Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.
La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.
Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.
Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.
Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.
În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.
Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.
În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.
În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.
Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.
Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.