BusinessMagazin

Tag: educatie

  • ​Întrebarea săptămânii: Când ai învăţat ceva ultima dată?

    La rubrica „Capitalistul săptămânii” am scris, în numărul acesta, povestea lui Andrew Ng, care a fondat o platformă educaţională, Coursera, unde peste 90 de milioane de oameni învaţă lucruri noi cu ajutorul cursurilor postate online de universităţi de top precum Stanford sau Princeton.

    Antreprenorul a lansat businessul gândindu-se că angajaţi din întreaga lume riscă să îşi piardă joburile dacă nu vor fi în stare să rămână relevanţi pe o piaţă în continuă schimbare, de la zi la zi tot mai digitalizată. Din comoditate, teamă sau alte motive, mulţi rămân pe un domeniu întreaga carieră, fără să îşi exploateze abilităţi poate nedescoperite.

    Care, cine ştie, le-ar putea aduce noi oportunităţi – un salariu mai mare, o experienţă profesională peste graniţe, o funcţie mai bună. Învăţarea continuă şi reconversia profesională sunt diferite de goana după diplome. Pe lângă beneficiile materiale, un „switch” în carieră te poate ajuta să descoperi, poate, o meserie pe care să o practici din pasiune, şi munca să se transforme, dintr-o corvoadă, într-o plăcere. Iar internetul abundă de opţiuni.

    Ţie ce ţi-ar plăcea să înveţi şi cum crezi că te-ar ajuta în carieră?

    Poţi trimite răspunsul pe andra.stroe@businessmagazin.ro.

  • Poate cineva care nu a predat măcar o oră la catedră să fie ministru al educaţiei? Cum ajunge un inginer de nave şef peste educaţie?

    ♦ Ligia Deca a fost desemnată ministru al educaţiei în urma plecării lui Sorin Cîmpeanu ♦ Ea este consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Educaţie şi Cercetare şi coordonatoarea proiectului România Educată ♦ Este doctor în ştiinţe politice şi inginer de nave  ♦ Dar ce au de-a face ştiinţele doctorale în politică şi ingineria de nave cu curricula şcolară şi cum decizi politici bune pentru educaţie când tu nu ai stat niciodată la catedră faţă în faţă cu copiii?

    Ligia Deca, în prezent consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Educaţie şi Cercetare, este propunerea PNL pentru funcţia de ministru al educaţiei, poziţie rămasă liberă după demisia lui Sorin Cîmpeanu de săptămâna trecută.

    „Astăzi, în şedinţa Biroului Politic Naţional, am venit cu propunerea ca doamna Ligia Deca să fie propunerea PNL pentru funcţia de ministru al educaţiei. Dânsa este o persoană care a lucrat şi a participat la procesul de elaborare a legilor educaţiei şi este în măsură să poată să continue şi să respecte calendarul de dezbatere şi aprobare, urmând ca până la finele lunii octombrie să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

    Ligia Deca este consilier prezidenţial la Departamentul Educaţie şi Cercetare din decembrie 2019, arată datele publicate de Administraţia Prezidenţială. Ea este coordonatoarea proiectului România Educată şi a legilor educaţiei. Deca este doctor în ştiinţe politice, titlu acordat de Universitatea din Luxemburg în anul 2016, şi absolventă a unui program postdoctoral la New Europe College.

    România Educată este marele eşec al preşe­dintelui în funcţie, iar coordonatoarea acestui eşec este chiar viitorul ministru al educaţiei.

    În perioada 2010-2012 viitoarea titulară a portofoliului educaţiei a coordonat Secretariatul Procesului Bologna, gestionând procesul de organizare a conferinţei miniştrilor educaţiei din statele membre ale European Higher Education Area. În perioada 2012-2015, a fost expert în domeniul politicilor publice în cadrul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi cadru didactic asociat  la Universitatea de Vest Timişoara (2014-2015) şi SNSPA (2019-2021).

    Ligia Deca are o diplomă de inginer diplomat în inginerie navală şi navigaţie de la Facultatea de Navigaţie şi Transport Naval din cadrul Universităţii Maritime din Constanţa şi o diplomă de masterat în management maritim si portuar de la aceeaşi facultate.

    Sebastian Burduja, actualmente ministru al digitalizării, asigură interimatul la Ministerul Educaţiei după ce Sorin Cîmpeanu a demisionat pe 30 septembrie. Demisia lui Sorin Cîmpeanu a venit la câteva zile după ce a fost acuzat de plagiat de jurnalista Emilia Şercan.

  • „România educată“ a lui Klaus Iohannis scârţâie din toate încheieturile

    După demisia ministrului educaţiei Sorin Cîmpeanu (54 de ani), în urma acuzaţiilor dovedite de plagiat, „moştenirea“ fostului ministru i-a fost lăsată, cu titlu interimar, lui Sebastian Burduja (37 de ani), ministru al cercetării, inovării şi digitalizării. Aşa a decis premierul Nicolae Ciucă (55 de ani), fost şef al armatei române, doctor şi el, cu un doctorat, de asemenea, suspectat de plagiat. 

    Sebastian Burduja este un economist tânăr, cu studii în străinătate. Însă studiile sale nu au nimic de-a face nici cu educaţia şi nici cu digitalizarea, cum studiile generalului în rezervă Ciucă, actual prim-ministru, nu au nimic de-a face cu economia şi cu administraţia.

    Emilia Şercan este profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Adminis­trative (SNSPA) şi ziarist, din când în când, specializată în depistatea fraudelor intelec­tuale. A demonstrat că Sorin Cîm­pea­nu, profesor universitar şi rector la Univer­sitatea de Ştiinţe Agricole din Bucureşti, şi-a pus numele pe cursuri universitare care fuseseră scrise de alţi profesori. 

    Cîmpeanu a fost sprijinit de preşedintele Klaus Iohannis pentru că preşedintele voia să intre în istorie drept un nou întemeietor al şcolii româneşti, prin programul său „România educată“. Dacă Spiru Haret, care era armean, a schimbat fundamental şi într-un chip admirabil şcoala românească, de ce n-ar fi schimbat-o şi Klaus Iohannis? Doar că programul preşedintelui, care şi-a câştigat al doilea mandat la un scor covârşitor (66% din voturile exprimate), este criticat de toţi care ştiu cu ce se mănâncă educaţia, de la profesori din universităţi, până la învăţători din clasele mici.

    Cîmpeanu a rezistat o vreme şi a susţinut că ce-i care-l contestă se opun, de fapt, reformei elaborate de echipa preşedintelui Iohannis. În faţa dovezilor limpezi de plagiat ale ministrului, nici cea mai solidă apărare pusă în faţă de Administraţia Prezidenţială nu a avut efect. Fostul ministru al educaţiei spune că a demisionat de bună voie. 

    Premierul Ciucă i-a mulţumit. Dar premierul, el însuşi, are o mare problămă. Lucrarea sa de doctorat, scrisă în vremea în care era pe front prin Afganistan/Irak, este suspectată de plagiat, în analizele Emiliei Şercan. Iar din cele publicate, este limpede că pagini întregi din alte lucrări apar în teza de doctorat a generalului Mihai Ciucă, fost şef al armatei române, actualmente prim-ministru şi prima soluţie pentru PNL pentru alegerile prezidenţiale viitoare.

     

  • Dragos Damian, Terapia Cluj: V-ati prins cu totii de deficitul enorm de forta de munca? Bravo. Furati-va in continuare angajatii, in loc sa tipati la Ministerul Educatiei si la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sa vina cu picioarele pe pamant

    Sa recapitulam.

    Ministerul Educatiei lucreaza la proiecte abstracte de reforma despre care sunt interesati cel mult cei care vor sa puna mana pe fondurile destinate infrastructurii din educatie. Sa amintim in treacat aici de “Program-pilot pentru dezvoltarea consorţiilor integrate pentru învăţământ dual”. Vorbiti cu orice angajator care pregateste tineri in invatamant dual, sistemul este un esec epic, mai putin de 5% dintre absolventi raman la angajatorul care le-a platit bursa…. Dar, 338 milioane de Euro pentru proiectul amintit, care desfide esecul de pana in prezent al invatamantului dual, sunt bani care stralucesc, nu gluma.

    Ministerul Muncii si Protectiei Sociale se transforma incet-incet in Ministerul Salariului Minim si Cresterii Pensiilor, pentru ca doar despre asta de vorbeste toata ziua. Ca sa clarificam:

    1. Salariul minim – contracte pe salariul minim se incheie doar ca sa existe un document care sa mascheze munca la negru. Angajatorii onesti platesc un brut cu mult peste 3000 lei ca sa atraga si sa retina angajati competenti;
    2. Pensiile – in zece ani sistemul face implozie pentru ca ies la pensie decreteii. Nu vor mai fi bani de pensii pentru ca Romania nu mai produce nimic, asadar, iata optiunile: a) se va creste varsta de pensionare, ajungi de la fabrica direct la cimitir; b) se va nationaliza pilonul II, ca tot se baga batul in gard despre asta; c) se va “democratiza” intru-totul sistemul: indiferent de contributie, toti vor primi aceeasi pensie.

    Ministerul Investitiilor si Fondurilor Europene. Asta n-ati stiut-o, e bonus. Pune pe masa trei apeluri de proiecte cu o finanţare europeană totală de aproape 120 de milioane de euro pentru “sprijinirea integrării pe piaţa muncii pentru categoriile vulnerabile, printre care tineri, şomeri şi persoane inactive”. La cererea de resurse umane din partea angajatorilor in Romania sunt someri doar cei care nu vor sa munceasca, dar pentru acestia avem 120 milioane de Euro, cu finantare europeana….

     

    Asadar, guvernarea cu proiectele sale, mediul de afaceri in pragul disperarii, cu nevoile sale, spectator la scurgerea din tara a mainii de lucru calificate si obligat sa recurga la muncitori asiatici. Niciodata si nicaieri nu exista un curs de coliziune intre cele doua forte si nici nu va exista atata vreme cat ambele forte traiesc cu capul in nori in proiecte fara legatura cu nevoile reale din economie.

    Iata, la o simpla privire, identificati la doua ministere, 450 milioane de Euro bani dati de pomana, pompati in proiecte care n-au legatura cu nevoile pietei muncii dar care vor ajunge la “cine trebuie”. Mai bine erau dati angajatilor industriali care puteau da 1000 Euro bonus de insertie la 450 mii de angajati, cam cat este deficitul estimat al fortei de munca.

    Care ar fi solutiile reale la criza fortei de munca? Unele le-am mai dat deja:

    – absolventii sistemului de invatamant dual sa fie obligati sa ramana la angajatorul care le-a platit bursa un timp egal cu perioada de pregatire (3 ani);

    – 4000 lei salariul minim brut – vreti sa curmati munca la negru, asta este solutia. Chiar daca productivitatea nu justifica astfel de sume, pragul acesta va inchide firmele care dau bani la negru iar angajatii vor veni la angajatorii onesti care-I vor primi cu bratele deschise;

    – scolile si facultatile sa numeasca in conducere (cat mai sus in ierarhie) reprezentanti ai marilor angajatori care pot aduce in programa materii conectate cu profesiile deficitare din piata muncii – cu predare facuta de angajatii din sectoarele economice cheie pentru dezvoltarea Romaniei;

    – si desigur, vechea recomandare, ca Presedintii Nicolae Ciuca si Marcel Ciolacu sa trimita acasa reprezentantii coalitiilor, camerelor de comert, asociatiilor, patronatelor, incapabile de ani de zile sa rezolve criza de forta de munca. Sa isi faca un comitet consultativ compus din 15-20 cei mai mari angajatori industriali, acestia sunt cei care le pot da sugestii corecte pentru a curma situatia grava din piata muncii.

     

     

  • Cine va asigura interimatul în fruntea Ministerului Educaţiei după ce ministrul Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcţie

    Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, va asigura interimatul în fruntea Ministerului Educaţiei. Decizia premierului Nicolae Ciucă a fost luată după ce ministrul Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcţie. 

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunţat că Sebastian Burduja va conduce pentru o perioadă scurtă de timp Ministerul Educaţiei. În prezent, Burduja este ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

    Sorin Cîmpeanu a demisionat, joi, din funcţia de ministru al Educaţiei. „Am decis, din proprie iniţiativă, să demisionez din funcţia de ministru al educaţiei”, a transmis el.

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că i-a acceptat demisia lui Sorin Cîmpeanu de la Ministerul Educaţiei şi i-a mulţumit acestuia pentru „proiectele demarate în beneficiul sistemului de educaţie”. El a spus că urmează consultări pentru nominalizarea altui ministru al Educaţiei.

    Ligia Deca, consilier prezidenţial, ar urma să fie desemnată pentru a prelua mandatul de ministru al Educaţiei, în urma demisiei lui Sorin Cîmpeanu, au anunţat, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    „Cel mai probabil, în locul lui Sorin (Cîmpeanu – n.r.) va fi numită Ligia Deca”, au spus sursele politice.

     

  • Stelian Ion: Proiectul „România educată” se transformă în „România impostorilor”

    Proiectul „România educată” se transformă în „România impostorilor”, spune la RFI deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, care comentează acuzaţia de plagiat la adresa lui Sorin Cîmpeanu şi îi cere acestuia demisia.

    „Să-şi dea demisia, bineînţeles. Preşedintele ar trebui să-şi aducă aminte de vorbele sale din 2015, când îl acuza pe Victor Ponta de plagiat şi spunea că ar trebui să se retragă din politică. Iată ce înseamnă ipocrizia, când uiţi ce-ai susţinut acum puţin timp şi îi susţii pe plagiatori, pe premier, îl susţii pe Sorin Cîmpeanu”, spune Stelian Ion.

    Fostul ministru USR al Justiţiei declară că „până la urmă, există nişte argumente puternice şi pe de cealaltă parte, toate blocajele de a demonstra lucrurile acestea în justiţie. Păi, nu se mai pot demonstra în justiţie, că am văzut ce mecanisme folosesc pentru a bloca justiţia şi folosesc ulterior argumentul: păi, sunt doar comentarii pe Facebook, justiţia nu a spus că e plagiat, deci nu e plagiat. Este o mizerie ce se întâmplă. Păcat că România educată este pusă pe mâna unui astfel de
    personaj. Proiectul se transformă în România needucată şi România impostorilor, despre asta vorbim”, acuză fostul ministru.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a respins acuzaţia de plagiat adusă de jurnalista Emilia Şercan şi a spus, la TVR Info, că „foarte multă lume discută despre lucruri pe care nu le cunoaşte, se judecă şi se dau verdicte pe Facebook”.

     

  • Raiffeisen Bank finanţează 10 proiecte educaţionale cu o sumă totală de 500.000 de lei, în concursul de granturi Raiffeisen Comunităţi 2022

    Raiffeisen Bank finanţează 10 proiecte de educaţie nonformală cu o sumă totală nerambursabilă de 500.000 lei, în concursul de granturi Raiffeisen Comunităţi, destinat şcolilor publice din România şi ONG-urilor.

    Între proiectele câştigătoare se află un program de educaţie pentru biodiversitate şi sustenabilitate, un proiect de pregătire profesională pentru tineri instituţionalizaţi din judeţul Gorj şi un proiect de educaţie pentru diversitate şi incluziune destinat liceenilor.

    Cele 10 proiecte câştigătoare vor fi implementate de două şcoli publice şi opt organizaţii neguvernamentale în următoarele 12 luni, cu ajutorul finanţării obţinute prin programul Raiffeisen Comunităţi, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

    În această ediţie Raiffeisen Comunităţi au fost înscrise 123 de proiecte de educaţie. Programul Raiffeisen Comunităţi a acordat, până acum, finanţări totale în valoare de 1 mil. euro pentru 150 de proiecte implementate în întreaga ţară.  

  • Sistemul educaţional nu este adaptat pentru meseriile viitorului – sondaj

    Mai mult, peste jumătate dintre aceştia, mai exact 62.8%, nu se regăsesc profesând meseriile viitorului şi consideră că problemele principale sunt programa şi calitatea informaţiilor pe care le primesc în şcoală. Aproape 15 % consideră că şcoala a integrat foarte bine educaţia digitală, în timp ce 70% cred că nu au dobândit competenţele digitale necesare pentru viitoarea piaţă a muncii. Puţini elevi însă (13.3%) acuză un nivel slab de pregătire al profesorilor.

    Sondajul mai arată şi că doi din trei elevi nu au dificultăţi majore de adaptare la condiţiile pe care le presupune educaţia online, iar majoritatea elevilor consideră că abilităţile lor de studiu şi de învăţare nu au fost afectate (64,8%). Prezenţa fizică este considerată de peste jumătate dintre elevi ca fiind cea mai eficientă formă de învăţare, mai mult de un elev din trei spune că şi-a pierdut motivaţia de a învăţa în mediul online, iar patru din cinci elevi au raportat probleme de comunicare cu profesorii în şcoala online.

    Sunt informaţii care reies din sondajul ,,Vocea copiilor cu privire la meseriile viitorului”, dedicat elevilor din clasele V-XII, parte a proiectului „Viitorul văzut prin ochii copiilor Sectorului 3 în ediţia a V-a a Ghidului Meseriilor Viitorului”, finanţat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local.

    Creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viaţă şi reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spaţial, pilot comercial spaţial, jurist specialist în dreptul roboţilor sau în etica geneticii, lucrător la uzinele de energie neconvenţională (solară / eoliană / ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizaţional (Corporate Disrupter), profesor virtual, family technologist (o persoană care cunoaşte foarte bine tehnologiile asistive existente şi ia decizii corecte în contextul unei familii care îmbătrâneşte), manager evenimente sporturi electronice, inginer şi designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supravieţuire în condiţii extreme, sunt doar câteva dintre profesiile viitorului la mare căutare acum şi în viitorul imediat pe care Ghidul Meseriilor Viitorului le prezintă, împreună cu abilităţile şi profilul psihologic necesare unor astfel de meserii inovatoare. O secţiune specială este dedicată abilităţilor de bază pentru viaţă, care pot ajuta în condiţii grele, uneori extreme, generate de perturbări geoclimatice, criza de apă, război.

    Criza de personal în multe domenii a dus la automatizarea tot mai multor sectoare – armată, agricultură, medicină, ospitalitate, poliţie. Apar tot mai mulţi roboţi poliţişti, roboţii chelneri, roboţi agricoli, roboţii-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboţii militari inteligenţi prezenţi deja pe câmpurile de luptă – Statele Unite, China şi Israelul sunt lideri mondiali în folosirea lor pe teren.

    Ghidul prezintă trei dintre cele mai robotizate fabrici din România (Fabrica de porţelan IPEC – cea mai robotizată fabrică din România şi cea mai robotizată fabrică de porţelan din lume), Uzina Dacia Renault de la Mioveni şi fabrica Arctic 4.0 de la Ulmi, judeţul Dâmboviţa.

    Sondajul a avut ca subiecţi elevi din clasele V-VIII, respectiv clasele IX-XII, din Sectorul 3 din Bucureşti, în perioada iulie-septembrie 2022.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Ce spune spune premierul Nicolae Ciucăde despre revenirea la învăţământul online

    „Am discutat acexst subiect atunci când s-au desfăşurat analizele, înainte de începerea anului de învăţământ. Aşa cum avem datele în momentul de faţă, nu există acest parcurs, astfel încât să revenim la învăţământul online”, spune NIcolae Ciucă.

    Premierul precizează că „niciodată nu zicem niciodată”.

    „Noi suntem pregătiţi ca acolo unde, probabil, punctual şi specific să fim în măsură să luăm şi o astfel de decizie. Dar concluziile după doi ani de pandemie în care învăţământul nu s-a desfăşurat aşa cum e firesc, ne determină să luăm măsurile de precauţie, astfel încât să nu mai lăsăm să ajungem în situaţia în care să revenim în online. Trebuie să pregătim sistemul de învăţământ, trebuie să avem un suport tehnic şi tehnologic pentru tot ceea ce înseamnă partea de modernizare a sistemului de educaţie, trebuie să existe şi această posibilitate, dar nu vrem să ajungem acolo”, încheie Ciucă

  • Ministerul Educaţiei a aprobat lista cu cele 300 de şcoli unde se acordă suport alimentar

    Potrivit ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, practic a fost dublat numărul de şcoli (de la 150 la 300), fiind luate în considerare majoritatea solicitărilor transmise de inspectoratele şcolare judeţene, prin corelare cu lista şcolilor finanţare prin PNRAS.

    „Comparativ cu anul şcolar 2021-2022, se majorează cu 50% şi limita valorică zilnică a produselor acordate: de la 10 la 15 lei/masă/beneficiar. Pentru menţinerea sănătăţii preşcolarilor şi elevilor beneficiari vor fi distribuite doar produse alimentare obţinute în unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare. Produsele distribuite vor respecta cerinţele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011, dar şi de celelalte reglementări europene în domeniu. Această iniţiativă se înscrie în demersul deja început de Ministerul Educaţiei de a reduce abandonul şcolar şi rata de parăsire timpurie a şcolii, determinate de probleme cronice de la nivelul sistemului naţional de învăţământ, cumulate cu problemele economice şi sociale accentuate de pandemia Covid-19”, spune ministrul sorin Cîmpeanu.

    Cadrul general de derulare în anul şcolar 2022 – 2023 a Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat a fost adoptat prin ordonanţă de urgenţă în luna iunie a acestui an.