BusinessMagazin

Tag: economii

  • REPORTAJ: Deţinuţii care comit înşelăciuni prin telefon trimit şi câte 500 de sms-uri pe oră

     Numai în Capitală, la sfârşitul lunii octombrie 2012 se aflau în lucru peste 130 de dosare care aveau ca obiect înşelăciuni prin telefon comise de către deţinuţi, fără a fi luate în calcul, la momentul respectiv, dosarele deja soluţionate.

    “Este o infracţiune care prosperă pe fondul faptului că foarte mulţi deţinuţi dispun de telefoane mobile. Ca exemplu, numai noi am găsit, la o percheziţie, 15 telefoane într-o singură celulă”, spune inspectorul principal Marinel Iordănescu, de la Serviciul Judiciar al Poliţiei Capitalei.

    Potrivit lui Iordănescu, înşelăciunile prin telefon vizează, în principal, persoane în vârstă, care pot fi determinate să-şi dea toate economiile pentru a putea intra în posesia unor premii fictive de ordinul zecilor de mii de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene vor plăti pentru greşelile lor, iar clienţii trebuie să aleagă cu grijă pe mâna cui îşi lasă economiile pentru că îşi pot pierde banii

    Spre disperarea pieţelor, noul şef al miniştrilor de finanţe din zona euro olandezul Jeroen Dijssel­bloem a sugerat că programul de salvare a Ciprului care cuprinde lichidarea uneia dintre cele mai mari bănci cipriote şi confiscarea unei părţi de până la 40% din depozitele mari ar trebui considerat un model pentru restul acţiunilor de salvare din zona euro. Sugestia nu a fost explicită, iar Dijssel­bloem a revenit asupra ideii, dar reacţiile de până acum ale liderilor europeni în faţa crizei arată că orice avertisment, oricât ar fi de ambiguu, trebuie luat în serios. Ca şi în cazul Greciei, în salvarea Ciprului zona euro a încălcat tabuuri, dar de data aceasta unele mai sensibile, iar analiştii se grăbesc să anunţe că teama de Europa împinge inves­titorii spre băncile americane. „Căutăm un mod de a plasa riscurile acolo unde au fost luate. Băncile ar trebui să se asigure că pot fi lichidate când au probleme. Apoi, ar trebui să fie posibil ca deţinătorii de obligaţiuni şi acţiuni să fie obligaţi să contribuie la salvare. Astfel mer­gem mai departe. Şi abia apoi, poate, s-ar putea ajunge la contribuţia guvernului. Această ordine a fost inversată în ultimii ani“, a afirmat Dijsselbloem, de asemenea, ministru de finanţe al Olandei, într-un program televizat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cele mai mari economii emergente vor să înfiinţeze propria Bancă Mondială şi propriul FMI

    Cele mai mari economii emergente, Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, cunoscute sub denumirea BRICS, îşi unesc puterile pentru a rezolva problema subdezvoltării prin înfiinţarea unor instituţii care să aibă acelaşi rol şi scop ca Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. Liderii celor cinci naţiuni vor, de asemenea, să-şi pună în comun rezervele de valută pentru a combate volatilitatea cursurilor de schimb şi pentru a evita eventualele crize valutare, scrie Bloomberg. Conducătorii ţărilor BRICS vor aproba, probabil, înfiinţarea unei noi bănci pentru dezvoltare la summitul anual care a început ieri în oraşul Durban din estul Africii de Sud. „Cel mai raţional lucru pentru BRICS este crearea unor noi instituţii de tipul celor stabilite la Bretton-Woods pentru dezvoltarea economiilor emergente. Există o schimbare a balanţei puterii dinspre lumea tradiţională spre cea emer­gentă“, a spus Martyn Davies, CEO la compania sud-africană Frontier Advisory, care oferă studii pentru pieţele emergente. Davies a adăugat că există îngrijorări de natură geopolitică în privinţa acestei schimbări.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Zona euro menţine ţinta de 5,8 miliarde euro pentru Cipru, dar înclină spre taxarea depozitelor mari

     “Nu mă gândesc la planuri B. Aplicăm planul A. Fiecare trebuie să îşi asume responsabilităţile”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, referindu-se la suma de 5,8 miliarde euro care trebuie atrasă de Cipru prin taxarea depozitelor, transmite Bloomberg.

    Miniştrii Finanţelor din zona euro, reuniţi luni seară în teleconferinţă pentru noi negocieri privind acordul de bailout al Ciprului, au menţinut presiunile asupra statului mediteranean însă s-au arătat mai flexibili în privinţa formei în care va fi aplicat planul.

    “Autorităţile din Cipru vor introduce mai multă progresivitate în taxa specială comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu condiţia să rezulte în continuare aceeaşi reducere a anvelopei de finanţare şi, în consecinţă, să nu afecteze valoarea totală a asistenţei financiare”, se arată într-un comunicat transmis în urma teleconferinţei miniştrilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolăescu: Reorganizarea în Sănătate va aduce economii de 50 de milioane de euro. Vor fi reduse trei-patru mii de posturi

     Demnitarul a explicat, într-o conferinţă de presă, că iniţiativele de reorganizare lansate vineri în dezbatere publică reprezintă “un prim pas” al reformei din Sănătate “în interesul cetăţeanului”.

    Nicolăescu a spus că este “preferabilă o reformă din mers, decât o nouă legislaţie, care să întârzie cu câţiva ani” schimbările necesare, precizând că măsurile propuse de Ministerul Sănătăţii (MS) sunt agreate şi susţinute de Fondul Monetar Internaţional.

    “Puteţi să-i spuneti reorganizare, dacă desfiinţare nu place auzului”, a spus el, referindu-se la reorganizarea direcţiilor de sănătate publică şi a caselor de asigurări de sănătate judeţene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Depozitele bancare pe doi sau trei ani forţează pragul de 2 mld. euro

    Volumul depozitelor în lei cu scadenţa mai mare de un an a urcat la 6 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie, fiind în creştere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce economiile „lungi“ în euro s-au majorat cu aproximativ 15% şi au depăşit pragul de o jumătate de miliard de euro (echivalentul a 2,25 miliarde de lei). Depozitele cu maturitatea mai mare de un an au ajuns astfel la echivalentul a aproape 1,9 mld. euro la sfârşitul lunii ianuarie, respectiv 8% din soldul de aproape 100 de miliarde de lei (23 mld. euro) al economiilor la termen ale populaţiei. Ponderea este încă scăzută pentru că bancherii au venit abia recent cu oferte atractive pentru clienţii dispuşi să-şi blocheze banii într-un depozit timp de doi, trei sau chiar şapte ani. Băncile s-au pliat în trecut pe preferinţa clienţilor pentru produse foarte lichide şi au promovat depozitele cu scadenţe foarte scurte sau chiar conturile curente şi cele de economii, iar în acest fel au ajuns să finanţeze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai câteva luni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Depozitele bancare pe doi sau trei ani forţează pragul de 2 mld. euro

    Volumul depozitelor în lei cu scadenţa mai mare de un an a urcat la 6 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie, fiind în creştere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce economiile „lungi“ în euro s-au majorat cu aproximativ 15% şi au depăşit pragul de o jumătate de miliard de euro (echivalentul a 2,25 miliarde de lei). Depozitele cu maturitatea mai mare de un an au ajuns astfel la echivalentul a aproape 1,9 mld. euro la sfârşitul lunii ianuarie, respectiv 8% din soldul de aproape 100 de miliarde de lei (23 mld. euro) al economiilor la termen ale populaţiei. Ponderea este încă scăzută pentru că bancherii au venit abia recent cu oferte atractive pentru clienţii dispuşi să-şi blocheze banii într-un depozit timp de doi, trei sau chiar şapte ani. Băncile s-au pliat în trecut pe preferinţa clienţilor pentru produse foarte lichide şi au promovat depozitele cu scadenţe foarte scurte sau chiar conturile curente şi cele de economii, iar în acest fel au ajuns să finanţeze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai câteva luni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce este şi cum se măsoară sustenabilitatea unei afaceri

    FRATE, FRATE, DAR BRÂNZA E PE BANI – sunt vorbele unui proverb românesc care face referire la faptul că, pe lângă intenţii bune, interesul financiar primează. Ideea este susţinută de faptul că bugetele pe care companiile le dedică acţiunilor de caritate sunt în directă şi strânsă legătură cu evoluţia profitului.

    Este însă evident că în cazul a sute – şi chiar mii – de companii la nivel global sustenabilitatea este pe ordinea de zi a organizaţiilor. Cuvântul în sine sună destul de pompos şi nu spune multe, dar reuneşte, în puţine litere, preocupări cum sunt grija pentru mediu, sănătatea consumatorilor, dezvoltarea angajaţilor, implicarea în comunitate, schimbările climaterice, reciclare.

    Or, evoluţia acţiunilor companiilor cotate la bursă poate fi influenţată de cât de mult se străduieşte o companie să reducă emisiile de gaze, să consume mai puţine materii prime sau de cât de bine îşi tratează angajaţii.

    Pentru că există investitori interesaţi de aceste subiecte, altminteri nu ar exista gama de indici Dow Jones Sustainibility (DJSI), lansată în septembrie 1999, care urmăreşte evoluţia celor mai mari companii din lume. În total, 2.500 de companii listate de Dow Jones sunt incluse în cercetările DJSI şi nu sunt luate în considerare companiile care obţin venituri din alcool, tutun, jocuri de noroc, armament şi pornografie. Pentru calcularea DJSI World Index sunt luate în calcul circa 300 de companii, faţă de 80 de companii în 2008, când a fost lansat.

    Şi companiile din România şi-au sporit activităţile pentru a face afaceri mai “verzi”. Unilever, de pildă, are mai multe direcţii în planul de sustenabilitate. Unele dintre ele se traduc, concret, în bani. De pildă, “reducerea cantităţii de plastic la unele deodorante stick înseamnă o economie de 15 milioane de euro pe an pe plan mondial”, spune Jarek Malinowski, managing director al Unilever South Central Europe. Unilever este de altfel lider în Dow Jones Sustainability World Indexes în rândul producătorilor din industria alimentară vreme de 13 ani consecutivi.

    În portofoliul său se regăsesc mărci ca Knorr, Hellmann’s, Lipton, Dove, Omo, Cif, Signal şi Domestos. La sfârşitul anului trecut compania a anunţat lansarea unui proiect nou, parţial finanţat cu fonduri europene, care va avea ca rezultat reducerea distanţei pe care camioanele companiei o parcurg pe drumurile europene cu aproximativ 200 de milioane de kilometri până la sfârşitul anului 2014. Dintre aceştia, 4,5 milioane de kilometri vor fi economisiţi pe teritoriul României.

    La momentul lansării programului, Jan Zijderveld, preşedintele Unilever Europa, declara că proiectul este un pas important, reprezentând deopotrivă o scădere majoră a impactului pe care businessul nostru îl are asupra mediului şi “economii pe termen lung, ce ne vor ajuta să devenim mai eficienţi şi în ceea ce priveşte costurile”.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    48%
    ponderea adulţilor care nu au economii, situând România pe ultimul loc în UE, la polul opus fiind Luxemburg, cu 89% dintre adulţi care au economii, conform TNS

    2 mil. euro
    garanţia care va fi cerută de Guvern investitorilor care vor participa la licitaţia de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Română

    90%
    ponderea în PIB a datoriei publice în zona euro la sfârşitul T3 2012, faţă de 86,8% cu un an în urmă; în UE, ponderea datoriei a crescut în acelaşi interval de la 81,5% la 85,1%

    72%
    ponderea respondenţilor unui sondaj IRES care afirmă că sunt mai degrabă nemulţumiţi de modul cum trăiesc, faţă de 28% care spun că sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi

    531.000
    numărul bancnotelor de euro false care au fost retrase din circulaţie în 2012 în UE, cele mai falsificate fiind cele de 20 şi 50 de euro

    10,4%
    cu atât s-a redus numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale în decembrie 2012 faţă de noiembrie, în total fiind eliberate un număr de 2.342 autorizaţii

  • Banca centrală a Poloniei anunţă sfârşitul austerităţii şi se laudă cu o încetinire „perfectă“când economiile altora se prăbuşesc. Ce conţine reţeta succesului polonez?

    Polonia şi-a redus deficitul bugetar cu mai mult de patru puncte pro­cen­tuale în doi ani, iar una din urmări este că avansul economic a încetinit dramatic, la doar 1,4% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, în condiţiile în care cererea internă scade în tandem cu criza din zona euro, cea mai mare piaţă pentru exporturile polo­neze, scrie Financial Times. “Dar ritmul consolidării bugetare înceti­neş­te, ceea ce va aduce economiei aer de res­pi­rat. Nu încurajăm ministerul de finanţe să con­tinue cu consolidarea fiscală excesivă”, a decla­rat pentru publicaţia britanică guvernatorul băncii centrale Marek Belka.

    Mai multe pe zf.ro