară această activitate pe piaţa locală sunt accesate de un număr din ce în ce mai mare de clienţi de toate vârstele, inclusiv pentru articole de îmbrăcăminte casual.

    „Lipsa de timp a clienţilor, preţurile accesibile, serviciul de colectare şi livrare gratuită şi calitatea serviciilor în general au dus la creşterea cererii pe piaţa considerată cândva de nişă”, spune Cristina Tarasevici, directorul general al Blue Lagoon Clean, companie românească specializată în furnizarea de servicii de curăţare a hainelor. Ea a povestit că businessul pe care îl conduce a ajuns în 2018 la afaceri de 3 milioane de lei (633.600 de euro), în creştere cu 30% faţă de anul precedent, când compania a înregistrat afaceri de 2,1 milioane de lei (443.500 de euro). Blue Lagoon Clean a luat naştere în 2013 dintr-o nevoie personală, dar şi din dorinţa de a dezvolta o companie cu antreprenoriat 100% românesc.

    „Compania Blue Lagoon Clean a luat naştere în 2013 din două motive: o nevoie personală de a avea o curăţătorie care să poată procesa în siguranţă articolele vestimentare delicate, cum ar fi rochiile sau hainele cu strasuri, imprimeuri şi alte accesorii care nu puteau fi procesate de curăţătoriile chimice. Iar cel de-al doilea motiv a ţinut de dorinţa de a demonstra că şi în România se poate dezvolta un business cu acţionariat 100% românesc care să ofere calitate la un preţ accesibil.”

    Cristina Tarasevici a adăugat că investiţia iniţială în deschiderea primului punct de lucru s-a ridicat la 100.000 de euro, fiind prima curăţătorie ecologică din Capitală. „Politica companiei este una axată pe investiţii şi dezvoltarea de servicii care să acopere la 360 de grade nevoile clienţilor. În cei şapte ani de activitate, investiţiile în Blue Lagoon Clean se ridică la peste 900.000 de euro, cea mai mare fiind în centrul de procesare din Pantelimon, care deserveşte clienţii care beneficiază de serviciul de colectare şi livrare gratuită. În 2018, centrul din Pantelimon a fost desemnat cel mai mare centru de procesare ecologică a hainelor din sud-estul Europei, fiind construit pe o suprafaţă de peste 700 mp şi având o capacitate de curăţare a hainelor de 5 tone/zi.”

    În prezent, compania deţine trei centre de procesare în Capitală, situate în Auchan Crângaşi, ParkLake şi Pantelimon, dar serviciile companiei sunt disponibile şi în judeţul Ilfov, prin serviciul de colectare şi livrare pus de către companie la dispoziţia clienţilor. „Centrul de procesare din Pantelimon asigură în prezent 50% din cifra de afaceri totală a companiei, iar în 2019 procentul va urca la 80% din total, din estimările noastre”, a adăugat antreprenoarea.

    Din 2013 până în prezent, Blue Lagoon Clean are în portofoliu aproximativ 105.500 de clienţi, din care un număr de 1.252 beneficiază de unul din cele trei abonamente prepay pe care compania le pune la dispoziţia clienţilor. De altfel, compania deserveşte lunar peste 3.000 de clienţi şi procesează peste 25.000 de articole de îmbrăcăminte, iar din cei 3.000 de clienţi 1.000 optează pentru serviciul de colectare şi livrare, mai spune Cristina Tarasevici. De asemenea, bonul mediu se ridică în jurul valorii de 100 de lei şi numără în medie 8 articole de îmbrăcăminte. În cazul serviciului de colectare şi livrare, clienţii provin preponderent din mediul corporate şi au venituri medii şi mari.

    În prezent, Blue Lagoon Clean deţine o flotă compusă din şapte autoturisme, care până la finalul anului în curs va număra 10 autoturisme. De altfel, în cadrul companiei lucrează în prezent o echipă de peste 30 de angajaţi cu experienţă în domeniu şi perfecţionaţi în cadrul centrului de formare profesională de care compania Blue Lagoon Clean dispune.

    În ceea ce priveşte produsele de curăţare pe care Blue Lagoon Clean le foloseşte, acestea sunt furnizate în principal de SDS Group, unic importator pentru gama de echipamente suedeze Electrolux Lagoon, cât şi pentru detergenţii Lagoon. „Sistemul Lagoon este unicul care a primit aprobarea Woolmark Company în materie de curăţare umedă a articolelor delicate din lână şi caşmir. Ca produse secundare de curăţare colaborăm cu Neva Business, unic importator al produselor Bussetti (Austria) şi Proquimia (Spania)”, a menţionat directorul general al companiei.

    Având în vedere rapiditatea cu care digitalizarea se implementează în cât mai multe domenii, Cristina Tarasevici este de părere că, în ceea ce priveşte industria în care activează, avansul tehnologic îşi face resimţită prezenţa nu doar la capitolul substanţe folosite, ci şi în ceea ce priveşte anumite operaţiuni care în trecut erau efectuate manual, precum călcatul cămăşilor, sacourilor, pantalonilor, operaţiuni care în prezent sunt efectuate de utilaje special dedicate care uşurează munca angajaţilor. „Centrul nostru din Pantelimon este dotat cu tehnologie de ultimă generaţie, fiind şi aspectul cel mai important care ne permite o asemenea capacitate de procesare zilnică. Când am deschis Blue Lagoon Clean, nu existau curăţătorii ecologice în Bucureşti, noi fiind pionieri în acest domeniu. În prezent, curăţătoriile vechi sunt retehnologizate şi folosesc sisteme atât chimice, cât şi ecologice, iar curăţătoriile nou deschise optează preponderent pentru sisteme exclusiv ecologice de tip Lagoon”, a explicat fondatoarea businessului Blue Lagoon Clean.

    Piaţa curăţătoriilor, atât pentru segmentul de retail cât şi pentru sectorul HoReCa, este estimată la o valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, a adăugat antreprenoarea. Pe această piaţă, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Blue Lagoon Clean are ca şi concurenţi principali companiile Ecoclean, Aqua şi 5 a sec.

    Planurile de dezvoltare pentru anul în curs ale reprezentanţilor vizează creşterea cifrei de afaceri cu aproximativ 40%, ceea ce ar însemna afaceri de 4,2-4,4 milioane de lei (930.000 de euro) şi consolidarea activităţii pe care compania o desfăşoara pe piaţa din Bucureşti. „Ca politică de dezvoltare ne dorim să ne consolidăm prezenţa în Bucureşti şi să ne creştem cota de piaţă de la 5%, cât am avut în 2018, la 8% în 2019. Obiectivele principale pentru 2019 ţin de consolidarea echipei de management şi de automatizarea unor procese de lucru, cu alte cuvinte eficientizarea procesului de lucru”, a adăugat antreprenoarea.

    De altfel, Cristina Tarasevici a menţionat că nu este exclusă extinderea companiei prin franciză. „Planul de francizare există, dar va fi pus în aplicare doar după ce compania îşi va atinge cele două obiective majore setate pentru anul acesta. Practic, 2019 reprezintă pentru Blue Lagoon Clean trecerea de la antreprenoriat la organizaţie, trecerea de la un business de familie la companie.” Anul trecut în octombrie, la Milano, în cadrul Galei CINET (organism internaţional care reprezintă interesele a peste 220.000 de companii care activează în industria îngrijirii materialelor textile), Blue Lagoon Clean a primit premiul pe România pentru bune practici şi premiul de excelenţă în domeniul curăţătoriei de haine. „Am primit atunci o propunere de parteneriat şi de extindere peste graniţe, dar vom lua în calcul această posibilitate doar după atingerea obiectivelor pentru anul 2019”, a conchis antreprenoarea.

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Fraţii Comăniciu, fondatorii Delaco, pariază pe o reţea de restaurante fast-food extinsă în cinci oraşe. Bazele lanţului de restaurante Cartofisserie au fost puse în 2017

    În prezent, datele de pe site-ul Cartofis­serie arată că reţeaua de res­taurante a ajuns în cinci oraşe şi anume Bucureşti, Braşov,  Ploieşti, Cluj şi Timişoara. Aceeaşi sursă arată că Carto­fisserie are 13 unităţi, din care şapte în Bucureşti. Meniul restau­rantelor include cartofi prăjiţi, mai multe tipuri de carne, sosuri şi băuturi. Compania avea în 2018 un număr mediu de 56 de salariaţi şi o pierdere netă de 1,1 mil. lei. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • MedLife se extinde în Cluj-Napoca, achiziţionează Badea Medica

    MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, anunţă preluarea pachetului majoritar (65%) al centrului de excelenţă Badea Medica (Badea Medical SRL). Centrul oferă o gamă complexă de servicii medicale, axate în principal pe segmentul de patologie abdominală, dar care acoperă şi alte numeroase tipuri de afecţiuni.
     
    Achiziţionarea pachetului majoritar Badea Medica reprezintă cea de-a 23-a achiziţie derulată până în prezent de grupul MedLife, ultima fiind anunţată în luna ianuarie a.c. – Rózsakert Medical Center, din Ungaria.
     
    MedLife a încheiat primul trimestru din 2019 cu o cifră de  afaceri consolidată pro-forma în valoare de 224,9 milioane lei aferentă acestei perioade, în creştere cu 27,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
     
    Pentru perioada următoare, compania a anunţat continuarea programului de achiziţii în România şi regiune. Dacă va reuşi implementarea tuturor proiectelor anunţate către acţionari, există premise ca MedLife să depăşească pragul de 200 milioane de euro în 2019.