BusinessMagazin

Tag: director

  • Resursele umane, faţă în faţă cu milenialii

    Cariera Dianei Mişa în banking a început cu un telefon: „După ce m-au sunat de la Raiffeisen Bank, m-am gândit ce aş putea face în banking. Aveam un buget consistent, eram brand manager la Ursus, cel mai tare brand din portofoliul lor chiar şi atunci. Ce să fac în banking? Atunci m-am întâlnit cu o austriacă şi m-a convins povestindu-mi că au strategie de mass-market, că există buget de publicitate şi mi-a dat şi o cifră. M-a atras ideea de a face primele campanii de retail în banking şi de a construi ceva de la zero”, îşi aminteşte Diana Mişa.

    Astfel, în anul 2002, a trecut de la Ursus SAB la austriecii de la Raiffeisen Bank, pentru care a construit primele campanii de retail în banking. A preluat apoi funcţia de director de marketing la OTP Bank, pentru ca în 2016 să preia rolul de director de HR în cadrul aceleiaşi instituţii. De doi ani, pe lângă funcţia de executive coach în directoratul diviziei de marketing şi comunicare, ea trebuie să găsească personal din ce în ce mai calificat. Dacă băncile sunt „sângele economiei”, aşa cum le numesc bancherii din toată lumea, directorii de HR sunt inginerii de la firul ierbii care trebuie să găsească şuruburile potrivite. Dar cum te descurci atunci când şuruburile nu rămân la locul lor?

    „Cred că stăm bine pe cultura organizaţională. Lăsând la o parte competiţiile interne, remuneraţiile şi motivaţiile extrinseci, cred că de fapt cel mai important influenţator în ceea ce priveşte relaţia angajat-angajator este cultura organizaţională. Ce văd angajaţii în jur”, apreciază ea. „Cel mai mare procentaj de fluctuaţie îl găsim la angajaţii care au între 1 şi 3 ani de când sunt aici şi care au vârste între 25 şi 35 de ani. O bună parte dintre ei sunt mileniali. Cred că o provocare este să facilităm o conversaţie între generaţii. La noi, vârsta medie este de 37 de ani în toată banca, suntem o bancă tânără. Chiar şi la noi există nişte diferenţe de mentalitate, de comportament, de înţelegere a celor două grupuri.”

    Diana Mişa atrage atenţia asupra situaţiilor în care un angajat mai tânăr, cu mai puţină experienţă, preia o poziţie de conducere în care începe să fie responsabil de activitatea colegilor săi. „Tinerii din generaţia millennials au început să preia poziţii manageriale. Este foarte interesant de observat că atunci când trec pe partea cealaltă lucrurile se complică şi trebuie să devină responsabili. Ei se descurcă, dar cu ajutorul seniorilor. Avem un program numit OTP New Leaders şi care a fost creat ca să susţinem colegii care sunt promovaţi pentru prima dată în poziţii manageriale. Are mai multe componente printre care alcătuirea de perechi între ei şi seniorii din organizaţie. Este interesant cum seniorii sunt foarte inspiraţi şi energizaţi de această relaţie şi se face un transfer foarte bun de energie contra experienţă şi cunoştinţe”, explică ea.

    Chiar şi aşa, aproape o cincime din angajaţi trebuie înlocuiţi tot timpul, iar în mediul bancar, unde reglementările şi schimbările trendurilor de consum forţează spre digitalizare, băncile trebuie să găsească angajaţi din ce în ce mai competenţi; sistemul educaţional nu pregăteşte la cele mai bune standarde.

    „Pe facultatea de finanţe-bănci ne bazăm toţi, toate instituţiile financiare şi toate companiile din Big 4 (cele mai mari companii de audit şi consultanţă). Cred că în zona de competenţe digitale ar mai fi de lucru la curricula din învăţământul universitar.” Competenţe digitale nu înseamnă să ştie toţi să scrie cod, explică Mişa, dar „vorbim chiar şi de abilităţi de folosire a Excelului. Au abilităţi foarte limitate. Nici nu este măcar o competenţă digitală. Nu mai zic de un PowerPoint”, apreciază ea.

    La începtul acestui an, OTP Bank spunea că nu ia în calcul concedieri în rândul angajaţilor ca potenţială măsură de reducere a costurilor pe fondul OUG 114/2018, care include şi taxa pe activele băncilor, aşa-numita „taxă pe lăcomie“. „La noi în OTP nu există încă discuţii legate de reducerea personalului. În ultimii doi ani, noi am crescut în mod constant numărul de angajaţi şi salariul mediu pe orice nivel, de la angajaţii din staff şi până la nivel managerial. Deci nu avem încă astfel de discuţii sau planuri. Cred că este prematur pentru noi să luăm în considerare o reducere de personal“, a declarat pentru ZF şi Business Magazin directorul de resurse umane din cadrul OTP Bank România.

    OTP Bank era la finalul anului 2017 pe locul 11 în topul băncilor după active din România, cu o valoare a acestora de peste 9,1 mld. lei. Ungurii de la OTP au terminat anul 2017 cu 1.254 de angajaţi, în ultimii ani banca având o politică activă de recrutare. „Aveam 1.364 de angajaţi în decembrie 2018, adică o creştere de 9% anul trecut şi de 14% faţă de decembrie 2016. A crescut cu 5% în 2017 şi cu 6% în 2018“, a adăugat Mişa. La începutul lui 2018, OTP România a condus o iniţiativă de angajare în contextul în care banca a avut nevoie de oameni cu abilităţi IT şi calificări digitale, pe fondul trendului actual din sectorul bancar.

    „Media noastră de angajare este undeva la 400-500 de oameni, dar sunt şi multe înlocuiri pentru că sunt oameni care decid să plece; sunt aproximativ 100 de poziţii noi. Sunt multe poziţii în zona de IT pe care le-am anunţat, pentru că digitalizăm foarte multe procese în bancă. Cred că se dublează componenţa echipelor din cele două mari direcţii de IT, una de dezvoltare de software şi alta de hardware“, spunea Diana Mişa la începutul anului.

    OTP, cel mai mare grup bancar din Ungaria, a adus în luna decembrie a anului 2018 130 mil. lei (27,9 mil. euro) la capitalul subsidiarei locale, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

  • Cum se pregăteşte Vodafone pentru noua revoluţie industrială

    5G este a cincea generaţie de conectivitate a internetului mobil, care promite viteze mult mai mari de încărcare şi descărcare, acoperire mult mai largă şi conexiuni mai stabile. 5G se rezumă în principal la utilizarea mai eficientă a spectrului radio şi la a permite mai multor dispozitive să acceseze acelaşi internet mobil în acelaşi timp; în principiu, 5G se va adresa zonelor urbane cu o densitate mult peste medie. Benzile de frecvenţă mai redusă (600-800 MHz) sunt mult mai bune pentru distanţele lungi, aşa încât operatorii de reţea se vor concentra pe îmbunătăţirea acoperirii 4G LTE, în paralel cu lansarea 5G.
    Mai mult, tehnologia 5G oferă perspective pentru noi servicii, de la realitatea virtuală pentru colaborare de la distanţă până la monitorizarea sănătăţii online sau autoturisme conectate şi conducerea automată a acestora sau livrări cu ajutorul dronelor.
    „5G aduce elemente de noutate tehnologică cu ajutorul cărora se pot dezvolta servicii noi care nu au fost posibile în generaţiile anterioare, precum: viteze mari de transfer pe o comunicaţie mobilă (viteze de ordinul Gbps), întârzieri foarte mici în transmisia datelor (de ordinul milisecundelor), ce permit crearea de servicii de comunicaţie în timp real, asigurarea unor paliere diferite de garanţie a calităţii şi performanţei comunicaţiei mobile în funcţie de importanţa serviciului respectiv”, spune Cătălin Buliga, director de tehnologie în cadrul Vodafone România.
    „În România, tehnologia 5G va fi disponibilă în 2019, la început pe arii restrânse şi apoi, în funcţie de contextul de piaţă, se va extinde la nivel naţional”, notează Buliga, care adaugă că Vodafone şi-a menţinut constant nivelul de investiţii în reţeaua sa mobilă şi va continua să investească în reţeaua actuală 4G/4,5G, pentru a susţine creşterea volumului de trafic de date mobile. În ceea ce priveşte ritmul şi nivelul investiţiilor în tehnologia 5G, acestea vor depinde, în primul rând, de costurile de licenţiere a spectrului radio necesar pentru 5G, de viteza de adopţie a tehnologiei, de gradul de monetizare a tehnologiei şi de obligaţiile impuse de regulator.
    Legat de industriile care ar putea beneficia de tehnologia 5G, directorul de tehnologie al Vodafone explică faptul că viteza de adopţie într-o anume industrie va depinde de viteza cu care se vor dezvolta serviciile care sunt suficient de relevante pentru industria respectivă, astfel încât acele servicii să fie şi adoptate.
    În timp ce multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – maşini autonome, drone, realitate virtuală şi IoT (Internet of Things), spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin intermediul telefoanelor adaptate pentru 5G.
    În conformitate cu planul Comisiei Europene, România are nevoie de o strategie naţională pentru implementarea infrastructurilor şi serviciilor de comunicaţii mobile de tip 5G, iar aceasta a fost definitivată în noiembrie 2018.
    Investiţiile în reţeaua 5G din România se vor ridica la 9 miliarde de euro, până în anul 2024, iar licitaţia pentru frecvenţele destinate acestei tehnologii va fi demarată până la jumătatea anului 2019, declara la finalul anului trecut Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM. „Până în 2024, vor fi investiţi undeva la 9 miliarde de euro pentru 5G, dintre care doar 1,6 miliarde în comunicaţii, iar diferenţa de aproximativ 7,5 miliarde se regăseşte în domenii care, odată cu intrarea 5G, vor suferi anumite transformări. Fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de transport, servicii sau agricultură, toate aceste lucruri, odată cu 5G, se vor întâmpla.”
    La finalul anului 2018, Vodafone România înregistra 9,9 milioane de clienţi; din numărul total de clienţi, 9,2 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. Veniturile din servicii au ajuns, în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2018, la 180,2 milioane de euro. Abonaţii Vodafone România reprezentau 40,9% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59,1%. Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    În februarie 2019, Vodafone România a marcat o premieră mondială, primul concert în care a fost integrată o secvenţă live transmisă printr-o hologramă realizată cu ajutorul tehnologiei 5G; când va veni însă momentul în care tehnologia 5G să ajungă la un grad de penetrare similar cu cel al 4G? „Ne dorim ca tot acest ecosistem să fie suficient de permisiv din punctul de vedere al costurilor, astfel încât gradul de penetrare al tehnologiei 5G să fie cel puţin similar cu cel al tehnologiei 4G”, crede Cătălin Buliga.
    Recent, Vodafone Romania a fost certificată drept cea mai bună reţea de date mobile din România, potrivit testelor realizate în martie 2019 de către compania independentă de testare a reţelelor de comunicaţii P3 communications GmbH din Germania. Campania de măsuratori s-a desfăşurat pe tot teritoriul României, pe un traseu aleator ales de către auditorul P3 communications; măsurătorile au acoperit o distanţă rutieră totală de 7.000 km şi un procent de 23% din populaţia României (68% efectuate în localităţi urbane şi rurale, 32% efectuate pe drumurile rutiere).
    Pe baza datelor obţinute, Vodafone a înregistrat cel mai mare punctaj pentru calitatea şi performanţa serviciilor sale de date mobile.
    „Certificarea Best Mobile Network for Data pe care tocmai am obţinut-o în urma testelor şi măsurătorilor efectuate de P3 communications în luna martie 2019 este încă o dovadă a investiţiilor constante pe care Vodafone România le face în calitatea serviciilor sale”, încheie Buliga.

  • Ce se întâmplă când atacurile informatice paralizează ţări şi companii

    Infractorii cibernetici fac rareori diferenţa între victime. Oricine poate fi ţinta unui atac, de la un simplu utilizator de servicii, până la însuşi furnizorul acelor servicii. În ultimii ani, tendinţa criminalilor informatici este să se concentreze pe entităţi cu venituri mari. Campaniile ransomware, unde atacatorii criptează datele victimei ca apoi să ceară răscumpărare pentru deblocarea sistemelor criptate, au mers cu paşi rapizi către această direcţie în ultimii ani şi au pus tunurile pe infrastructuri critice de anvergură globală.

    În Uniunea Europeană, infrastructurile critice sunt definite ca fiind un element, sistem sau o parte componentă a acestuia, aflat pe teritoriul statelor membre, care este esenţial pentru menţinerea funcţiilor sociale vitale, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale sau economice a persoanelor. Exemplele includ centralele termo-electrice, reţelele de telecomunicaţii, de transport, uzine şi fabrici sau spitale. Fireşte, perturbarea sau distrugerea acestor infrastructuri poate avea un impact major în plan economic-social, atât la nivel local, cât şi naţional sau chiar continental. De aceea, securitatea infrastructurilor critice devine imperativă pentru orice stat. Din ce în ce mai des, scăpările sunt la ordinea zilei.

    Unul din cele mai devastatoare atacuri cibernetice din ultimii ani, epidemia WannaCry, a îngenuncheat NHS, sistemul naţional de sănătate al Marii Britanii. Tot WannaCry a oprit temporar producţia de autoturisme a grupului Dacia-Renault la uzina de la Mioveni, din judeţul Argeş. Următorul val ransomware câteva săptămâni mai târziu, GoldenEye, avea să îngheţe transporturile în Ucraina, dar şi operaţiunile companiei daneze de transport maritim Maersk. Pentru Maersk, pierderile suferite au fost de peste 300 de milioane de dolari. La nivel global, daunele totale ca urmare a numai acestor două atacuri au fost de ordinul miliardelor de dolari.

    Ajungem în 2018, când operatorii unui alt ransomware virulent, GandCrab, şi-au concentrat eforturile pe organizaţii profitabile, miza fiind de până la 700.000 de dolari pentru fiecare server, în schimbul decriptării datelor. Tot o infecţie de tip ransomware a fost folosită şi în cel mai recent atac asupra unei infrastructuri critice, paralizarea producătorului de aluminiu şi furnizorului de energie electrică Norsk Hydro din Norvegia. Infecţia a făcut ravagii şi a forţat managementul să închidă unele fabrici, iar unii muncitorii s-au întors la pix şi hârtie că să continue operaţiunile. Compania a refuzat să plătească răscumpărarea cerută de atacatori şi a estimat daune de 40 de milioane de dolari la numai câteva zile după atac.

    Lista atacurilor asupra infrastructurilor critice e lungă, însă majoritatea acestor incidente au un lucru în comun: pagube uriaşe rezultate din îngheţarea operaţiunilor, care se reflectă inclusiv în economia ţării. Specialiştii în securitate informatică se aşteaptă că aceste atacuri să crească în amploare în anii ce urmează deoarece infrastructurile critice la nivel global încă se bazează pe sisteme şi proceduri învechite.
    Culmea, studiile confirmă că şi cei implicaţi în securizarea infrastructurilor naţionale se aşteaptă, mai devreme sau mai târziu, la un atac iminent din partea infractorilor cibernetici. Un studiu Bitdefender efectuat de Censuswide arată că 69% din departamentele IT suferă de o lipsă acută de profesionişti. Cei cu sisteme învechite de detecţie, prevenire şi remediere a atacurilor spun adeseori că sunt luaţi prin surprindere şi nu reacţionează la timp.

    Atacatorii nu mizează însă doar pe spargerea sistemelor învechite. Aceleaşi studii arată că atacatorii contează şi pe lipsa de pregătire a angajaţilor să recunoască semnele unui atac – de exemplu atacurile de tip phishing care păcălesc victima să ofere date de acces la infrastructuri vitale.

    Conform Serviciului Român de Informaţii, măsurile de securitate în infrastructuri naţionale trebuie să vizeze atât domeniul organizaţional – politici de securitate interne care includ instruirea personalului, cât şi domeniul securităţii fizice şi informatice – cele care formează infrastructura propriu-zisă.

    Specialiştii de la Bitdefender recomandă dotarea infrastructurilor critice cu sisteme de securitate specializate, dar şi promovarea unei culturi de securitate la nivel organizaţional. Aceste sisteme trebuie să fie capabile să detecteze nu doar atacuri externe cu ameninţări informatice obişnuite, ci şi anomalii în traficul de date şi comportamentul riscant sau reaua intenţie din partea personalului.

    Dacă vorbim de consecinţe, doi din zece directori de securitate IT chestionaţi de Bitdefender spun că cele mai grave efecte unui atac asupra unei infrastructuri critice ar fi pierderea de vieţi omeneşti. Câtă vreme multe dintre infrastructurile critice pot fi atacate cu ameninţări informatice finanţate de actori statali, 21% dintre specialiştii în securitate IT din companii se tem inclusiv de conflicte armate sau cibernetice între ţări. De aceea, putem anticipa ferm că interesele şi tensiunile economico-politice dintre state vor duce la creşterea în amploare a atacurilor asupra infrastructurilor critice, deci la o nouă cursă a înarmării. De data asta cu arme cibernetice.

  • Care este povestea Cristinei Bâtlan, supranumită „doamna Musette” – brand pe care îl găsiţi pe străzile din marile capitale ale modei

    •   Cristina Bâtlan a fondat businessul cu pantofi şi genţi Musette în urmă cu mai bine de două decenii, când avea doar 18 ani şi era studentă la Facultatea de Drept.
    •   Nu lucrase niciodată înainte, iar deschiderea propriei afaceri a făcut să devină şi să rămână de atunci şi până în prezent propria ei şefă, potrivit unui interviu anterior acordat revistei Business MAGAZIN.
    •   Businessul Musette, care are activităţi atât în retail, cât şi în producţie, în două fabrici deţinute pe piaţa locală, a crescut an de an indiferent de condiţiile economice din piaţă, iar produsele realizate în România sunt vândute atât pe piaţa locală, cât şi în străinătate, în Statele Unite, Liban, Mongolia, Franţa, Austria, Israel, Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria.

    Cifră de afaceri (2017): 77,5 mil. lei

    Profilul Cristinei Bâtlan a apărut în catalogul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, 2019.

  • Anca Fotache, service delivery director { Stefanini EMEA }

    •   S-a alăturat echipei Stefanini în urmă cu 15 ani şi conduce o divizie de 1.550 de angajaţi, anterior lucrând aproape un deceniu în cadrul companiei Orange.
    •   Spune că paşii care trebuie făcuţi pentru a reuşi în mediul de afaceri din România sunt similari cu etapele oricărei afaceri de succes de oriunde şi consideră că înţelegerea contextului politic şi economic este fundamentală.
    •   Sfaturile sale pentru toţi cei care lucrează sau intenţionează să lucreze în IT sunt să continue să creadă şi să investească în oameni într-o lume care vorbeşte din ce în ce mai mult despre tehnologie, să se „îndrăgostească“ de problemă, adică să plece de la nevoie sau oportunitate atunci când construiesc o soluţie, nu să creeze soluţii în căutare de probleme, şi să dezvolte la nivel personal şi la nivelul culturii organizaţionale rezilienţa  şi flexibilitatea, deoarece într-un astfel de mediu dinamic devin condiţii sine qua non pentru a avea succes.

    Cifră de afaceri în România (2017): 38,8 mil. euro
    Număr de angajaţi în România: 1.660

  • 100 cele mai puternice femei din business: Gabriela Mateescu, director executiv dezvoltare vânzări şi service, retail { Raiffeisen Bank }

    •   Gabriela Mateescu lucrează la Raiffeisen Bank încă din anul 2000, iar în 2012 a preluat funcţia actuală.
    •   Timp de patru ani, între 1992 şi 1996, a fost lector la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi.
    •   A absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice, instituţie de învăţământ unde a obţinut, în 1999, şi titlul de doctor în economie.

    Active totale (2017): 36,1 mld. lei
    Profit (2017): 491 mil. lei

  • 100 cele mai puternice femei din business: Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking { Banca Transilvania }

    •   Parcursul Gabrielei Nistor în cadrul Băncii Transilvania a început în urmă cu 25 de ani, iniţial ca ofiţer de credite la Cluj-Napoca.
    •   A avansat apoi, pas cu pas, ca şef serviciu marketing (1995), director direcţia carduri (1999), director vânzări carduri şi dezvoltare produse (2003), director retail banking (2005) şi director executiv retail banking (2008); din 2007 este şi membru în consiliul de administraţie al băncii.
    •   Înainte de a-şi dezvolta cariera în domeniul bancar a lucrat în cadrul primăriei din Cluj-Napoca, ca economist la Petrom şi în cadrul Maratex.

    Active totale (2017): 59,3 mld. lei

    Profit (2017): 1,18 mld. lei

  • 100 cele mai puternice femei din business: Denisa Mateescu, director regional România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Moldova { Western Union }

    •   Denisa Mateescu deţine funcţia actuală de la începutul anului 2017.
    •   A lucrat timp de 13 ani la Mastercard, dintre care 7 ani petrecuţi în funcţia de manager general pentru România şi zona Balcanilor.
    •   Este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi are un MBA obţinut la University of Cumbria, Marea Britanie.

    Cifră de afaceri (2018): 16,9 mil. lei
    Profit (2018): 8,9 mil. lei

    *Western Union Retail Services

  • 100 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO { NN Asigurări }

    •   Anna Grzelonska se află la conducerea celui mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017.
    •   Anterior, a evoluat în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director.
    •   Până în 2014 a preluat mai multe responsabilităţi  în aria comercială a companiei, în poziţii precum product management & communications director şi chief marketing officer.
    •   Obiectivele sale pe plan local sunt extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor. 

    Prime brute subscrise (2017): 737 mil. lei
    Număr de clienţi: > 2,2 milioane

  • 100 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO { NN Asigurări }

    •   Anna Grzelonska se află la conducerea celui mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017.
    •   Anterior, a evoluat în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director.
    •   Până în 2014 a preluat mai multe responsabilităţi  în aria comercială a companiei, în poziţii precum product management & communications director şi chief marketing officer.
    •   Obiectivele sale pe plan local sunt extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor. 

    Prime brute subscrise (2017): 737 mil. lei
    Număr de clienţi: > 2,2 milioane