BusinessMagazin

Tag: energie

  • (P) Cum sădim eficienţa energetică în mediul de business al României?

    Tranziţia către energia verde şi sustenabilitate continuă pentru noi, la E.ON Energie România, prin extinderea portofoliului de clienţi B2B. Parteneriatul cu Agrosel, lider de piaţă în sectorul Hobby-Garden din România, demonstrează că eficienţa energetică nu mai este doar un concept teoretic, ci o realitate care prinde rădăcini într-un mediu de business sănătos şi care aduce multiple beneficii.

    Agrosel este o companie românească construită de la zero, un business de familie cu valori puternice, transmise din generaţie în generaţie. Una dintre aceste valori este protejarea mediului înconjurător, principiu care a alimentat dorinţa de a investi în soluţii de eficienţă energetică.

    „Tot ce vedem astăzi la Agrosel denotă respect şi preocupare faţă de mediu. Şi mă refer aici la dorinţa lor de a produce energie verde, de a reduce amprenta de carbon. Este uşor să construieşti şi să dezvolţi pe valori comune”, afirmă Sergiu Stîncel, Director Departament Vânzări E.ON Energie România.

    Parteneriatul dintre E.ON şi Agrosel a început în urmă cu 10 ani şi includea furnizarea de energie electrică şi gaze naturale, iar mai apoi s-a extins la soluţii de eficienţă energetică.

    „Avem un istoric de peste 10 ani de colaborare cu E.ON. Consider că aici ne-am găsit sinergiile şi ne completăm reciproc”, afirmă Alexandru Szell, Manager Agrosel.

    Prima soluţie instalată a fost o centrală electrică fotovoltaică, cu o capacitate de 100 KW. Au urmat apoi încă două centrale, fiecare cu o putere instalată de 400 KW. În prezent, Agrosel are o putere totală instalată de 900 KW, împărţită între 3 centrale electrice fotovoltaice, cu un total de 2394 panouri, dar şi 4 staţii de încărcare pentru flota de maşini electrice, beneficiind astfel de soluţii integrate.

    „Parteneriatul cu E.ON ne-a oferit această abilitate. Dacă poţi să îţi calculezi costurile în mod stabil, poţi la rândul tău să oferi stabilitate în ofertare. În anul 2023 am reuşit să producem, ca prosumatori, 25% din energia electrică necesară. În 2024 vom ajunge la 45% energie verde”, a adăugat Alexandru Szell, Manager Agrosel.

    Care sunt rezultatele concrete ale soluţiilor de eficienţă energetică implementate de Agrosel?

    • O reducere anuală a emisiilor de carbon (CO2) de 260 de tone.

    • O reducere anuală de 9,7 tone de CO2 pentru 4 maşini încărcate 100% electric din panouri fotovoltaice, echivalentul cantităţii absorbite de 441 de copaci.

    • 45% din energia folosită de companie este energie verde proprie.

    Acest parteneriat exemplifică importanţa unei relaţii bazate pe încredere şi pe valori comune.

    „Tot ce a construit Agrosel în aceşti aproape 10 ani de parteneriat, alături de E.ON, dovedeşte încă o dată valoarea parteneriatelor pe termen lung. Îmi permit o comparaţie: soluţiile implementate aici sunt seminţele unui viitor energetic verde”, spune Sergiu Stîncel, Director Departament Vânzări E.ON Energie România.

    Soluţiile pentru independenţă energetică, E.ON PV Prosumer şi E.ON Drive, sunt configurabile integral pentru a răspunde nevoilor complexe de business.

    Fiecare parteneriat B2B al E.ON Energie România începe cu deschidere, transparenţă, personalizare pe nevoile de business şi soluţii la cheie, care să contribuie atât la obiectivele financiare ale partenerilor noştri, cât şi la obiectivele de mediu.

     

  • (P) Cum sădim eficienţa energetică în mediul de business al României?

    Tranziţia către energia verde şi sustenabilitate continuă pentru noi, la E.ON Energie România, prin extinderea portofoliului de clienţi B2B. Parteneriatul cu Agrosel, lider de piaţă în sectorul Hobby-Garden din România, demonstrează că eficienţa energetică nu mai este doar un concept teoretic, ci o realitate care prinde rădăcini într-un mediu de business sănătos şi care aduce multiple beneficii.

    Agrosel este o companie românească construită de la zero, un business de familie cu valori puternice, transmise din generaţie în generaţie. Una dintre aceste valori este protejarea mediului înconjurător, principiu care a alimentat dorinţa de a investi în soluţii de eficienţă energetică.

    „Tot ce vedem astăzi la Agrosel denotă respect şi preocupare faţă de mediu. Şi mă refer aici la dorinţa lor de a produce energie verde, de a reduce amprenta de carbon. Este uşor să construieşti şi să dezvolţi pe valori comune”, afirmă Sergiu Stîncel, Director Departament Vânzări E.ON Energie România.

    Parteneriatul dintre E.ON şi Agrosel a început în urmă cu 10 ani şi includea furnizarea de energie electrică şi gaze naturale, iar mai apoi s-a extins la soluţii de eficienţă energetică.

    „Avem un istoric de peste 10 ani de colaborare cu E.ON. Consider că aici ne-am găsit sinergiile şi ne completăm reciproc”, afirmă Alexandru Szell, Manager Agrosel.

    Prima soluţie instalată a fost o centrală electrică fotovoltaică, cu o capacitate de 100 KW. Au urmat apoi încă două centrale, fiecare cu o putere instalată de 400 KW. În prezent, Agrosel are o putere totală instalată de 900 KW, împărţită între 3 centrale electrice fotovoltaice, cu un total de 2394 panouri, dar şi 4 staţii de încărcare pentru flota de maşini electrice, beneficiind astfel de soluţii integrate.

    „Parteneriatul cu E.ON ne-a oferit această abilitate. Dacă poţi să îţi calculezi costurile în mod stabil, poţi la rândul tău să oferi stabilitate în ofertare. În anul 2023 am reuşit să producem, ca prosumatori, 25% din energia electrică necesară. În 2024 vom ajunge la 45% energie verde”, a adăugat Alexandru Szell, Manager Agrosel.

    Care sunt rezultatele concrete ale soluţiilor de eficienţă energetică implementate de Agrosel?

    • O reducere anuală a emisiilor de carbon (CO2) de 260 de tone.

    • O reducere anuală de 9,7 tone de CO2 pentru 4 maşini încărcate 100% electric din panouri fotovoltaice, echivalentul cantităţii absorbite de 441 de copaci.

    • 45% din energia folosită de companie este energie verde proprie.

    Acest parteneriat exemplifică importanţa unei relaţii bazate pe încredere şi pe valori comune.

    „Tot ce a construit Agrosel în aceşti aproape 10 ani de parteneriat, alături de E.ON, dovedeşte încă o dată valoarea parteneriatelor pe termen lung. Îmi permit o comparaţie: soluţiile implementate aici sunt seminţele unui viitor energetic verde”, spune Sergiu Stîncel, Director Departament Vânzări E.ON Energie România.

    Soluţiile pentru independenţă energetică, E.ON PV Prosumer şi E.ON Drive, sunt configurabile integral pentru a răspunde nevoilor complexe de business.

    Fiecare parteneriat B2B al E.ON Energie România începe cu deschidere, transparenţă, personalizare pe nevoile de business şi soluţii la cheie, care să contribuie atât la obiectivele financiare ale partenerilor noştri, cât şi la obiectivele de mediu.

     

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • Noi informaţii despre Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României: construcţia şi instalarea vor dura circa doi ani, facilităţile vor funcţiona cel mult 20 de ani. Ce se întâmplă după?

    ♦ Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa ♦ Valoarea proiectului este de 4 miliarde de euro, parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român ♦ Din 2027 ar trebui să înceapă producţia pentru a scoate la suprafaţă circa 100 de miliarde de metri cubi, echivalentul consumului naţional pentru 10 ani ♦ Dar care sunt etapele până la acel moment?

    „Construcţia şi instalarea infrastruc­turii proiectului se estimează a fi finalizată în aproximativ doi ani, potrivit programului ac­tu­al, de la data obţinerii tuturor aprobărilor de dezvoltare a proiectului de la autorităţile de reglementare. Facilităţile de pe uscat şi de pe mare vor funcţiona pe o perioadă de cel mult 20 de ani“, se arată în raportul privind im­pac­tul asupra mediului al proiectului Neptun Deep, semnat de compania Blumen­field. Blu­menfield, companie antreprenoria­lă spe­cia­lizată pe zona de consultanţă şi ana­lize de mediu, cu laborator propriu de cerce­tare şi tes­tare, a avut anul trecut un business de 6,2 mi­lioane de lei, mult peste afacerile de 2,8 mi­li­oane de lei din 2022. Compania este deţi­nu­tă de în proporţie de 81% de Gabriela Stanciu.

    „La finalul duratei de viaţă, facilităţile vor fi dezafectate/abandonate con­form planurilor specifice de deza­fectare/abandonare ce vor fi conforme cu legislaţia în vigoare de la acea dată. Lucrările de dezafecta­re/abandonare vor fi exe­cutate în conformitate cu un plan de execuţie (pro­gram) adecvat care va face parte din planurile de deza­fec­tare/abandonare.“

    Potrivit informaţiilor din presa locală, proiectul Neptun Deep a primit a­cordul de mediu de la APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului) Constanţa pe data de 14.06.2024. Amplasamentul propus pentru construirea/instalarea facilităţilor de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în zona sudică a teritoriului administrativ al co­munei Tuzla, judeţul Constanţa. În total, pe uscat, proiectul Neptun Deep va avea nevoie de o suprafaţă de teren de peste 205.000 mp, echivalentul a 20 de terenuri de fotbal. Pe această suprafaţă vor fi construite mai multe structuri printre care se numără staţia de reglare-măsurare şi centrul de control, dar şi alte facilităţi.

    „S-a stabilit o durată totală estimată a construcţiei (pentru subtraversarea ţărmului de către conducta de producţie de gaze şi cablul de fibră optică – n.red.) de a­pro­ximativ 10 luni, considerată de la începutul lucrărilor de exe­cuţie a subtraversării ţărmului şi până la sfârşitul lucrărilor de refacere a terenului. Lucrările de tunelare vor fi executate în trei schimburi, 24/7, respectiv 10 o­re de lucru / zi pentru alte lu­crări de construcţii legate de microtunelare.“

    Complexitatea proiectului este în zona de offshore.

    „Perioada totală de forare şi finalizare este estimată să dureze aproximativ 800 de zile (10 sonde, 80 zile/sonda), 4 sonde la Peli­can Sud şi 6 sonde Domino.“ În larg, platfor­ma marină va fi situată la circa 160 de kilo­me­tri de ţărm. În total, vor fi forate 10 sonde, 6 vor fi forate până la 3.000 de metri adân­cime verticală la o adâncime a apei de 800-1.100 de metri, iar 4 sonde vor fi forate până la 3.400 de metri adâncime verticală, la o adâncime a apei de 120-130 de metri.

    Un element cheie al întregii dezvoltări este platforma marină Neptun Alpha, care va cântări 9.000 de tone şi a cărei construcţie a început în Singapore.

    Deja, impactul şantierului Neptun Deep se vede în rapoartele financiare. OMV Pe­trom a terminat primul semestru al anului cu aproape 400 de oameni în plus, în timp ce re­zultatele Romgaz sunt aşteptate pentru săp­tă­mâna viitoare. Fiecare companie are un di­rector de proiect. Potrivit raportului de me­diu, Martin Simon Urquhart acţionează din partea OMV Petrom în calitate de director al proiectului Neptun Deep, în timp ce direc­torul general al Romgaz Black Sea Limited este Diana-Andreea Lupu. Potrivit profilului său de LinkedIn, Martin Simon Urquhart are aproape 35 de ani de experienţă în dez­vol­tarea şi managementul unor proiecte de miliarde de dolari în industria de petrol şi ga­ze. De partea cealaltă, la Romgaz, Diana-An­dreea Lupu este directorul general al Romgaz Black Sea Limited, compania de proiect pentru Neptun Deep a Romgaz, din iulie 2023.

    „Din postura actuală, coordonează activităţile desfăşurate la nivelul ROMGAZ BLACK SEA LIMITED în legătură cu proiectul NEPTUN DEEP. Anterior a deţinut diverse funcţii în cadrul S.N.G.N. Romgaz S.A., cel mai mare producător de gaze naturale din România, fiind responsabilă, printre altele, de coordonarea tranziţiei din partea S.N.G.N. Romgaz S.A. în tranzacţia şi transferul tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi din obligaţiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră („NEPTUN DEEP“) la S.N.G.N. Romgaz S.A“, se arată pe site-ul Romgaz. De altfel, potrivit informaţiilor disponibile, o bună parte din vechea echipă a ExxonMobil creată special pentru Neptun Deep este acum la Romgaz. Deja, toate acordurile majore de execuţie pentru proiectul Neptun Deep au fost semnate. Cel mai important contract a fost adjudecat de italienii de la Saipem, cu o valoare de 1,6 mld. euro.

  • Canicula şi penele de curent îi fac pe români să cumpere tot mai multe sisteme de stocare a energiei. Investiţia variază între 2.000 de euro şi 7.000 de euro

    Românii încep să devină tot mai preocupaţi de soluţii de stocare a energiei care să le ofere o mai mare independenţă energetică, dar şi continuitatea alimentării cu energie electrică în perioadele critice, precum cele caracterizate de caniculă intensă sau de pene de curent frecvente.

    În acest context, cererea pentru astfel de sisteme a crescut de la aproximativ 100 de unităţi anul trecut la câteva sute de solicitări în ultimele două luni ale acestui an, arată o analiză a Darcom Energy, companie românească activă de 15 ani în sectorul energiei regenerabile.

    „În perioadele lungi de caniculă, întreruperile de la reţeaua electrică devin tot mai frecvente şi mai îndelungate. Aceste întreruperi cauzează disconfort atât în locuinţe, cât şi în fabrici sau birouri, însă există soluţii pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică, de la câteva ore până la câteva zile, indiferent dacă sunt sau nu panouri fotovoltaice instalate,” explică Cornel Eftenoiu, fondator şi CEO al Darcom Energy.

    Potrivit acestuia, consumatorii care nu deţin panouri fotovoltaice îşi pot procura, pentru aproximativ 2.000 de euro, sisteme care stochează energia atunci când reţeaua electrică este funcţională şi o eliberează la nevoie, asigurând continuitatea alimentării cu energie.

    Totodată, consumatorii care deţin deja un sistem fotovoltaic, pot să îşi cumpere, pentru cel puţin 7.000 de euro, sisteme scalabile care pot fi adăugate la sistemul existent. Acestea sunt capabile să alimenteze o fabrică întreagă pentru o zi, cu o capacitate de stocare de la 3 kWh până la câteva sute de kWh.

    „Aceste sisteme ajută la managementul inteligent al energiei şi protecţia împotriva fluctuaţiilor, pe lângă alimentarea continuă cu energie. Un aspect foarte important este că trecerea de la reţea la stocare se face sub o secundă, ceea ce înseamnă că alimentarea şi funcţionarea echipamentelor electrice nu se întrerupe,” adaugă Cornel Eftenoiu.

    Darcom Energy activează pe piaţa de energie din România de 15 ani, iar în 2023 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei.

     

  • Oamenii mării: cine va conduce Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României, de 4 miliarde de euro, care va scoate 100 mld. metri cubi din adâncurile Mării Negre? „Suntem, cu adevărat, un proiect global“

    Proiectul Neptun Deep din zona de mare adâncime a Mării Negre va presupune o organizare de şantier fără precedent pentru piaţa energetică locală, toată această desfăşurare de forţe urmând să se întâmple în următorii trei ani. Dirijorii acestei „orchestre“ de 4 miliarde de euro sunt un străin, Martin Simon Urquhart, directorul proiectului Neptun Deep din partea OMV Petrom, operatorul investiţiei, şi Diana-Andreea Lupu, directorul general al Romgaz Black Sea Limited, cea care a avut un rol cheie în trecerea pachetului pe care americanii de la ExxonMobil îl aveau la Neptun Deep în portofoliul statului român, la Romgaz. Care este experienţa acestor executivi care gestionează acum cel mai mare proiect energetic al României? Roxana Petrescu

    “Următorii trei ani vor fi o mare provocare pentru că vom integra elemente ale proiectului din toată lumea. Suntem, cu adevărat, un proiect global. Este o oportunitate fantastică pentru toţi cei implicaţi în Neptun Deep să îl vadă devenind realitate”, spunea Martin Simon Urquhart într-un video lansat la mijlocul lunii iunie, odată cu debutul construcţiei platformei de producţia a gazelor.


    Martin Simon Urquhart

     

  • Hidroelectrica începe probele pentru punerea în funcţiune a hidroagregatului 5 de la Stejaru, cea mai mare hidrocentrală din România, cu o capacitate instalată de 210 MW

    Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie din România, anunţă că hidroagregatul 5 din cadrul Hidrocentralei Stejaru a fost sincronizat cu sistemul energetic naţional, după finalizarea lucrărilor de retehnologizare şi primirea notificării de punere sub tensiune de la Delgaz Grid.

    Proiectul de retehnologizare a fost iniţiat printr-un contract încheiat între Hidroelectrica şi Asocierea Romelectro – Litostroj Power Doo, lucrările fiind continuate ulterior de S.S.H. Hidroserv S.A., în urma rezilierii contractului iniţial, spun oficialii companiei.

    Potrivit acestora, valoarea lucrărilor rămase de executat, realizate de Hidroserv, se ridică la aproximativ 19 milioane de lei.

    “Modernizarea Hidrocentralei Stejaru este esenţială pentru creşterea eficienţei şi asigurarea continuităţii producţiei de energie curată. Ne concentrăm pe core business, iar retehnologizarea şi punerea în funcţiune a hidroagregatului 5 reprezintă un pas important în procesul de securizare a asset-urilor deja existente ale Hidroelectrica”, spune Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica.

    Hidrocentrala Stejaru, situată pe râul Bistriţa, la aproximativ 15 km de barajul Izvoru Muntelui, are o capacitate instalată de 210 MW, fiind cea mai mare hidrocentrală din ţară. Proiectul său a început şi a fost finalizat în anii 1950, iar centrala a fost pusă în funcţiune în 1960.

    Barajul Izvoru Muntelui, asociat hidrocentralei, este un baraj de beton cu o înălţime de 127 metri şi o lungime de 435 metri. Lacul de acumulare format, cunoscut şi sub denumirea de Lacul Bicaz, are un volum de 1.230 milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 32,6 km², fiind cel mai mare lac artificial din România.


     

     

  • Cosmin Călin, Banca Transilvania: Creditarea corporate şi-ar putea relua creşterea începând cu T4/2024, impulsionată de investiţiile în proiectele de infrastructură, mai ales de cele din sectorul energetic. Lucrăm deja la mai multe tranzacţii de acest tip

    Ritmul creditării corporate a înregistrat o decelerare de la începutul anului, evoluţie ce poate fi considerată o ajustare normală în contextul creşterilor abrupte ale preţurilor din energie şi agricultură în perioada 2022-2023, sectoare ce au fost marcate de fluctuaţii semnificative ale costurilor, forţând companiile să reevalueze strategiile de investiţii şi finanţare, potrivit lui Cosmin Călin, director executiv Corporate în cadrul Băncii Transilvania.

    “Odată cu armonizarea şi o mai bună predictibilitate spre finalul perioadei pe amblele sectoare, preţurile s-au temperat, inflaţia s-a temperat, nevoia de capital circulant a companiilor a fost mult mai redusă, şi atunci am asistat la un grad de utilizare mult sub 2023 în primele două trimestre din 2024”, a explicat Cosmin Călin în cadrul ZF Bankers Summit 2024, ziua 1.

    Începând cu trimestrul patru din acest an, Cosmin Călin anticipează o creştere a cererii de finanţare impulsionată de investiţiile în proiectele de infrastructură pe care România le are în vedere în următoarea perioadă.

    “Foarte provocator şi pozitiv este faptul că o mare parte dintre proiectele de infrastructură au început accelerat. Există investiţii strategice pe care România le face în domeniul energetic. De aici, potenţialul de investiţii din ultima jumătate a acestui an, dar mai ales din 2025 este impresionant. Lucrăm deja la multe tranzacţii în acest domeniu şi pot să spun că perspectiva pentru T4/2024 şi 2025 pe zona de creditare corporate arată mult mai bine, chiar dacă creşterea poate că nu va mai fi de două cifre”.

    Retailul şi farma sunt alte sectoare importante din economie unde cererea pentru finanţări ar putea creşte, în timp ce la polul opus se află sectorul de  agribusiness, care traversează o perioadă în care se absorb pierderile din 2023, potrivit lui Cosmin Călin.

    “Zona de retaileri merge destul de agresiv, cu o dezvoltare a tuturor lanţurilor principale, plus noi jucători regionali care îşi anunţă prezenţa în piaţa locală. De asemenea, zona de healthcare merge foarte bine şi, spre deosebire de alţi ani, în care majoritatea dezvoltărilor de spitale erau făcute din sectorul privat, de anul acesta asistăm şi la dezvoltări de spitale regionale. La polul opus, există volatilităţi în sectorul de agribusiness, care vine după un 2023 foarte dificil. Anul acesta este un an de revenire. Poziţiile sunt deja luate, marcate, există o predictibilitate a preţurilor, este un an în care se absorb pierderile de anul trecut”.

    Comerţul, producţia şi serviciile sunt cele mai creditate sectoare din portofoliul corporate al Băncii Transilvania, soldul cumulat al împrumuturilor acordate pentru cele trei domenii ajungând la sfârşitul anului 2023 până la 15,7 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de nivelul de la finalul anului 2022.

    Pe lângă comerţ, producţie şi servicii, printre domeniile finanţate mai mult de banca din Cluj, cu volume ale creditării comparabile, de circa 3 mld. lei fiecare, se mai numără agricultura şi imobiliarele.

     

     


     

     

  • Sorin Pâslaru, ZF: Ce ar trebui făcut pentru finanţarea centralei Tarniţa Lăpuşteşti, „bateria naturală“ necesară pentru echilibrarea sistemului energetic: contribuţie obligatorie a oricărui dezvoltator de solare şi eoliene pentru proiect

    Sistemul energetic naţional trece printr-o perioadă de stres istorică, din cauza consumului mult peste estimări, a secetei şi a producţiei insuficiente şi cu variaţii la energie solară şi eoliană.

    Perioada de secetă şi caniculă a dat peste cap echilibrul sistemului energetic şi, în lipsa investiţiilor în capacităţi de producţie supli­mentară în bandă, adică cele care pot porni sau pot fi oprite la comandă, a ajuns aproape în criză.

    Singura soluţie pe termen mediu şi lung este finanţarea şi construcţia centralei hidro pe pompaj de  1.000 MW de la Tarniţa Lăpuşteşti din judeţul Cluj, care să folosească energia solară şi eoliană când nu este nevoie de ea în sistem pentru a pompa apă la înălţime şi apoi, când este nevoie de energie, să o elibereze pentru producţie şi echilibrarea sistemului.

    Investiţia trenează pentru că aparent nu există finanţare. O soluţie este impunerea finanţării către investitorii în solare şi eoliene, adică chiar cei care aduc energie nouă şi curată în sistem, dar sunt şi cei care creează de fapt dezechilibrul.

    În această săptămână, la orele de vârf, România a ajuns să importe 1.000 MW, la un consum de 7.700 MW şi o producţie internă de 6.700 MW, deci 13% din consum să provină din import.

    Şi aceasta în condiţiile în care au fost repornite toate centralele pe cărbune care nu au fost încă închise şi centralele de cogenerare din oraşe pe păcură şi gaz, în goana după orice 10-20 MW producţie suplimentară.

    Deşi pe hârtie România are o capacitate de producţie de energie de 18.000 MW, deci mai mult decât dublu faţă de consumul actual, din cauza secetei şi a condiţiilor meteo, hidro, solarele şi eolienele nu reuşesc să producă decât 20-50% din cât ar putea produce.

    Astfel, capacitatea pe hidro este de 6.600 MW, dar producţia ajunge în această perioadă doar la 1.400 MW, adică 20%, din cauza secetei. Lacurile de acumulare pur şi simplu nu au apă, Dunărea are debit scăzut, iar de apă e nevoie şi pe râuri pentru faună şi floră. Situaţia e complicată.

    La solare capacitatea instalată e de 1.700 MW, dar producţia ajunge în miezul zilei la 900 MW pentru că este afectată, culmea, de prea mult soare. Celulele de siliciu se încing prea tare şi dau randament din start cu 30% mai redus când temperaturile depăşesc 40 grade la nivelul panourilor.

    Capacitatea pe eolian este de 3000 de MW, dar dacă ai 900-1000 MW în funcţiune este bine, pentru că vântul bate când şi unde vrea el.

    La cărbune, gaz şi păcură teoretic capacitatea instalată este de 5.000 MW, dar având în vedere drumul pe care merge acum producţia de energie spre verde abia s-a mai reuşit adunarea a 2.000 MW, inclusiv din centrala nouă pe gaze a OMV de la Brazi de 700 MW.

    Centrala de la Iernut pe gaze a Romgaz de 700 MW este împotmolită de ani de zile, dar salariile lunare de zeci de mii de euro ale şefilor Romgaz curg în continuare fără probleme. Bine că acum vrea să se împrumute cu 1 mld. euro prin bonduri pentru proiectul de la Marea Neagră. Să obligi statul român să plătească dobânzi este uşor, toţi bancherii din City şi de pe Wall Street abia aşteaptă bonduri româneşti cu 7-8% la euro. Să scrii nişte power pointuri şi prospecte de împrumut e simplu, mai greu cu competenţele în inginerie şi fizică să ajungi să transformi banii în capacităţi de producţie viabile.

    Doar Nuclearelectrica e stâlpul sistemului: are 1.400 MW capacitate de producţie, cu două reactoare, şi produce 1.300 MW. Numai să aibă Dunărea destul debit să asigure răcirea în continuare.

    Spargerea sistemului energetic naţional după sectorul de producţie şi după drumul electricităţii de la producţie la furnizare ar fi trebuit să aducă eficientizare şi deci investiţii, dar de fapt a adus numai deza­vantaje.

    Nici Nuclearelectrica, nici Hidroelectrica, nici Romgaz şi nici cele­lalte companii din energie listate nu au fost în stare să folosească lis­tările pentru a strânge bani de in­ves­tiţii şi să îi şi folosească în creşterea capacităţilor de producţie de energie care se vede acum că lipsesc.

    Dacă tot trebuie să mergem spre solar şi eolian şi aceste sectoare sunt prin definiţie volatile, atunci singura soluţie nu este decât finanţarea şi construcţia unei „baterii naturale“ uriaşe, adică Centrala Tarniţa Lăpuşteşti.

    Impunerea dotării cu baterii litiu-ion către fiecare dezvoltator de eolian/solar nu e o soluţie pentru că nu există încă suficient avans tehnologic, bateriile nu sunt suficient de performante.

    Cine vrea să mai facă 1 MW de eolian sau solar, care oricum beneficiază de scheme generoase de finanţare, să fie obligat să contribuie, să devină acţionar la proiectul centralei Tarniţa.

    Se strâng 500 milioane de euro, mai vine statul român cu 300 milioane, mai vine UE cu 200 şi iată miliardul de euro necesar.

    În energie treaba se face pe zeci de ani înainte, nu să ajungi să rogi oamenii să nu mai bage maşinile de spălat în priză seara că altfel sar siguranţele.