BusinessMagazin

Tag: dosar

  • ANALIZĂ: Victor Ponta, primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului

    Prima audiere la Direcţia Naţională Anticorupţie a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunţat că este suspect în dosarul lui Dan Şova.

    Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie.

    “Sunt suspect în dosarul lui Şova, pentru activitatea de avocat din 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu am dat nicio declaraţie, o să ne cheme pentru declaraţii”, spunea atunci premierul.

    La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul “Turceni – Rovinari”, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

    În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia premierului, el spunând că, în opinia sa, este “o situaţie imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a comunicat public că primul-ministru Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situaţie imposibilă pentru România ca primul-ministru să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia primului-ministru Victor Ponta”, declara Iohannis, la Palatul Cotroceni.

    În replică, Victor Ponta a spus că respectă poziţia publică a preşedintelui, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.

    La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a părăsit ţara. El a plecat în Turcia împreună cu preşedintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunţa. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng şi că a ales să facă intervenţia chirurgicală în Turcia pentru că în România nu ar fi avut linişte. Victor Ponta s-a întors în ţară în 8 iulie, după o absenţă de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar.

    În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în faţa procurorilor DNA pentru a fi audiat. În perioada în care Victor Ponta s-a aflat în Turcia, avocata premierului a mers la DNA pentru a prezenta documente care să justifice faptul că Victor Ponta nu se poate prezenta la audieri în dosarul în care este urmărit penal, întrucât este în continuare plecat din ţară.

    La cinci zile după ce s-a întors în ţară, Ponta a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de “a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere” în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

    Victor Ponta a fost audiat de cinci ori de către procurorii DNA, prima dată în 5 iunie, când i-au fost aduse la cunoştinţă şi acuzaţiile. A urmat o înfăţişare în 13 iulie, la revenirea sa în ţară, când a fost şi inculpat în dosarul în care este cercetat. Procurorii au anunţat atunci şi punerea unor bunuri ale lui Ponta sub sechestru. După mai bine de o lună, în 19 august, premierul a mers din nou la DNA, declarând la ieşire că a primit o copie a expertizei financiar-contabile dispuse în dosarul în care este urmărit penal, din care rezultă că a plătit cu 2.000 de lei în plus taxe, dar nu îi mai cere de la statul român.

    Premierul a fost citat la DNA şi în 3 septembrie, el spunând la ieşire că audierea s-a purtat într-o formă civilizată şi a răspuns la toate întrebările procurorului de caz. Victor Ponta a precizat că le-a solicitat anchetatorilor să disjungă din “dosarul mare”, “Turceni – Rovinari”, acuzaţiile care îl privesc, pentru a fi dată cât mai repede o soluţie.

    În 15 septembrie, premierul a fost din nou la sediul DNA, dar a stat doar cinci minute, având în vedere că procurorul de caz i-a spus că nu îl poate primi, întrucât nu fusese citat. Ponta s-a prezentat din proprie iniţiativă şi a lăsat la registratură mai multe documente.

    Numele premierului mai apare menţionat în interceptările procurorilor din dosarul fostului şef al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu, fără însă ca primul ministru să aibă vreo calitate procesuală.

    Procurorii DNA arătau, în rechizitoriul din dosarul în care Adrian Duicu este judecat petnru fapte de corupţie, că în 13 iulie 2013, la ora 09.55, Duicu, aflat în sediul Guvernului, l-a sunat pe Ştefan Ponea, atunci şef al IPJ Mehedinţi, şi a spus că aşteaptă să intre la premierul Victor Ponta, unde s-ar fi aflat deja ministrul de Interne. Adrian Duicu îi spunea lui Ştefan Ponea, în iulie 2013, că este în sediul Guvernului, unde şeful Cancelariei premierului l-a chemat pe şeful Poliţiei, arătând că “un sfert de oră, în birou’ oval”, s-a vorbit despre numirea lui Ponea şi a soţiei acestuia în funcţii de conducere la Bucureşti.

    Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are “habar” dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, aşa cum a arătat acesta în discuţiile telefonice, interceptate de anchetatori: “Habar nu am ! Eu…dacă mă întrebaţi cu cine am fost la prânz ieri sau alaltăieri, vă pot spune. Dacă mă întrebaţi cu cine am fost acum un an şi jumătate…în general, merg cu colegi de partid, cu miniştri, cu oameni politici, cu jurnalişti. E posibil, habar nu am”. Ponta preciza că rechizitoriul procurorilor nu îl indică pe el cu nicio calitate procesuală, nici de învinuit sau inculpat, nici de martor, astfel că, din punctul său de vedere, lucrurile sunt închise.

    De asemenea, după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovaţii pentru blocarea votului din străinătate.

    Dosarul, deschis iniţial de Parchetul instanţei supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

    Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunţe la “ideea din 2004” că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

    Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României în 8 mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu, prin moţiunea de cenzură a Uniunii Social-Liberale.

    El a fost preşedinte al PSD timp de mai bine de cinci ani, până în luna iulie, când, la scurt timp de la punerea sa sub acuzare, a anunţat că se retrage de la conducerea partidului. Premierul a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de “a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere” în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

    Ponta a intrat în PSD pe vremea lui Adrian Năstase, iar anterior a fost, pe rând, procuror, secretar de stat, ministru delegat pentru Controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării Acquisului Comunitar şi ministru-delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

    Odată cu anunţul de joi al DNA, Victor Ponta a devenit primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului.

  • Martor la DNA: Oprescu primea mita în pungă plasată sub o pernă şi folosea aparat de bruiaj – referat

    Conform datelor din referatul cu propunere de arestare preventivă întocmit de DNA, într-o declaraţie dată în faţa anchetatorilor la sfârşitul lunii trecute, un martor din dosar a povestit cum i-a dat pentru prima dată mită edilului Capitalei, banii fiind puşi într-o pungă de cadou care a fost lăsată sub o pernă ornamentală de pe canapea.

    Astfel, conform respectivei declaraţii, Sorin Oprescu s-ar fi întâlnit la un imobil cu mai multe persoane, solicitând uneia dintre acestea să-şi lase telefoanele mobile în bucătărie. La acea întâlnire, Oprescu ar fi primit o tranşă de 10.000 de euro dintr-o mită în valoare de 15.000 de euro, iar banii au fost puşi, conform declaraţiei martorului, într-o pungă din carton, folosită pentru cadouri, care a fost plasată sub o pernă ornamentală de pe o canapea aflată în încăperea în care avea loc întâlnirea.

    “Acesta din urmă i-a arătat banii pe care îi avea asupra sa (10.000 euro dintr-o mită de 15.000 euro), într-o pungă de carton, tip pungă de cadou, iar primarul, prin ridicarea unei perne ornamentale aflate pe una din cele două canapele din living, i-a indicat să-i pună banii acolo, ceea ce (…..) a şi făcut. Inculpatul Oprescu Sorin Mircea a spus simplu «Mulţumesc», după care l-a întrebat pe (…..) «Alte probleme?» şi, cum răspunsul celui din urmă a fost negativ, întâlnirea s-a terminat” se arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă întocmit în dosarul lui Sorin Oprescu.

    În acelaşi document se precizează că martorul a afirmat, în declaraţiile date în faţa anchetatorilor, că Oprescu îi cerea omului său de încredere să fie atent când vine la întâlnirile pentru a da mita, să se deplaseze pe mai multe străzi pentru a verifica să nu fie urmărit.

    Conform mărturiei date la DNA, martorul susţine că printre măsurile de precauţie pe care Oprescu le lua atunci când se întâlnea pentru a primit mită se numără inclusiv folosirea unui aparat care bruia semnalul telefoanelor mobile.

    “Referitor la măsurile de precauţie ale inculpatului Oprescu Sorin Mircea, (…..) a mai indicat că într-un foişor aflat în curtea imobilului de la (…..) se află un aparat de aproximativ 100 X 75 cm în care sunt obligaţi să îşi lase telefoanele mobile atunci când discută în foişor. Despre acest aparat (….) i-a spus că ar bruia semnalul telefoanelor, astfel încât să nu fie interceptate”, se arată în documentul citat.

    Acelaşi martor susţine, de asemenea, că de fiecare dată banii pentru Sorin Oprescu erau puşi sub perna de pe canapea.

    În ceea ce priveşte imobilul în care se întâlneau, primarul şi apropiaţii săi foloseau cuvintele “câmp” sau “ţară” pentru a indica faptul că trebuie să se întâlnească la respectivul imobil, se arată în document.

    Oprescu a fost reţinut de DNA, în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce ar fi primit mită 25.000 de euro.

    Primarul general va fi dus duminică, la ora 19.00, la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

    Potrivit DNA, edilul Capitalei a primit banii prin intermediul şefului unei instituţii din Primărie, de la patru denunţători.

    Potrivit surselor citate, o parte din banii primiţi mită de Oprescu au fost găsiţi asupra sa, iar o parte la locuinţa acestuia.

    Conform anchetatorilor, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful unei instituţii publice din subordinea primăriei şi o persoană de încredere a primarului, Oprescu a primit de la primul 25.000 de euro din 60.000 de euro pretinşi de cei doi de la patru denunţători pentru edil.

    Procurorii arată că, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Oprecu, a înfiinţat în administraţia locală din municipiul Bucureşti un sistem prin care firmele care doreau să primească contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuia să remită o parte din profitul brut realizat din execuţia acelor contracte, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.

    Astfel, firma executantă păstra pentru sine între 30 şi 33 la sută din profitul brut, iar diferenţa era remisă funcţionarilor din cadrul aparatului primarului municipiului Bucureşti, cu titlul de mită. O parte de 10 la sută din valoarea contractului era cerută pentru Sorin Oprescu, potrivit DNA.

    Avocatul său, Alexandru Chiciu, a declarat că a fost mandatat de Sorin Oprescu să precizeze că primarul Capitalei nu a cerut niciodata bani nimănui, nici direct, nici prin intermediari, apărătorul arătând şi că acuzaţiile de luare de mită ale procurorilor DNA sunt nefondate

    “La o primă analiză a dosarului, pot spune că acuzaţiile DNA sunt nefondate. Ele se bazează pe “deducţii” ale unor persoane, fapt inacceptabil într-o asemenea situaţie. Clientul meu m-a mandatat să vă spun că niciodata nu a cerut bani, direct sau indirect, prin intermediari, de la nimeni. Banii nu au fost primiţi de la denunţători, iar domnul Oprescu nu ştia provenienţa lor. Era de datoria DNA să clarifice mai bine acest dosar, nu să arunce în arest un om, doar pe vorbele aruncate de alţi inculpaţi”, a declarat avocatul Alexandru Chiciu pentru MEDAFAX.

    El a mai precizat că nu este momentan în ţară, dar de apărarea primarului general al Capitalei se ocupă trei avocaţi din echipa sa.

    Sorin Oprescu, născut în 1951, este primar al Capitalei din iunie 2008. El a absolvit Facultatea de Medicină Generală Bucureşti, fiind medic specialist chirurg. Membru al PDSR şi apoi al PSD, el a fost, din iulie 2006, preşedintele PSD Bucureşti, funcţie din care a demisionat după câteva luni, după ce a pierdut în faţa lui Mircea Geoană competiţia pentru funcţia de preşedinte al partidului.

    În aprilie 2008 a demisionat din PSD pentru a candida ca independent pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, iar din iunie 2008 este primar general al Capitalei.

  • SURPRIZĂ de proporţii la opt luni de la alegeri. DNA tocmai a făcut ANUNŢUL care îl vizează direct pe Ponta

    La secţiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condiţiilor organizatorice precare.

    Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în faţa secţiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situaţii a avut loc la Torino, unde locuieşte una dintre cele mai mari comunităţi de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câteva sute de români rămaşi în afara secţiei de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanşat revolta, iar forţele speciale de intervenţie ale poliţiei italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene şi cu fumigene, pentru a dezamorsa situaţia.

    SURPRIZĂ de proporţii la opt luni de la alegeri. DNA tocmai a făcut ANUNŢUL care îl vizează direct pe Ponta

     

  • Dosarul Lukoil, trimis în instanţă de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti

    Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au trimis în judecată dosarul în care compania Lukoil şi reprezentanţi ai acesteia sunt suspectaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Printre inculpaţi se numără SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, dar şi mai mulţi cetăţeni ruşi, români şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul rafinăriei din Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat dat publicităţii, luni, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a opt inculpaţi, între care două persoane juridice şi şase persoane fizice în dosarul Lukoil. Astfel, conform sursei citate, anchetatorii l-au trimis în judecată pe Andrey Iurevici Bogdanov, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acesta fiind acuzat de infracţiunile de folosire cu rea-credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani.

    De asemenea, în acelaşi dosar au fost trimise în judecată două companii din grupul rusesc, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, pentru spălare de bani şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani.

    Totodată, în acelaşi dosar procurorii au dispus trimiterea în judecată a altor cinci persoane, cetăţeni români, ruşi şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul Petrotel Lukoil PLoieşti.

    Printre inculpaţi se numără Andrei Raţă, cetăţean moldovean, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acuzat de folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani, Dan Dănulescu, director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Dorel Duţu, contabil şef în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Alexey Voinstev şi Olga Kuzina, ambii cetăţeni ruşi care deţin funcţii de director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectată de complicitate la spălare de bani.

    Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în perioada 2011-2014, inculpaţii din acest dosar “în calitate de administratori şi directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, cu ştiinţă au folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăţi comerciale în care aveau interes direct sau indirect, prin încheierea în numele şi pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti a unor contracte de achiziţie de materie primă (ţiţei), precum şi prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie”.

    Anchetatorii susţin, de asemenea, că în aceeaşi perioadă inculpaţii “cu ştiinţă” au folosit cu rea-credinţă creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membră a grupului Lukoil, în care aveau un interes direct sau indirect.

    Concret, şefii din cadrul rafinăriei ploieştene sunt acuzaţi că au dispus, autorizat şi încuviinţat efectuarea de plăţi cu titlul de restituire de împrumut în virtutea unor contracte de creditare în cadrul cărora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti avea calitatea de împrumutat-debitor, “sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume împrumutate cărora, cu ştiinţă şi în detrimentul societăţii, le-au schimbat destinaţia prin stingerea unui împrumut în curs, favorabil ca şi condiţii de creditare cu un împrumut defavorabil ca şi condiţii de creditare destinat investiţiilor şi care nu s-au regăsit în investiţiile societăţii precum şi sume restituite cu titlu de rambursare împrumut şi provenite dintr-un aport de capital simulat”.

    Şefii din cadrul rafinăriei din Ploieşti ce aparţine grupului Lukoil sunt, de asemenea, acuzaţi că în aceeaşi perioadă “cu intenţie au dispus şi ordonat transferuri de sume de bani cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii, fapte care întrunescelementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani”.

    Prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este in cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro.

    Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe un număr de 176.840.629 acţiuni la o valoare de 2,5 lei/acţiune, în valoare totală de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acţionar majoritar în cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, în valoare totală de 1.880.931.388 lei, pe conturile deţinute de Petrotel Lukoil SA Ploieşti la ABN AMRO BANK Olanda devenită, ulterior RBS BANK Olanda, precum şi pe sumele ce se vor vira ulterior, până la concurenţa sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Au fost, de asemenea, puse sub sechestru asigurător în acest dosar conturile deţinute de terţul acţionar majoritar al inc. SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Europe Holdings Bvatrium Olanda la CITY BANK LONDRA, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Prahova.

    În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    În 3 octombrie 2014, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.

    În 7 octombrie 2014, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La mijlocul lunii iulie a acestui an, compania LukOil a contestat în justiţie, marţi, măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române, reiterând că acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România sunt “absolut nefondate”.

    Ulterior, LukOil a cerut intervenţia Comisiei Europene în ancheta din România care vizează compania, argumentând că este vorba despre măsuri impuse de “o instanţă judiciară relativ mică” dar care au un “impact european”.

    Thomas Muller, vicepreşedintele LukOil, atrăgea atenţia asupra punerii sub sechestru a unor active în valoare de 2,2 miliarde de euro, inclusiv conturi bancare din Marea Britanie şi Olanda, el admiţând că “nu există o linie directă între Comisia Europeană şi o instanţă judiciară din România”, dar subliniind că acuzaţiile procurorilor români sunt “nejustificate”.

    Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, i-a trimis o scrisoare lui Maroş Şefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil de Energie, cerând “o investigaţie mai transparentă, dat fiind că activităţile constante ale rafinăriei (vizate de ancheta din România – n.red.) au impact asupra alimentării cu petrol în întreaga Uniune Europeană”.

    Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii din partea Lukoil, precizând că analizează situaţia.

  • Cocoş l-a denunţat pe Niculae că voia să-i cumpere influenţa la nivel politic cu un milion de euro

    Potrivit unor surse judiciare, care citează din actele anchetatorilor DNA din dosarul de evaziune şi spălare de bani al lui Ioan Niculae, acesta a fost denunţat de omul de afaceri Dorin Cocoş.

    În paralel cu urmărirea penală în cauza de evaziune fiscală şi spălare de bani “au rezultat şi alte aspecte infracţionale similare care au fost conexate la acest dosar în care se fac percheziţii la Ioan Niculae”, mai spun sursele citate.

    Astfel, în denunţul formulat, Dorin Cocoş a arătat că, în perioada 2008 – 2009, Ioan Niculae, pentru a obţine subvenţii necesare derulării activităţii firmei sale, i-a cerut sprijinul, în sensul de a influenţa funcţionari publici şi demnitari, ce activau în diferite instituţii publice, în vederea elaborării unei hotărâri de Guvern prin care să fie acordate subvenţii pentru îngrăşăminte din producţia internă.

    Potrivit surselor citate, un astfel de act normativ ar fi condus la subvenţionarea indirectă a combinatelor controlate de Niculae, care se ocupau la acel moment de circa 90% din producţia internă de îngrăşăminte.

    Potrivit spuselor sale, Cocoş urma să fie recompensat financiar pentru aceste demersuri cu suma de 1.000.000 euro.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, joi, 11 percheziţii în Bucureşti, Teleorman şi Prahova, la locuinţe şi sedii de firme ale omului de afaceri Ioan Niculae, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul depăşind două milioane de euro.

    DNA a arătat, într-un comunicat de presă, că se efectueză cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – care ar fi comise în perioada 2008 – 2009.

    Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au percheziţionat domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, din apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, au fost făcute percheziţii şi la fostul domiciliu al lui Niculae, din Sectorul 1 al Capitalei, la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervit SRL din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Sectorul 2 al Capitalei, la punctul de lucru şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Ioan Niculae execută, din 2 aprilie, pedeapsa de doi ani şi şase luni de închisoare, primită în dosarul “Mită la PSD”.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

  • Răsturnare de situaţie în cel mai mare scandal din România. Informaţia care ar putea să o scape pe Elena Udrea de cea mai gravă acuzaţie: şpaga de 900.000 de euro

    Răsturnare de situaţie în dosarul în care Elena Udrea este acuzată că a primit mită o geantă cu 900.000 de euro, chiar în biroul de la ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. O informaţie de ultim moment ar putea să o scape pe fosta şefă de la PDL de acuzaţiile grave pentru care a stat în arest preventiv aproape trei luni de zile.

    Răsturnare de situaţie în cel mai mare scandal din România. Informaţia care ar putea să o scape pe Udrea de cea mai gravă acuzaţie: şpaga de 900.000 de euro?

     

  • Dezvăluiri din dosarul lui Dan Diaconescu. Codul secret pe care îl folosea pentru şantaj şi mită

    Curtea de Apel Bucureşti a dat motivarea deciziei de condamnare a lui Dan Diaconescu la cinci ani şi şase luni de închisoare. În aceasta este descris în detaliu mecanismul prin care era şantajat fostul primar al comunei arădene Zărand Ion Moţ şi i se cerea mită, fiind ameninţat că altfel vor fi difuzate pe postul de televiziune materiale compromiţătoare despre el.

    Dan Diaconescu avea un telefon special pentru discuţiile în care şantaja diverse persoane şi le cerea mită, folosind un limbaj codificat.

    CARE ESTE LIMBAJUL CODIFICAT PE CARE ÎL FOLOSEA DAN DIACONESCU PENTRU ŞANTAJ ŞI MITĂ

  • „DEMISIA pentru o greşeală impardonabilă faţă de partid!” Dosarul Ponta poate face prima victimă: iată-l pe „marele vinovat”

    Partidul lui Victor Ponta a găsit marele vinovat după chemarea premierului la DNA.

    Pesediştii s-au reunit într-o şedinţă a conducerii lărgite, ca să analizeze căile de urmat după chemarea lui Victor Ponta la DNA. La mijlocul şedinţei, pesediştii l-au găsit pe marele vinovat chiar printre ei. Doi lideri ai PSD s-au ridicat în picioare şi i-au cerut să plece: „Demisia!”

    PRIMA MARE VICTIMĂ DUPĂ SCANDALUL PONTA: PARTIDUL I-A CERUT DEMISIA VINOVATULUI!

  • Surpriza din dosarul Ponta. Un document oficial semnat în urmă cu opt ani îl dă de gol pe premier

    În vreme ce Victor Ponta susţine că nu a fost niciodată asociat al lui Dan Şova, un document care poartă semnătura premierului scoate la iveală relaţia pe care cei doi au avut-o.

    În vreme ce Victor Ponta susţine că nu a fost niciodată asociat al lui Dan Şova, un document care poartă semnătura premierului scoate la iveală relaţia pe care cei doi au avut-o. Documentul este vechi de opt ani, exact din perioada în care vin acuzaţiile pe care procurorii DNA i le aduc şefului guvernului.

    Care este dovada care îl contrazice pe Ponta

  • Udrea: M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe

    “M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe. Pe toată lumea ar marca să fie arestat. Nu este vorba de Elena Udrea, nu este vorba de un om politic, este vorba că oricine poate ajunge acolo şi va trăi o dramă. Statul român nu poate asigura astăzi condiţii decente de arest preventiv. Condiţiile sunt inumane.
    De aceea sunt şi atât de multe condamnări la CEDO. Ştiu că foarte mulţi oameni gândesc arestarea preventivă, penitenciarul ca pe o pedeapsă mai mare decât lipsirea de libertate. Ştiu că foarte mulţi cred că dacă ajungi acolo trebuie să fii, eventual, schingiuit. Din păcate, aceasta este o mentalitate de Ev Mediu. Pedeapsa este privarea de libertate şi nu umilirea cuiva sau îmbolnăvirea cuiva, pentru că de acolo, cel mai sigur, ieşi un om bolnav”, a spus Udrea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
    Fostul ministru a adăugat că s-a gândit doar la un eventual sumar pe care l-ar putea avea o astfel de carte.
    “Dacă ajungi acolo înţelegi că într-o cameră de nouă metri pătraţi nu ai cum să stai decât fie în picioare, fie întins pe pat, nu există altă variantă, iar după luni de zile de stat în aceste condiţii mergi cu greu şi sigur te îmbolnăveşti de afecţiuni ale coloanei”, a explicat Elena Udrea, referitor la condiţiile din arest.
    De asemenea, Elena Udrea a povestit că de când a fost plasată în arest la domiciliu nu face altceva decât să citească şi să scrie.
    “E mai bine (în arest la domiciliu – n.red.), pentru că am un dosar de 81 de volume şi în arest mă întâlneam cu avocatul într-o cuşcă, iar actele pe care avea să mi le comunice le introducea printr-o fantă de un milimetru. Mi-ar fi trebuit, probabil, luni de zile să ajung să ajung să pot studia dosarul în care sunt acuzată. Pe de o parte, este acest avantaj uriaş de acasă, ca să te aperi mult mai bine şi, pe de altă parte, cred că este normalitatea în ceea ce priveşte cercetarea penală a unei persoane. Normalitatea este ca aceste proceduri să se întâmple cu inculpat în stare de libertate”, a spus Udrea.
    Pe de altă parte, fostul ministru a adăugat că îşi doreşte să facă în continuare politică.
    “Nu am spus că de astăzi mă apuc să fac din nou politică, ci că îmi doresc şi pe mai departe să continui să activez în politică şi cred că este nevoie de oameni care să îşi asume să schimbe ceea ce este de schimbat în această ţară – de la legile care sunt haotice şi care generază abuzuri, la atitudini, pentru că vedem că cei care ar trebui să conducă această ţară încearcă să se protejeze”, a conchis Udrea.
    Elena Udrea a fost, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde magistraţii au analizat măsurile preventive impuse în dosarul “Gala Bute”.
    Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, în 7 mai, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”.
    Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.
    Procurorii DNA au trimis dosarul “Gala Bute” în instanţă în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menţinut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja şi Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.
    Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.
    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.
    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.
    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.
    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.
    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.