BusinessMagazin

Tag: economie

  • BREAKING. Datoria publică a României a spart borna de 800 mld. lei, peste 50% din PIB, la începutul lui 2024

    Datoria publică României a ajuns la 802 mld. lei în ianuarie 2024, cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe. Numai în luna ianuarie a acestui an guvernul Marcel Ciolacu a adăugat 18 mld. lei la datoria guvernamentală a României. În aceste condiţii, datoria publică a sărit de pragul de 50% din PIB.

    Prin comparaţie cu constrângerile europene, care prevăd o datoria maximă de 60% din PIB pentru ţările membre, nivelul de 49% nu este mare. Cu toate acestea, economiştii sunt de părere că o economie mai puţin robustă, cum este economia României, ar trebui să menţină o datorie publică mai jos, la 45-50% din PIB maxim.

    În 2023, an de creştere economică, datoria ţării a crescut atât în cifre absolute, cât şi raportată la PIB, ceea ce înseamnă că îndatorarea a crescut mai repede decât economia.

    Datoria pe termen scurt a ţării era de 42 mld. lei, în vreme ce datoria pe termen lung era de 750 mld. le la finalul lui ianuarie 2024.

    După valuta în care a fost contractată, datoria în euro era de 339 mld. lei. Datoria locală era de 377 mld. lei, iar în dolari România avea o datorie de 84 mld. lei. Restul este datoria în alte monede, în valoare de 1,1 mld. lei.

    781 mld. lei a fost datoria administraţiei centrale, în vreme ce 21 mld. lei a fost datoria publică a administraţiei locale.

     

  • Studiu Deloitte: Tranziţia către economia circulară a încetinit la nivel global în 2023. Sectorul agroalimentar, industria producătoare şi construcţiile sunt zonele care necesită intervenţie rapidă

    Tranziţia către economia circulară a încetinit la nivel global anul trecut, în condiţiile în care vasta majoritate a materiilor prime care intră în economii provin încă din surse virgine, iar ponderea materiilor secundare, reutilizate, s-a redus constant în ultimii cinci ani, de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023, indică studiul „Circularity Gap 2024”, realizat de Deloitte şi Circle Economy Foundation.

    Raportul arată că zonele care ar putea combate această tendinţă sunt industria agroalimentară, cea producătoare şi construcţiile, sectoare intens poluante, mari consumatoare de materii prime vulnerabile şi care, împreună, ocupă peste trei sferturi din forţa de muncă la nivel global.

    „Studiul atrage atenţia asupra unui aspect greu de ignorat: în timp ce economia circulară este recunoscută ca o mega-tendinţă care şi-a făcut loc în strategiile de business, cifrele care indică obiectiv progresul tranziţiei au scăzut constant în ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, transformările spre modelul economic circular nu ţin pasul cu creşterea cererii de consum şi par să nu aibă un caracter sistemic. De altfel, acestea sunt şi direcţiile pentru care raportul propune căi de acţiune: pe de o parte, este nevoie de abordarea prioritară a sectoarelor esenţiale, cu impact mare de mediu, aşa cum sunt cel agroalimentar, industria producătoare şi construcţiile, iar, pe de altă parte, efortul trebuie să implice sinergic actorii de business, sectorul public şi societatea civilă. Ştim din ediţia de anul trecut a aceluiaşi studiu că economia circulară poate reduce cu o treime consumul actual de resurse fără a afecta cantitatea şi diversitatea produselor şi serviciilor, aşadar transformarea durabilă este posibilă”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Exploatarea intensivă a resurselor a fost un factor-cheie în creşterea economiilor, a nivelului de trai şi a speranţei de viaţă în ultima sută de ani, însă impactul modelului economic clasic, liniar (take, make, waste), devine nesustenabil la nivel global, explică studiul, amintind că numai în ultimii şase ani economiile lumii au consumat aproape 600 de miliarde de tone de materii, adică aproape la fel de mult precum în întreg secolul XX, în timp ce şase dintre cele nouă sisteme de echilibru planetar, care măsoară starea apelor, a solurilor şi a aerului, sunt afectate ireversibil.

     În schimb, un ritm susţinut al transformărilor spre economia circulară (use less, use longer, make clean, use again) ar putea să contribuie la reducerea emisiilor cu cel puţin o treime şi la crearea a două milioane de joburi, în cadrul unei pieţe „circulare” care ar putea ajunge la 3 miliarde de dolari până în 2026, mai arată raportul.

    Intervenţia ar trebui să aibă loc în trei planuri simultane, ţinând cont nu doar de raţiuni de mediu, ci şi de factori precum efectele crizei sanitare şi ale tensiunilor geopolitice, recomandă studiul. În primul rând, aceasta ar trebui să includă politici, obiective şi norme de conformare naţionale şi supranaţionale care să determine actorii economici de toate categoriile să înceapă tranziţia, creând astfel efecte unitare sau comparabile de-a lungul lanţurilor de valoare.

    În al doilea rând, intervenţia ar trebui să se deruleze în plan financiar, prin creşterea investiţiilor în măsurile de tranziţie – retehnologizare, ecodesign ş.a. –, precum şi printr-o reformă fiscală cu componentă de mediu, aşa-zisa „contabilitate a costurilor reale” (true cost accounting), care ia în calcul şi costurile de mediu ale afacerii.

     În al treilea rând, studiul punctează necesitatea educării şi motivării continue a oamenilor în sensul unei mentalităţi de trai şi de consum responsabile şi eficiente.

    „România are unul dintre cele mai reduse procente de circularitate din UE, 1,4, potrivit datelor Eurostat pentru 2022, însă, pe altă parte, începând din 2023 avem un cadru complet de reglementări, politici şi programe menite să inducă schimbarea de mentalitate de-a lungul întregului lanţ valoric, până la consumatorul final, aşadar este de aşteptat să vedem evoluţii, la care, de altfel, ne dorim să contribuim cu expertiza noastră”, a declarat Adrian Teampău, Director, Consultanţă în economie circulară, Deloitte România.

    Regândirea modelului actual de exploatare şi consum în logica circularităţii va influenţa pozitiv şi aşa-zisa curbă a dezvoltării socioeconomice la nivel global, mai indică studiul, diminuând decalajele între ţări şi continente. Numeroase regiuni din Africa şi Asia de Sud-Est au încă nevoie să crească accelerat capacitatea de producţie pentru a reduce sărăcia şi riscurile sociale asociate. 

     

  • Războiul stelelor nu mai este doar un scenariu de film şi poate deveni rapid realitate. Sunt investitorii, companiile şi guvernele pregătite?

    Înainte ca Rusia să atace Ucraina se spunea că următorul război dintre marile puteri ale lumii se va duce în Arctica sau în spaţiu. Cei mai mulţi analişti din domeniu înclinau spre scenariul războiului rece la propriu, varianta terestră, pentru resursele naturale de sub gheaţa polară. Astăzi, este clar că un război în spaţiu nu mai ţine de domeniul SF-ului. Iar acesta este un risc nu doar militar, ci şi pentru nou lansata cu viteză stelară economie spaţială. Dar şi pentru economia mai largă, terestră.

    Multe din activităţile umane depind, spre exemplu, de comunicarea prin satelit şi de serviciile GPS. Astfel, se naşte întrebarea dacă investitorii şi guvernele sunt pregătite pentru un război al stelelor. Iar dacă sateliţii sunt distruşi cu arme nucleare, pagubele nu sunt acoperite de companiile de asigurări. Cât de distructivă poate fi o explozie nucleară în spaţiu, se ştie. Un focos nuclear de 1,4 megatone detonat la 400 de kilometri deasupra Oceanului Pacific ar genera o degajare de energie electromagnetică atât de uriaşă încât s-ar produce o auroră artificială, în timp ce sistemele electrice de pe o rază de până la 1.500 km distanţă ar fi afectate.

    Mai mulţi sateliţi ar fi distruşi. Efectele unei astfel de explozii au fost observate în 1962, scrie Sinéad O’Sullivan, fost cercetător la Institutul pentru Strategie şi Competitivitate de la Harvard Business School, într-o opinie publicată de Financial Times. Actorul, fireşte, a fost Statele Unite ale Americii. La începutul anilor 1960, SUA au efectuat o serie de teste nucleare în spaţiu, care au avut ca scop în primul rând studierea efectelor şi posibilelor aplicaţii militare ale desfăşurării armelor nucleare în spaţiu. Explozia-test, numită Starfish Prime, a fost un test nuclear la mare altitudine, realizat ca un efort comun al Comisiei pentru Energie Atomică şi al Agenţiei de Sprijin Atomic pentru Apărare.

    Investiţiile în economia spaţială cresc rapid. Activitatea economică  spaţială ar putea totaliza 620 de miliarde de dolari în acest an, conform celei mai recente estimări disponibile. Este o creştere semnificativă de la 545 de miliarde de dolari în 2022, conform unei estimări a Space Foundation, o organizaţie nonprofit care promovează educaţia şi afacerile spaţiale.

    Una dintre urmările exploziei a fost aducerea Rusiei în Tratatul privind spaţiul cosmic, adoptat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite câţiva ani mai târziu, în 1967. Astăzi, majoritatea oamenilor – inclusiv investitorii care au pariat miliarde de dolari pe constelaţia Starlink de la SpaceX – probabil că nu au auzit de Starfish Prime şi nu îşi fac prea multe griji cu privire la impactul războiului cu megaradiaţii în spaţiu. Dar ar trebui. Se speculează că Rusia ar putea creşte tensiunile în spaţiul cosmic pe măsură ce dezvoltă capabilităţi nucleare antisatelit. Unii experţi cred că este o mare problemă. Alţii cred că nu. Miza este în primul rând capitalul privat de 300 de miliarde de dolari investit în sectorul spaţial în ultimul deceniu. Dacă sunt luate în calcul şi serviciile care se bazează pe sateliţi, suma depăşeşte probabil mii de miliarde de dolari, spune pentru The New York Times David Wade, analist la Atrium Space Insurance Consortium, companie de asigurări spaţiale. Din cei peste 8.000 de sateliţi aflaţi pe orbită, câteva mii aparţin unor companii private, potrivit Orbiting Now, un site care compilează date din monitorizare prin satelit în timp real de la NASA şi din alte surse. Se spune că Rusia are o armă nucleară care poate lovi sateliţii de pe orbita joasă a Pământului, unde operează majoritatea sateliţilor comerciali. Starlink de la SpaceX domină industria serviciilor de internet bazate pe spaţiul cosmic, iar Amazon are, de asemenea, mari aspiraţii de a ajunge cu afacerile în spaţiu. Scăderea bruscă a costurilor de lansare din ultimii ani – determinată în mare parte de progresele SpaceX – a făcut posibilă intrarea multor jucători mai mici, ducând la o frenezie a afacerilor legate de sateliţi, care a determinat Comisia Federală de Comunicaţii să deschidă un Birou Spaţial anul trecut.

    Wade a estimat valoarea totală a tuturor sateliţilor asiguraţi pe orbită la 25 de miliarde de dolari. Cifra nu include veniturile pe care le generează aceştia. Satellite Industry Association a estimat veniturile pentru serviciile neguvernamentale prin satelit la 113 miliarde dolari în 2022.

    Investiţiile în economia spaţială cresc rapid. Activitatea economică  spaţială ar putea totaliza 620 de miliarde de dolari în acest an, conform celei mai recente estimări disponibile. Este o creştere semnificativă de la 545 de miliarde de dolari în 2022, conform unei estimări a Space Foundation, o organizaţie nonprofit care promovează educaţia şi afacerile spaţiale.

    Aspiraţiile pentru economia spaţială includ exploatarea de minerale rare şi apă, turism, comunicaţii şi infrastructură de transfer de date. Recent, prima navă privată a aterizat pe Lună. Este ceva ce unii speră că va duce la exploatarea apei, care ar putea fi folosită pentru a face combustibil pentru misiuni industriale la distanţe mai mari.

    O armă spaţială ar ameninţa şi alte afaceri. Industrii de la agricultură la tehnologie depind de sateliţi, iar sectoare precum transportul,  bănci şi managementul lanţurilor de aprovizionare se bazează pe GPS. Ameninţarea ar avea, de asemenea, „un efect depresiv” asupra evaluărilor companiilor spaţiale în general, a explicat Donald Moore, CEO la Space Finance Corporation.

    Teoria finanţelor şi economiei spune că un cadru legal robust pentru protejarea drepturilor de proprietate este unul dintre motivele pentru care investitorii care se feresc de risc preferă să investească în Statele Unite şi în alte economii dezvoltate şi nu în pieţele emergente. Dar în comparaţie cu cadrele de reglementare hiper-evoluate ale acestor pieţe, legile şi reglementările în jurisdicţia spaţiului sunt foarte subţiri.

    Noua ameninţare ar putea afecta, de asemenea, planurile guvernului SUA de a se baza pe jucători privaţi tocmai când Departamentul Apărării este aşteptat să vină cu o nouă strategie de integrare a sateliţilor comerciali în securitatea naţională, a remarcat Brian Weeden, ofiţerul de programe pentru Secure World Foundation, o organizaţie nonprofit care lucrează la politica spaţială.

    Unii sunt sceptici cu privire la riscuri. Efectele precise ar depinde de caracteristicile unei arme necunoscute, de planificarea de urgenţă a companiilor şi de alţi factori. „Încă mai putem comunica”, a spus Henry Hertzfeld, profesor de politică spaţială la Universitatea George Washington şi fost economist şef la NASA. „Mai avem câteva linii fixe”, a adăugat el, vorbind de pe telefonul de la birou. Şi se îndoieşte că Rusia va recurge la această ameninţare deoarece şi-ar pune în pericol propriile activităţile spaţiale. Ar încălca şi un tratat internaţional spaţial, mai spune Hertzfeld. Dar ce mai este un tratat internaţional pentru Putin când el a pornit război contra unei ţări vecine fără vreo provocare reală?

    Riscul, în cazul sateliţilor distruşi, nu este acoperit de asigurare. „Excluderile pentru acte de război, dispozitive antisateliţi şi explozie nucleară, radiaţii nucleare sau contaminare radioactivă (cu excepţia radiaţiilor care apar în mod natural în mediul spaţial) sunt de obicei enumerate într-o poliţă de asigurare spaţială”, a spus Wade.

    Politica spaţială a SUA depinde în mare măsură de comercializare, a remarcat Russell Sawyer, un broker de asigurări spaţiale la Lockton din Londra. Guvernul a împins riscul asupra companiilor private, a spus el, iar această tendinţă s-ar putea schimba dacă ameninţarea nucleară devine cu adevărat serioasă: „Ar fi nevoie de intervenţia guvernului”.

    Teoria finanţelor şi economiei spune că un cadru legal robust pentru protejarea drepturilor de proprietate este unul dintre motivele pentru care investitorii care se feresc de risc preferă să investească în Statele Unite şi în alte economii dezvoltate şi nu în pieţele emergente. Dar în comparaţie cu cadrele de reglementare hiper-evoluate ale acestor pieţe, legile şi reglementările în jurisdicţia spaţiului sunt foarte subţiri, atenţionează Sinéad O’Sullivan. „În prezent, există doar cinci tratate internaţionale şi o mână de rezoluţii neobligatorii ale Adunării Generale a ONU care guvernează spaţiul”, spune Christopher Johnson, avocat spaţial la Secure World Foundation. Nu cinci mii, nu cinci sute – doar cinci. În prezent nu există reguli obligatorii la nivel global care să protejeze interesele şi activele investitorilor în spaţiu. Valoarea de 180 de miliarde de dolari a SpaceX este în mare parte datorată constelaţiilor sale de sateliţi pentru comunicaţii Starlink. Aceste constelaţii ar putea să dispară în câteva minute cu utilizarea armelor nucleare antisatelit în spaţiu.

    Jocul de-a războiul spaţial, desfăşurat la un cost de 500.000 de euro, a adunat aliaţi din 15 ţări – inclusiv membri UE şi ţări NATO precum SUA – printre care Japonia, Australia şi Coreea de Sud. „Încercăm să luptăm împotriva tuturor ameninţărilor de pe orbită şi aceasta ar putea fi una dintre ele”, a spus Adam despre ameninţarea nucleară a Rusiei, adăugând că implicaţiile sunt încă „prea sensibile” pentru a fi discutate în detaliu.

    În Europa, există o mare putere care ia cât poate de în serios un război în spaţiu. Franţa a desfăşurat exerciţii militare spaţiale care pun naţiunile fictive Mercur şi Arnland una împotriva celeilalte, scrie Politico. În acest scenariu, Pământul asistă revoltat la cum forţele revanşiste ale lui Mercurului se deplasează pentru a destabiliza prin orice mijloace posibile Arnlandul vulnerabil. Din fericire, Naţiunile Unite au aprobat un plan ca aliaţii statului atacat să lanseze o misiune de salvare – numită Celtica – pentru a respinge atacul lui Mercur. Înconjuraţi de forţe terestre şi sechestraţi în hinterlandul industrial de înaltă tehnologie Toulouse sunt sute de ofiţeri militari care joacă şah orbital folosind sateliţi. Este cel mai recent şi cel mai mare exerciţiu al Comandamentului Spaţial Francez cu scopul de a se pregăti pentru un conflict pe orbită. „Spaţiul este din ce în ce mai periculos, cu competiţie la diferite niveluri”, a spus generalul Philippe Adam, un fost pilot de luptă care conduce acum Comandamentul Spaţial Francez. „Numai în 2023 au fost lansaţi 2.500 de sateliţi – asta înseamnă mai multe resturi şi mai mult pericol.” Numit AsterX, atât după primul satelit al Franţei, cât şi după emblematicele benzi desenate cu Asterix, jocurile anuale de război au început în 2021, la scurt timp după ce Parisul a optat să urmeze Washingtonul în crearea unei aripi speciale a armatei pentru a păzi activele de pe orbită. Germania şi Marea Britanie au înfiinţat, de asemenea, unităţi similare, de obicei ataşate forţelor aeriene. Tehnologia încă nu permite construirea de nave spaţiale echipate cu arme cu laser. Şi, în loc de sisteme captivante în timp real asistate de AI la care s-ar putea aştepta oricine este la current cu evoluţia tehnologică, pentru bătălia spaţială contemporană camera de control din Toulouse are grafică în stil arcade din anii 1980 proiectată pe ecrane care urmăresc activele fictive pe orbită geostaţionară împreună cu traiectoriile proiectate, albastre pentru Celtica şi roşii pentru Mercur.

    Jocul de-a războiul spaţial, desfăşurat la un cost de 500.000 de euro, a adunat aliaţi din 15 ţări – inclusiv membri UE şi ţări NATO precum SUA – printre care Japonia, Australia şi Coreea de Sud. „Încercăm să luptăm împotriva tuturor ameninţărilor de pe orbită şi aceasta ar putea fi una dintre ele”, a spus Adam despre ameninţarea nucleară a Rusiei, adăugând că implicaţiile sunt încă „prea sensibile” pentru a fi discutate în detaliu. Deşi Adam nu va numi posibilii adversari reali, tensiunile cresc dincolo de Moscova. În 2007, China a lansat o rachetă către un satelit şi a folosit propulsoare şi braţe mecanice pentru a-şi repoziţiona propria navă spaţială la mii de kilometri altitudine pe orbite geosincrone. Alte ţări dezvoltă, de asemenea, rachete antisatelit lansate de la sol. Jocurile AsterX din acest an se concentrează pe eforturile de a proteja comunicaţiile spaţiale şi sateliţii de imagistică şi navigaţie de sabotajul răuvoitor al mercurienilor, deoarece astfel de nave spaţiale sunt esenţiale pentru orice, de la monitorizarea trupelor până la lansarea de rachete şi direcţionarea atacurilor. Când Politico a vizitat camera de control, personalul militar care purta banderole albastre pentru Celtica se deplasa între ecrane calculând orbite şi încercând să identifice sateliţi folosind  telescopul, cartografiere şi postări false pe reţelele sociale. În birouri protejate, o echipă de la agenţia spaţială a Franţei CNES lucra pentru a menţine AsterX în funcţiune, în timp ce ascunşi într-o altă cameră se aflau combatanţi purtând banderolele roşii ale Mercur – interpretaţi de participanţii din partea Forţelor Spaţiale din SUA.

    Forţa Spaţială a Statelor Unite, lansată în timpul mandatului preşedintelui Donald Trump, operează la o scară diferită, cu un buget anual de 30 de miliarde de dolari şi mii de angajaţi. Franţa îşi propune să cheltuiască 6 miliarde de euro pentru programe spaţiale militare din 2024 până în 2030.

    Exerciţiile AsterX 2024 includ 23 de evenimente, de la un rendez-vous între sateliţi până la un atac asupra unui satelit militar. În timpul vizitei jurnaliştilor de la Politico,  echipele încercau să-şi dea seama cum să contracareze un posibil atac cu unul din sateliţii Mercur asupra unuia al Celtica. Un ecran central care urmăreşte obiectivele de-a lungul unei axe pe orbită geostaţionară arată că o navă spaţială numită Kari se apropie de Ritona 4A, un satelit de comunicaţii al Celtica. Un birou de informaţii este responsabil pentru compararea datelor de la telescop cu postările fictive de pe reţelele sociale pentru a o identifica pe Kari, înainte ca un birou de comandă în război spaţial să elaboreze opţiuni pentru comandanţii militari. „Temporalitatea nu este aceeaşi pe orbită cu cea pe sol”, explică şeful tactic al AsterX, colonelul Mathieu Bernadé, adăugând că confruntarea dintre Kari şi Ritona va dura 36 de ore. În cele din urmă, jucătorii decid să trimită un satelit de patrulare pe orbită între cele două nave spaţiale ca tampon, dar niciunul dintre activele urmărite pe ecrane nu sunt reale, aşa cum nu sunt (încă) nici majoritatea capabilităţilor de apărare sau atac în spaţiu.

    Comandamentul Spaţial Francez este departe de a fi o forţă armată autonomă viabilă. Adam, generalul, a spus că obiectivul curent este de a avea o forţă operaţională pregătită pentru 2030 şi că munca se va intensifica după ce Comandamentul Spaţial se va muta într-o bază dedicată construită în Toulouse, unul dintre marile hub-uri aerospaţiale ale Europei, la sfârşitul anului viitor. Forţa Spaţială a Statelor Unite, lansată în timpul mandatului preşedintelui Donald Trump, operează la o scară diferită, cu un buget anual de 30 de miliarde de dolari şi mii de angajaţi. Franţa îşi propune să cheltuiască 6 miliarde de euro pentru programe spaţiale militare din 2024 până în 2030. „Trebuie să fim la fel de bogaţi ca americanii pentru a ne permite o forţă spaţială”, a mai spus Adam.  

    Traducere de: Bogdan Cojocaru

  • 70% dintre angajaţii din HoReCa şi turism câştigă sub salariul mediu pe economie

    70% dintre angajaţii din HoReCa şi turism câştigă sub salariul mediu pe economie, media fiind de 3.700 de lei în turism şi 3.800 în HoReCa, arată eJobs.

    Turismul şi HoReCa se numără printre domeniile cu cele mai multe joburi noi scoase în piaţă în această perioadă, în condiţiile în care angajatorii, atât cei din România, cât şi cei din străinătate, au început să se pregătească pentru vârful de activitate din sezonul cald. Astfel, 4.000 de joburi noi au fost postate pe eJobs.ro pentru aceste domenii în ultima lună.

    Cu toate acestea, interesul candidaţilor se menţine temperat, la acest lucru contribuind şi salariile mici pe care cele două domenii le oferă. Astfel, conform datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 70% dintre angajaţii din domeniu câştigă sub salariul mediu net pe economie, care, în luna ianuarie, a fost de 4.859 de lei. În funcţie de numărul de aplicări, turismul se află pe locul al şaptelea în topul celor mai atrăgătoare domenii pentru candidaţi, în ultima lună adunând peste 80.000 de aplicări.

    Cei mai mulţi angajaţi din turism şi HoReCa (36,9%) câştigă salarii cuprinse între 1.900 de lei şi 3.000 de lei, iar 33,3% între 3.000 şi 4.500 de lei, mai arată datele Salario. În acelaşi timp, 22,1% obţin venituri cuprinse între 4.500 şi 7.000 de lei, 5,6% între 7.000 şi 10.000 de lei pe lună şi doar 2%, ajung să depăşească suma de 10.000 de lei lunar. Cu o medie salarială de 3.700, respectiv 3.800 de lei net, turismul şi HoReCa se plasează în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie, alături de call-center / BPO, confecţii, saloane de înfrumuseţare şi sport / wellness.

    „Argumentul câştigurilor, dar şi faptul că au la dispoziţie un număr mare de oportunităţi similare în afara ţării, pe salarii de trei, patru sau chiar cinci ori mai mari au adâncit deficitul de candidaţi cu care se confruntă angajatorii din turism şi HoReCa. În plus, sunt două sectoare afectate şi de un nivel ridicat de fluctuaţie a personalului. În acest context, au fost printre primii care au apelat la soluţia importului de candidaţi, în special din ţările asiatice”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs.ro.

    Un agent de turism câştigă în medie 3.300 lei net pe lună, conform datelor introduse până în acest moment în Salario de către specialiştii care activează în domeniu. Totuşi, la veniturile acestuia se mai adaugă comisionul din vânzări sau diverse bonusuri de performanţă. În perioada estivală, când şi activitatea este mai intensă, aceştia pot chiar să-şi dubleze salariul. În plus, ei pot beneficia de reduceri semnificative la achiziţionarea unor pachete de vacanţă.

    „De altfel, aceeaşi regulă se aplică pentru multe dintre poziţiile specific acestor domenii, în condiţiile în care, la salariul de bază, se adaugă bacşişul sau comisioanele de vânzări”, mai spune Roxana Drăghici.

    Cele mai mici salarii medii nete introduse până în acest moment de către angajaţii din turism şi HoReCa, sunt pentru joburile:
    • Cameristă – 2.600 de lei
    • Barman – 2.800 de lei
    • Ospătar – 2.900 de lei
    • Ajutor de bucătar – 3.100 de lei
    • Brutar / patiser / cofetar – 3.100 de lei.

    Judeţele cu cele mai mici salarii medii nete din Turism şi HoReCa sunt:
    • Bistriţa – 2.500 de lei
    • Gorj – 2.700 de lei
    • Prahova – 2.900 de lei
    • Călăraşi – 3.000 de lei
    • Caraş-Severin – 3.000 lei.

    Pe de altă parte, chiar şi în judeţele în care vorbim de valori maxime ale salariului mediu, acestea se situează sub media pe economie:
    • Bucureşti – 4.400 de lei
    • Timiş – 4.100 de lei
    • Cluj – 3.700 lei
    • Braşov – 3.700 de lei
    • Constanţa – 3.600 lei.

    În ceea ce priveşte joburile postate de angajatorii din străinătate pentru aceste domenii, media netă salarială este de 8.000 de lei pe lună.

  • Adrian Sârbu: Un guvern eficient reprezintă voinţa şi mandatul celor 18 milioane de votanţi / Trebuie să vedem încotro se îndreaptă lumea, România să devină o ţară avansată în apărare, învăţare şi economia verde

    Nemo: Te-am întrebat: În condiţiile revoluţiei tehnologice poţi avea acces la serviciile guvernamentale rapid şi nealterat prin intermediul e-platformelor asistate de inteligenţa artificială. Eşti de acord că funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid nevoile şi interesele legitime la costurile cele mai mici? Hai să vedem cum ai răspuns. 77% Da, 23% nu.

    Adrian Sârbu: Eu cred că în sectorul guvernamental trebuie să existe şapte funcţii. Şi cu excepţia funcţiei de apărare care, uite e a doua, probabil pentru România eu zic că mai mult de 300.000 n-am nevoie. Uite un guvern pe care trebuie să-l gândim noi… Cine vrea să gândească în ţara asta şi, ca să gândească cineva mandatat, trebuie să gândească toţi cei 18 milioane de votanţi “domnule, noi aşa vrem”. Vreau ca tot bugetul public să fie pe platforme digitale. Româniadat.com sau Româniadat.ro. Cine e asta? Platforma de guvernare a României. Şi ce face asta? Îmi livrează mie, Hofi, Nemo servicii şi produse pe care eu nu le pot cumpăra decât din sectorul public, pentru că sunt nerentabile, că vorbeam de profitabilitate în sectorul privat. Şi ce-mi livrează? În primul rând, îmi administrează banii din taxe şi impozite. Dar uite ce scrie acolo, funcţia de administrare buget. Ăla e un minister al bugetului şi ce înseamnă asta? De acolo, prin platformă, banii se dau dintr-un singur loc. Cum adică zice Hofi? “Bă, şi primarul nu mai poate să aloce bani?” Nu, el se ocupă de binele cetăţenilor şi banii îi alocă platforma, conform regulilor. Că dacă ai lucrat cu statul dai un raport şi tu cu ce preţuri ai lucrat, câte lucrări ai făcut, că te controlează cineva în numele statului.

    Deci funcţia de apărare am spus, o să vorbim mai mult, funcţia de dezvoltare şi protejare a resursei umane. Ce înseamnă asta? Să cresc poporul român. Adică să fie mai mulţi români, mai sănătoşi şi mai deştepţi.

    Care e principala mea preocupare? Să n-am oameni bolnavi.

    Deci ce fac eu? Politici să-mi ţin oamenii sănătoşi, că spune acolo protejarea resursei umane. Un minister ca ăsta într-o ţară se uită la fiecare om ca la o comoară, ca la un unicat.

    Uite a patra funcţie, funcţia de învăţare. Eu am o funcţie de învăţare pe care o reglementez şi o execută cei care sunt în business-ul de învăţare. Că mi-ai zis “domle, ce profit face şcoala?” Hofi, ştii care sunt unele dintre cele mai profitabile instituţii din lume? Universităţile mari. Eu vreau ca România să devină o ţară campioană în învăţare, avansată în învăţare.

    Hofi: Funcţia de planificare şi dezvoltare economica şi tehnologică.

    Adrian Sârbu: Nu există în România. Te-am întrebat. Avem Ministerul Cercetării, Ministerul Digitalizării, ministerul… Bă, nimic. Ce trebuie eu să am aici? Trebuie să mă uit, să văd unde merge lumea. Astăzi merge lumea către AI. Şi unde mai merge lumea? Către mâncare bio. Green Deal-ul ăsta este o oportunitate a secolului.

    La fel pentru mine faptul că încă mai am IT-işti. Şi ţi-am spus de la început. Domne, dacă ne rezolvăm apărarea, că aici suntem dezastru, că vine rusu peste mine şi zice “bravo, bravo”. Îmi spune ca bunicul lui “davai ceas, davai soţie, haraşo tovărăşie”.

    Nemo: Administrarea teritoriului.

    Adrian Sârbu: Deci, altă nenorocire a României. Ministerul de Interne, cu zeci de mii de milioane de primării de… noi nu mai trebuie să avem atâtea localităţi, măi, fraţilor, atâtea judeţe, atâtea comune. Şi mai e ministerul şapte, cel mai frumos minister. Cine îşi doreşte în România să lucreze la un minister, la ce minister îşi doreşte?

    Hofi: La Externe.

    Adrian Sârbu: Exact. Exact. Hai să mă fac ambasador, consul pe la d-astea culturale, centrele culturale, să nu fac nimic, să mă plâng toată ziua şi să trăiesc pe afară pe banii românilor. Nu mai am nevoie să am consuli. Consulii sunt responsabili să aducă bani negri cu servieta, să ducă şi să aducă. Şefii mari, şefii lor le dau bani să-i scoată din ţară cu servieta, că e diplomatică. Nu râde că e adevărat.  Şi când vin ei de acolo aduc… Pe vremuri ambasadorii, consuli, piloţii toţi aduceau ţigări, whisky, blugi, casetofoane, vide-urio şi le vindeau.

    Hofi: Eu nu mai pot…

    Adrian Sârbu: Ăsta era Ministerul de Externe, da, ăsta era Ministerul de Externe.

    Ştii pe ce lume trăieşti? Realizezi că trebuie să te trezeşti şi să-l tragi de mânecă pe ăla care îţi mănâncă banul, să te uiţi ce soluţie trebuie să găseşti pentru tine, pentru copilul tău?

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF- Aleph News:

    1. Ai fost de acord că bugetarii, 1,3 milioane:
    • sunt plătiţi din taxele şi contribuţiile tale
    • sunt selectaţi pe criterii politice, în funcţie de interesele partidelor şi nu pe competenţă şi profesionalism
    • îţi cheltuie banii după interesele lor, fără nicio posibilitate de control a mandatului din partea ta

    Eşti de acord că în instituţiile publice trebuie introduse prin lege criteriile de guvernanţă şi practicile de angajare, de selectare a resursei umane şi a bunei administrări din companiile private şi corporaţii?

    DA- 73%

    NU- 27%

     

    2. În condiţiile revoluţiei tehnologice poţi avea acces la serviciile guvernamentale rapid şi nealterat prin intermediul e-platformelor asistate de inteligenţa artificială.

    Eşti de acord că funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid nevoile şi interesele legitime la costurile cele mai mici?

    DA- 77%

    NU – 23%

    3. Ai fost de acord că:

    • serviciul public trebuie să fie de cea mai înaltă competenţă
    • principalele funcţii publice trebuie alese direct
    • nimeni nu poate ocupa o funcţie publică mai mult de două mandate
    • într-o funcţie publică, cel care e ales trebuie să prezinte un proiect şi să raporteze anual executarea mandatului în faţa celui care l-a votat

    Eşti de acord ca atunci când ţi se cere să ocupi o funcţie publică de cel puţin un mandat?

    DA- 86%

    NU -14%

     

     

     

     

     

     

  • Economia americană continuă să crească: Piaţa muncii a creat 275.000 de locuri de muncă în februarie

    Economia americană a creat 275.000 de locuri de muncă în februarie, depăşind aşteptările analiştilor, scrie FT.

    În acelaşi timp datele publicate de Bureau of Labor Statistics arată o revizuire în jos a cifrelor din ianuarie de la 353.000 la 229.000.

    Rata şomajului în luna februarie a atins 3,9% faţă de 3,7% în ianuarie.

    „Reviziurea negativă a datelor ultimelor luni fac ca economia să pară mai puţin rezilientă decât se credea iniţial. Creşterea şomajului până la un maxim al ultimilor doi ani şi o încetinere a salariilor arată că nu ar trebui să mai fim preocupaţi de inflaţie”, se arată într-un raport al Capital Economics.

    Preşedintele Fed Jerome Powell a declarat joi că banca centrală americană „nu este departe” de începerea unei relaxări monetare, deoarece acum există încredere că inflaţia va reveni în ţinta de 2%.

  • Doi ani de război în Ucraina, o imensă oportunitate geopolitică pentru România: Cu războiul la graniţă statul, economia, companiile, băncile, dar şi angajaţii, au cei mai buni ani economici înregistraţi vreodată

    După războiul din Iugoslavia din 1998, care ne-a deschis uşa către NATO şi Uniunea Europeană, cinic vorbind, războiul din Ucraina este o oportunitate geopolitică extraordinară pentru România.

    Cred că suntem una dintre ţările care, cel puţin până acum, după doi ani de război, este pe plus din acest conflict care a trezit lumea occidentală din somnul ei burghez. La polul opus, Germania cred că este principala ţară occidentală care pierde din acest conflict.

    Din punct de vedere macroeconomic, cu toate că suntem cu războiul la graniţă, economia României a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie.

    – În cei doi ani de război, PIB-ul în valoare nominală a crescut cu 30% de la 1.187 de miliarde de lei la 1.550 de miliarde de lei anul trecut, ceea ce înseamnă că în euro a crescut de la 240 miliarde de euro la 320 miliarde de euro.

     Acest rezultat este susţinut datorită stabilităţii extraordinare a cursului valutar leu/euro din ultimii doi ani de zile, cursul având o creştere de numai 0,6%. Această stabilitate a cursului valutar ne-a adus o îmbunătaţire statistică a indicatorilor României atunci când îi raportăm în euro.

    – Creşterea preţurilor şi inflaţia au ajutat companiile, băncile, şi nu în ultimul rând, statul, care au avut cele mai bune rezultate din istorie în această perioadă de conflict.

     Cifra de afaceri a tuturor companiile va depăşi 2.700- 2.800 miliarde de lei pe rezultatele din 2023, faţă de 2.400 de miliarde în 2022. Profitul net al companiilor se va duce spre 280 de miliarde de lei în 2023, faţă de 250 de miliarde de lei în 2022.

    Băncile au raportat pentru anul trecut cel mai mare profit din istorie, 13,7 miliarde de lei, plus 34% faţă de 2022. Cu toate că este război, în ultimii doi ani s-au înregistrat destul de multe tranzacţii bancare care vor schimba peisajul bancar de la noi.

    Garanţiile statului acordate băncilor, prin diverse programe guvernamentele, au susţinut băncile şi companiile să nu scadă, ci să crească în aceşti doi ani. Dacă nu ar fi fost războiul, UE nu ar fi permis aceste programe guvernamentele pentru credite, pentru dobânzi, pentru susţinerea unor sectoare economice.

    – Salariul mediu a crescut în ultimii doi ani cu 30%, de la 3.879 de lei la 5.079 de lei în decembrie anul trecut, fiind pentru prima dată când salariul mediu depăşeşte 1.000 de euro net.

    – Bursa de la Bucureşti a atins noi maxime istorice, creşterea din ultimii doi ani fiind de peste 40%. Cu toate că războiul din Ucraina este în plină defăşurare, anul trecut s-a realizat cea mai mare listare la Bursă, vânzarea unui pachet de acţiuni de la Hiroelectrica, cea mai valoroasă companie din România, care are o valoare de piaţă de 11 miliarde de euro. Listarea Hidroelectrica a fost una dintre cele mai mari listări din toată Europa anul trecut.

    – Investiţiile publice, adică cele făcute din buget, au cel mai mare nivel din istorie: cine ar fi crezut, văzând tancurile ruseşti intrând în februarie 2022 în Ucraina, că regiunea Moldovei, de la noi, va beneficia de investiţii publice fără precedent, cu lucrări de infrastructură în autostrăzi şi drumuri fără precedent. Problema tuturor constructorilor, a drumarilor, este că nu au oameni suficienţi cu care să lucreze, deşi salariile ajung la 1.500-2.000 de euro net pe lună. Plus statul nu îşi plăteşte facturile la timp, ceea ce crează mari probleme companiilor de infrastructură.

    Lucrările de infrastructură au susţinut creşterea economică din ultimii doi ani, reuşind să compenseze scăderea din industrie şi reducerea consumului.

    – Numărul de angajaţi în economie a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, numărul contractelor de muncă înregistrate la finalul anului trecut depăşind 6,725 milioane, în crestere cu aproape 1 milion faţă de acum un deceniu.

    – Piaţa imobliară a rezistat asaltului războiului fără să înregistreze vreo scădere, pe de o parte, iar pe de altă parte, nici nu a avut vreo creştere semnificativă de preţuri. Este adevărat că numarul tranzacţiilor a scăzut cu 30%, dar asta vine din creşterea dobânzilor şi, implicit, a ratelor.

    – Creşterea salariilor cu 30% în lei, care pe fondul stabilităţii cursului valutar a însemnat o creşterea a salariilor în euro cu 30%, a făcut ca apartamentele să fie foarte ieftine dintr-o perspectivă a numaruli de ani necesari cu salariul mediu pentru a cumpăra un apartement cu 2 camere de 50 de mp şi cu 80.000 de euro. Acest raport este acum de 7 ani, în timp ce în 2008, pe vârful pieţei imobliare, acest raport era de 32 de ani.

    – Pentru prima dată după 20 de ani, România înregistrează un plus demografic prin apariţia asiaticilor veniţi la muncă aici, dar şi prin apariţia ucrainenilor care au fugit din calea războiului. Nu ştiu unde am citit o statistică că sunt 20.000 de copii ucraineni care fac acum şcoală în România.

    Dacă am fi avut niste politici mai inteligente am fi putut sa luăm mai mulţi ucraineni şi să îi determinăm să se stabilească în România. Când tragem linie poate vom rămâne cu 300.000-500.000 de ucraineni, spre deosebire de polonezi care au reuşit să convingă peste 2 milioane de ucraineni să vină să muncească şi să se stabiliască în Polonia.

    Economia, business-ul, angajaţii au rezistat extrem de bine în cei doi ani de război, care vin în prelungirea celor doi ani de COVID. Pentru FMI, pentru Uniunea Europeană, pentru marii creditori financiari ai României, rezilienţa companiilor româneşti în aceste crize este remarcabilă.

    Dincolo de economie, stabilitatea politică adusă de această rotativă la guvernare între PNL şi PSD, a fost una dintre cele mai bune soluţii pentru a asigura guvernarea în această perioadă de război, în condiţiile în care peste tot în lume sunt tensiuni politice, oameni ies în stradă, iar partidele extremiste câştigă teren.

    La polul opus, dacă ar fi să mergem către punctele cu minus am putea nota:

    – Dacă pentru companii, pentru busines, pentru stat, pentru bănci creşterea preţurilor, măsurată prin inflaţie, a fost bună pentru că au putut să raporteze cifre nominale în creştere, pentru populaţie inflaţia a tăiat din puterea de cumpărare în lei – în doi ani de război am avut o inflaţie cumulată de 23%. Dar creşterea salarială a fost de 30%, ceea ce a acoperit pe medie creşterea preţurilor, aducând şi un surplus.

    – Creşterea inflaţiei a adus explozia dobânzilor care a mărit cu 60% ratele la creditele luate de populaţie şi companii. Această creştere a putut fi acoperită de clienţi, dar lumea a rămas cu sechele, considerând că această creşterea are la bază o conspiraţie bancară mondială şi naţională care să ia din banii oamenilor.

    – Datoria publică (aici intră şi datoria externă a statului) a crescut cu 33% în cei doi ani de război, o creştere care greu poate fi suţinută în acelaşi ritm în următorii ani fără să intrăm în criză, cum a fost situaţia cu Grecia acum un deceniu. De la 577 miliarde de lei, datoria publică a crescut la 769 miliarde de lei – noimebrie 2023 ultimele date publice, această creştere fiind preţul pe care îl plătim, într-un fel sau altul, pentru această perioadă de război. Guvernul, indiferent de numele lui şi cine este la Palatul Victoria şi la Mininisterul Finanţelor, nu are niciun interes şi nici voinţa să restructureze bugetul şi administraţia publică, aşa că deficitele bugetare anuale sunt tot mai mari, fără perspectiva clară a unei reduceri pe termen scurt. Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, spune că ne trebuie 7 ani pentru a reintra cu un deficit de sub 3% din PIB, faţă de 6% cât este acum.

    – Pentru a acoperi creşterea deficitului bugetar şi datoria publică, guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, a majorat taxele şi impozitele, a introdus taxe noi pentru companiile mari şi bănci, a eliminat anumite facilităţi fiscale pentru anumite categorii de angajati, etc. Problema este că aceste majorări fiscale nu se vor opri în 2024, ci vor continua în urmatorii ani, guvernul având nevoie de şi mai mulţi bani din sectorul privat pentru a acoperi găurile bugetare pe care le face adminsitraţia publică în fiecare an.

    – Datoria externă a României, atât cea de stat, cât şi cea privată, a crescut cu 23% în doi ani, de la 136 de miiliarde de euro, la 168 miliarde de euro. În cadrul acestei datorii externe în valută, statul şi-a majorat datoria externă cu 31%, de la 58 de miliarde de euro la 76 de miliarde de euro.

    – Problema este că va fi foarte greu de redus datoria publică şi datoria externă, având în vedere exuberanţa din economie şi din portofelele românilor. De obicei, deficitele şi datoriile se reduc când vine criza, iar crizele vin când sunt datoriile nesustenabile.

    – Statul şi-a întărit poziţia în economie, iar administraţia publică a devenit şi mai fanariotă, fiind o frână, atât în cazul programelor europene, cât şi în cazul proiectelor de investiţii cu bani publici. Corupţia este în floare, pe piaţă sunt foarte mulţi bani negri, iar evaziunea fiscală este la cote maxime.

    Dacă tragem linie după doi ani cu războiul la granită, nu aş putea spune că am pierdut, ci am câstigat, atât din punct de vedere economic, social, demografic, politic ca să nu mai vorbim din punct de vedere militar şi al securităţii.

    Am intrat în al treilea an de razboi, oprirea ostilităţilor nu pare să fie la orizont, mai ales că ruşii au reintat în ofensiva după ce americanii nu au mai aprobat un nou pachet financiar pentru Ucraina, care înseamnă aprovizionarea cu arme.

    Cred că nimeni nu ştie când se va termina războiul şi mai ales cum.

    La noi, atâta timp cât economia creşte, cât salariile cresc, cât cursul valutar rămâne stabil, cât oamenii şi companiile pot să îşi plătească ratele la bancă, cât firmele nu fac restructurări majore, cât sunt bani pentru excursii în străinătate, totul e bine.

    Repet, poate multe din aceste lucruri le-am fi avut şi dacă nu ar fi fost războiul din Ucraina, dar cred că o parte din ele au fost susţinute de apariţia acestui conflict armat.

  • 2024 în temeri şi oportunităţi: cum va fi anul acesta pentru piaţa construcţiilor?

    Construcţiile, o industrie de peste 30 mld. euro, contribuie cu 6% la Produsul Intern Brut al României, însă companiile de profil nu sunt lipsite de probleme. Greutatea găsirii oamenilor, birocraţia şi schimbările fiscale, restanţele statului în plata facturilor, reticenţa investitorilor, concurenţa asiatică, inflaţia sunt bariere de care se lovesc zi de zi. Cum văd 20 de reprezentanţi ai industriei noile provocări ce se anunţă?

     

    20 de manageri din tot atâtea companii – locale şi internaţionale – cu activitate în industria construcţiilor vorbesc despre temerile şi oportunităţile pe care le întrezăresc la începutul unui an în care alegerile, fondurile din PNRR, investiţiile publice merg la braţ cu inflaţia, cu adaptarea la un nou set de măsuri fiscale şi cu la fel de multă incertitudine ca în ultimii câţiva ani.

    Indiferent că e vorba despre şantiere sau despre fabrici, problema lipsei acute de forţă de muncă rămâne, astfel că atât companiile locale, cât şi cele străine aleg în continuare să recruteze oameni din afara României şi chiar a Europei pentru a putea face faţă volumului de muncă. Industria construcţiilor ajunsese să numere, la sfârşitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei şi cu peste 423.000 de angajaţi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) la jumătatea anului şi centralizate de ZF.

    Datele pentru 2023 nu au fost încă adunate în statistici. Pe sectoare ale economiei, construcţiile se află încă în top 20 domenii după cifra de afaceri totală, poziţionându-se pe locul al 19-lea, potrivit unei analize a ZF. La vârf se află sectorul energiei în ansamblul său, transporturile pe apă, agenţiile de turism, HoReCa, comerţul cu carburanţi şi serviciile de depozitare, acestea înregistrând cea mai bună evoluţie în 2022, un an marcat de războiul de la graniţă, de inflaţia record, de majorările de dobânzi şi de problemele de pe lanţul de aprovizionare.

    În continuare însă, construcţiile dau cele mai multe insolvenţe, în 2023 apelând la această procedură 1.208 companii, în creştere cu 3,6% faţă de 2022, potrivit datelor CITR. Intrarea în incapacitate de plată a fost un instrument folosit masiv de firme în perioada crizei anterioare, de acum mai bine de un deceniu.

    Cu un nou pachet de măsuri fiscale aprobat pe finalul anului trecut de guvern, companiile din construcţii – ca şi cele din întreaga economie, de altfel – se declară din nou temătoare cu privire la ce va urma.

    Alături de comerţ şi industria prelucrătoare, construcţiile sunt sectoarele de activitate cu cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise la solicitarea Ziarului Financiar. Cumulat, cele trei sectoare de activitate au aproape 747.500 de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, adică circa 47% din totalul acestor contracte din România. În construcţii sunt aproape 202.800 de astfel contracte, pentru angajaţii din acest domeniu salariul minim brut fiind de 4.582 de lei pe lună.

    Pentru a încuraja dezvoltarea industriei construcţiilor, guvernul a pus la bătaie un buget de aproape 600 de milioane de euro prin programul ConstructPlus, prin care companiile din acest domeniu pot accesa bani pentru a se dezvolta. Bugetul este defalcat în două tranşe, iar suma alocată pentru anul 2024 este echivalentul în lei pentru cuantumul de 149 de milioane de euro.

    Finanţările vor putea acoperi maximum 75% din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 50 de milioane de euro (pentru o investiţie localizată în mediul urban), respectiv maximum 85% (dacă investiţia este localizată în mediul rural). Prin acest program de finanţare, industria producătoare de materiale de construcţii, un sector dominat de mari companii internaţionale şi de câţiva antreprenori locali, primeşte practic un imbold în vederea dezvoltării.

    Potrivit datelor statistice, în primele unsprezece luni din 2023, construcţiile au crescut per ansamblu cu 12,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, deşi nu au mers cu toate motoarele pornite. Pe obiecte de construcţii, rezidenţialul a scăzut cu 7,5%, iar sectorul nerezidenţial (şcoli, spitale) a crescut cu doar 0,5%. În schimb, sectorul construcţiilor inginereşti (autostrăzi, poduri, viaducte, pasaje) a crescut spectaculos, cu 31,7%. Se lucrează pe şosele şi pe autostrăzi într-un ritm mai evident şi mai solid decât în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că sunt bani pentru ele. Un rol esenţial în această situaţie îl au fondurile europene.

    Cum vremea a fost bună, construcţiile au rămas pe un plus solid la final de an 2023. În noiembrie faţă de octombrie, construcţiile inginereşti au crescut cu 6,1%, sectorul nerezidenţial cu 5,9% şi cel rezidenţial cu 2,8%. Ce urmează însă mai departe? De ce se tem companiile din construcţii? Ce ar putea să pună probleme? Să fie oare anul electoral unul benefic sau mai degrabă o piedică? Războiul de la graniţă este mai mult o sabie deasupra capului companiilor sau o mare oportunitate care aşteaptă să iasă la lumină?   

     

    Adriana Rus, manager financiar în cadrul companiei de construcţii Drum Asfalt din Bihor:

    „Temerea cea mai mare vizează un orizont de timp mediu şi lung şi este legată de o eventuală instabilitate politică la nivel european, care va genera un dezechilibru pe plan naţional, atât din punctul de vedere al finanţărilor, cât şi din punctul de vedere al resurselor. Estimăm că e posibil să reapară problemele cu care ne-am confruntat în perioada anilor 2010-2014, şi anume finanţări blocate, lucrări suspendate, posibile insolvenţe la nivel naţional, precum şi o degradare a mediului de afaceri. Considerăm, de asemenea, că oportunităţile sunt strâns legate de o politică naţională corectă de protejare a firmelor cu capital românesc, pe modelul experienţelor altor state, precum Polonia, Ungaria, Germania şi Austria, care îşi protejează mediul de business local. Ne dorim ca autorităţile să gestioneze cu suficientă maturitate proiectele pe care le derulează, precum şi relaţia cu antreprenorii, proiectanţii şi consultanţii, astfel contribuind cu toţii la consolidarea şi creşterea calităţii vieţii şi a mediului de afaceri din România.”

    Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de uşi şi ferestre Barrier din Bacău:

     „Suntem conştienţi de posibilele provocări economice şi geopolitice care ar putea influenţa piaţa. Totuşi, rămânem vigilenţi şi pregătiţi să ne adaptăm rapid la orice schimbări. Considerăm că cele mai mari oportunităţi pentru Barrier în 2024 vor decurge din adoptarea şi integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligenţa artificială şi robotizarea. Aceste inovaţii ne vor permite să optimizăm procesele de producţie, să îmbunătăţim calitatea produselor şi să creştem eficienţa operaţională. Suntem dedicaţi explorării acestor tehnologii emergente şi integrării lor în operaţiunile noastre pentru a rămâne în fruntea industriei şi pentru a oferi valoare adăugată clienţilor noştri.”

    Andrei Sulyok, directorul general al producătorului suedez de acoperişuri, hale metalice şi ventilaţii Lindab România:

    „În businessul de acoperişuri vorbim despre temeri care ar avea impact în buzunarul clientului, care vrea să-şi renoveze acoperişul casei sau îndrăzneşte să-şi construiască o casă şi are nevoie de acoperiş. Temerile vin aşadar din posibilele crize externe care ne-ar putea creşte preţul materiei prime sau ar influenţa scăderea cererii. La hale metalice rămânem flexibili, avem experienţă, aşa că rămânem neînfricaţi în domeniul industrial şi declarăm deschis că avem hale metalice pentru toate destinaţiile. În ceea ce priveşte segmentul de ventilaţii, acolo temerile pot veni dinspre alegerile politice de anul acesta. Când vorbim de oportunităţi, atenţia tot mai mare către energie verde, locuinţe pasive şi recuperări de energie ar fi de menţionat.”

    Andrei Popa, director general pentru România al producătorului belgian de sisteme de gips-carton, gleturi şi tencuieli Etex:

    „Suntem preocupaţi de posibila presiune inflaţionistă a unui an electoral şi reflectarea acesteia în dobânzi mari, care ar putea frâna economia. Însă vedem oportunităţi pentru mari proiecte de investiţii PNRR. De asemenea, 2024 aduce şi oportunităţi pentru materializarea mesajului guvernului privind încurajarea producţiei locale de materiale de construcţii.”

    Cristian Găvan, proprietarul magazinelor de bricolaj MAM Bricolaj din Bucureşti:

    „Activăm într-un domeniu în care clienţii pot amâna deciziile de cumpărare şi temerea este să nu ne confruntăm cu o scădere semnificativă a vânzărilor. Toate crizele au reaşezat pieţele şi acei jucători care s-au dezvoltat având o bază solidă au crescut după trecerea crizelor.”

    Aurel Köber, proprietarul producătorului de lacuri şi vopsele pentru construcţii Köber din Piatra Neamţ:

    „Temerile şi oportunităţile mediului de business în care evoluăm ţin mai degrabă de macromediu. Astfel, o continuare a creşterii nivelului de venituri coroborată cu o diminuare a inflaţiei va genera o oportunitate a creşterii de vânzări pe produse premium. În acelaşi timp, modificările legislative, precum şi tendinţele urmate de aceste modificări generează oportunităţi şi ameninţări pe partea de portofoliu de produse. Acestea sunt doar două exemple de variante de lucru, luate în considerare în momentul în care se analizează şi se generează strategia organizaţiei pe termen mediu şi lung.”

    Bogdan Bulgaria, managing director pentru Europa de Est al producătorului de prefabricate ASA Cons, deţinut de grupul finlandez Consolis:

    „Temerile principale sunt să nu mai înfruntăm acelaşi haos şi aceeaşi imaturitate în procesul decizional central, probleme generate de acelaşi mediu politic, să nu ne mai confruntăm cu aruncarea în economie a unor legi făcute pe genunchi, de nişte oameni care nu înţeleg impactul acestora în mediul de business. Deja mediul de business din România, comparativ cu cel din ţările moderne şi dezvoltate, se prezintă ca o junglă din punctul de vedere al hăţişului legislativ. Să nu mai lăsăm să se dezvolte alte culturi de buruieni şi plante dăunătoare în această junglă, care să ne facă viaţa şi traversarea ei tot mai complicată. Ca oportunitate principală, rămâne prognoza optimistă de creştere economică pentru România, creştere care ar trebui să aducă după ea, teoretic, un număr însemnat de investiţii în proiecte de mari dimensiuni în domeniul halelor industriale, obiectul nostru principal de activitate.”

    Emil Goţa, acţionar al producătorului de pavele Elis Pavaje din Alba:

    „Temerile pe care le avem cu privire la noul an în care am intrat sunt strâns legate de războiul situat la graniţa cu noi şi de efectele devastatoare pe care le poate avea. Privim cu îngrijorare şi o posibilă recesiune. La polul opus – legat de oportunităţi, optimismul nostru a crescut odată ce am observat că pe piaţă au apărut tot mai multe licitaţii. Ne dorim să fim consideraţi eligibili pentru viitoare proiecte şi să fim percepuţi ca un partener de încredere.”

    Daniel Şologon, CEO-ul producătorului de cărămizi Cemacon Cluj-Napoca:

    „Nu privim anul 2024 cu frici, ci îl abordăm cu nerăbdare şi curiozitate. De pildă, războiul ruso-ucrainean, care astăzi reprezintă o mare ameninţare şi care influenţează semnificativ apetitul de investiţii imobiliare la noi, va deveni, odată cu încheierea conflictului, o uriaţă oportunitate de dezvoltare a afacerii şi va avea o mare influenţă inclusiv asupra sectorului românesc al construcţiilor.”

    Cristian Mătăşel, director general al producătorului de acoperişuri Metigla din judeţul Prahova, deţinut de acţionari belgieni:

    „Principalele riscuri care s-ar putea întrevedea, pentru acest an, vin dintr-un mediu macroeconomic incert, în care dobânzile cresc, la fel şi inflaţia, iar consumul se contractă sub impactul direct al preţurilor. Cu toate acestea, cel puţin din semnalele noastre, investitorii din domeniul imobiliar, atât din segmentul rezidenţial, cât şi din cel industrial şi comercial, păstrează o atitudine pozitivă, iar planurile de investiţii rămân active pentru anul 2024. În plus, factorul ESG (Environmental, Social and Governance) câştigă teren, investitorii devenind din ce în ce mai conştienţi de importanţa dezvoltării unor proiecte sustenabile şi prietenoase cu mediul înconjurător, pentru a atrage viitorii proprietari preocupaţi de amprenta ecologică a locuinţelor sau a spaţiilor pe care le utilizează.”

    Irina Măndoiu, CEO-ul producătorului de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim, cu fabrici în Bucureşti şi în Ruse, Bulgaria:

    „Cele mai mari temeri sunt legate de instabilitatea socială generată de cele patru tururi de alegeri pe care le vom avea în România în 2024. Câteva categorii sociale au început deja să protesteze. Aceste lucruri pot conduce la alocări de resurse guvernamentale mai degrabă către consum şi mai puţin către investiţii. Cât ne priveşte, investiţiile pe care le-am făcut în capacităţile de producţie ne dau încrederea că putem ţine costurile de producţie sub control şi că ne vom permite să ajustăm producţia în funcţie de cererea clienţilor noştri.”

    Florin Popescu, business unit director pe piaţa locală al producătorului danez de vată minerală Rockwool:

    „Temerile sunt legate de prelungirea şi chiar extinderea războiului din Ucraina, pentru că o bună parte din finanţare este absorbită de războiul de la graniţele UE. Anul 2024 va fi un an al provocărilor pentru mediul de afaceri. Avem patru rânduri de alegeri în România, ceea ce înseamnă patru perioade de bătălii politice şi promisiuni electorale – un factor perturbator pentru mediul de afaceri. Escaladarea discursului politic extremist, pe toate planurile, este o ameninţare pentru mediul de afaceri. În loc să ne canalizăm eforturile pe cum generăm creştere economică şi prosperitate pentru toată lumea, vom asista la un discurs ultranaţionalist, agresiv cu investitorii străini. Oportunităţile le vedem în implementarea cât mai grabnică a noilor reglementări şi prevederi din legislaţia naţională şi europeană privind securitatea la incendii, eficienţă energetică şi sustenabilitate. Banii europeni vor reprezenta şansa la dezvoltare economică şi în 2024.”

    Marcel Florea, acţionar al Florea Grup din Alba, cu afaceri în construcţii, turism şi energie:

    „Principala temere este mediul de afaceri caracterizat de incertitudine. Pe de altă parte, una dintre cele mai mari oportunităţi ale acestei industrii (construcţiile – n. red.) este dezvoltarea infrastructurii, atât de deficitară în România. Vorbim aici atât de proiecte noi, cât şi de reabilitarea structurilor existente.”

    Irina Boureanu, director general al producătorului de panouri termoizolante Topanel din Râmnicu Vâlcea:

    „Temerile noastre sunt aceleaşi cu care se confruntă mediul de afaceri din România. Factori precum inflaţia, rata dobânzilor şi imprevizibilitatea economică pot constitui obstacole pentru progresul companiei. Cu toate acestea, suntem pregătiţi să valorificăm oportunităţile existente. Proiectul PNRR, care reprezintă 30% din bugetul naţional pentru investiţii şi unde avem deja proiecte în desfăşurare, se profilează ca una dintre marile oportunităţi ale anului 2024. De asemenea, programele rulate în direcţia tranziţiei către energia verde sunt oportunităţi pentru noi, având în vedere că furnizăm produse esenţiale pentru construcţia infrastructurii necesare producţiei de energie verde sau, în cazul liniilor de panouri şi plăci termoizolante, reducerea consumului de energie, cum ar fi panourile termoizolante şi plăcile termoizolante cu spumă PIR, THERMOTOP. Totodată, credem că multe oportunităţi vor veni din investiţiile realizate de Topanel până în acest moment.”

    Noemi Ritea, director de piaţă pentru România, Ungaria şi Moldova al producătorului de ferestre Velux:

    „În ceea ce priveşte temerile, una dintre ele este inflaţia, care a influenţat şi va continua să influenţeze puternic deciziile românilor de a duce mai departe proiectele. Şi situaţia geopolitică este un factor de risc, cele două războaie vor genera incertitudini şi instabilitate economică. La acestea se adaugă calitatea construcţiilor, care de multe ori lasă de dorit, respectiv adaptarea lor la schimbările climatice. Pe de altă parte, România plusează mult la capitolul digitalizare şi conectivitate, care poate facilita accesul la clienţi noi. Un alt punct forte este popularizarea surselor de energie curate, în care ţara noastră a investit considerabil. Energia regenerabilă facilitează, la rândul ei, promovarea unor noi tipuri de produse, precum ferestrele acţionate solar. Şi, din nou, să nu uităm de renovarea energetică, care implică înlocuirea ferestrelor noi de mansardă.”

    Ovidiu Păscuţiu, CEO-ul producătorului de materiale de construcţii Saint-Gobain România, deţinut de un grup francez:

    „Cele mai mari temeri pentru 2024 includ incertitudinea economică şi instabilitatea geopolitică. Cu toate acestea, vedem oportunităţi semnificative în evoluţia tehnologică, creşterea cererii pentru soluţii sustenabile şi extinderea pieţelor internaţionale.”

    Niculae Duşu, acţionar al producătorului de materiale de construcţii Celco din Constanţa:

    „Principala temere a noastră este scăderea apetitului investiţional, generată de instabilitatea economică, la care se adaugă crizele politice şi războaiele care se intensifică pe mapamond. Pe lângă acestea, cea mai mai mare provocare pentru viitor este ambiţia Europei de a atinge zero emisii de carbon până în 2050, ambiţie nerealistă în condiţiile în care nu există tehnologii de captare a carbonului emis din procesele de producţie, de stocare şi utilizare a acestuia. Oricum, astfel de soluţii, dacă se vor găsi, vor atrage costuri uriaşe, costuri care nu se justifică atât timp cât o astfel de ambiţie nu este însuşită la nivel global.”

    Mathieu Bauduin, CEO-ul pentru România al retailerului francez de bricolaj Leroy Merlin:

    „Provocarea principală a anului vor fi, în continuare, instabilitatea regională şi mondială, efectele economice ale acesteia, dar şi dificultatea în a găsi produse cu o amprentă de carbon redusă. Pe de altă parte, bricolajul este o piaţă cu potenţial enorm, stimulată în permanenţă de consumatori în direcţia sustenabilităţii şi a calităţii, care va beneficia cu siguranţă de valul de renovare energetică necesar în România. Mai mult decât atât, suntem încrezători că 2024 va aduce şi o stabilizare a preţurilor, chiar o scădere a lor.”

    Mariana Constantinescu Brădescu, acţionar al furnizorului de soluţii de amenajare pentru clădiri PiatraOnline:

    „2024 este an electoral, iar asta este o frică pentru mediul de business, pentru că, în anii electorali, mediul de business este lăsat şi mai mult în umbră, iar focusul se duce pe alte ramuri. Oportunităţi? Suntem încă pe la «grădiniţa» dezvoltării ca infrastructură/ imobiliare/ orice domeniu de fapt, aşadar sunt multe de făcut, indiferent de climatul mondial.”

    Răzvan Pârvulescu, head of business development al constructorului BTDConstruct din Bucureşti:

    „Apreciem că instabilitatea economică internaţională, precum şi tensiunile geopolitice ar putea influenţa negativ parcursul acestui an, însă dorim să ne concentrăm pe perspectivele actuale, care indică o evoluţie bună. Din acest motiv, planurile noastre vor rămâne guvernate de optimism. Pe de altă parte, orice context dificil aduce progres, la fel cum perioada pandemiei a accelerat procesul de digitalizare în mai multe domenii.”

  • Veste bună pentru economie: Ministerul Finanţelor anunţă un ajutor de până la 12,5 miliarde de lei pentru antreprenori. „Susţinem şi încurajăm dezvoltarea IMM-urilor şi a mediului de afaceri în ansamblu”

    Ministerul Finanţelor anunţă lansarea unui nou program intitulat „IMM Plus”, destinat mediului de afaceri din România. Acesta este prevăzut într-un OUG aflat în dezbatere publică.

    Proiectul asigură, până la 30 iunie 2024, accesul la finanţare al firmelor care nu dispun de sumele necesare pentru proiectele de investiţii şi pentru continuarea activităţii. Bugetul propus este de maximum 12,5 miliarde lei şi se pot acorda garanţii în limita unui plafon de 11,1 miliarde lei, pentru 11.500 beneficiari, se arata într-un comunicat emis de instituţie.

    „Am decis să continuăm unul dintre cele mai de succes programe implementate de România până acum, pentru a oferi IMM-urilor libertatea să ia acele decizii care să le asigure dinamica pozitivă în ceea ce priveşte creşterea numărului de angajaţi, a cifrei de afaceri, a profitului net şi a marjei de profit raportate la vânzări. Datele ne-au arătat că firmele care au beneficiat până acum de finanţare cu ajutorul garanţiilor oferite de MF au raportat o creştere medie a veniturilor de 9%. Concret, 9 din 10 companii beneficiare de garanţii de stat au raportat creşteri ale venitului. Tocmai de aceea am alocat 12,5 miliarde lei pentru IMM Plus, pentru a continua să susţinem şi să încurajăm dezvoltarea IMM-urilor şi a mediului de afaceri în ansamblu”, a explicat ministrul Marcel Boloş.

    Programul IMM Plus prelungeşte măsurile de sprijin instituite prin vechea schemă de ajutor de stat IMM INVEST PLUS şi se derulează prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Fondul Român de Contragarantare (FRC) şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

    Valorile maxime ale ajutoarelor de stat au fost majorate de la 2.000.000 euro la 2.250.000 euro per întreprindere/UAT, respectiv de la 250.000 euro la 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agriculturii primare şi de la 300.000 euro la 335.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii.

    Elaborarea actului normativ este fundamentată de situaţia în care schemele de ajutor de stat elaborate în temeiul Cadrului temporar în materie de ajutor de stat în contextul pandemiei COVID-19 (2020/C91I/01) şi-au încetat valabilitatea la data de 30 iunie 2022, iar cele elaborate în temeiul Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (2022/C131/01) la data de 31 decembrie 2023.

    Componentele Programului IMM PLUS

    Componenta IMM ROMÂNIA PLUS facilitează accesul la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiţii sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanţarea altor credite de investiţii sau cheltuieli destinate achiziţiei de părţi sociale şi acţiuni.

    Componenta AGRO PLUS este dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

    Componenta IMM PROD PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

    Componenta CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, susţinerea investiţiilor în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediu implementate de:

    • IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcţiilor, inclusiv start-up-uri, precum şi arhitecţi şi birouri individuale de arhitectură;
    • Unităţi Administrativ Teritoriale (municipii, oraşe, comune).

     

    Componenta RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilităţi de garantare de către stat în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru creditele de investiţii şi creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

    Componenta INNOVATION PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru companiile româneşti inovative şi/sau care îşi promovează produsele şi serviciile destinate exportului.

  • Veste proastă pentru Europa: Economia Germaniei va continua să scadă în 2024. „Incertitudinea privind politica climatică rămâne ridicată

    Economia Germaniei va continua să se contracte în primele trei luni ale acestui an din cauza instabilităţii politicilor guvernamentale, precum şi a cererii slabe din partea consumatorilor, dar şi a mediului de afaceri, scrie FT.

    Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, a arătat într-un raport publicat luni că „factorii de stres vor fi prezenţi în primul trimestru”, adăugând că „activitatea economică ar putea scădea din nou”.

    PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,4% în anul 2023, devenind cea mai slab performantă ţară dezvoltată din lume.

    Guvernul a fost nevoit să taie din bugetul pe 2024 suma de 60 de miliarde de euro deoarece Curtea Constituţională a decis că nu pot fi folosite fonduri neincluse în buget.

    Politica fiscală a guvernului afectează încrederea în ţară, „incertitudinea privind politica climatică rămâne ridicată”, mai explică Bundesbank.