BusinessMagazin

Tag: declaratii

  • Vânzările companiei H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume, au scăzut cu 50% între lunile martie şi mai

    H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial, a raportat luni o scădere a vânzărilor mai mică decât estimările iniţiale ale companiei, scrie Reuters.

    Între lunile martie şi mari, vânzările nete ale grupului suedez au înregistrat o scădere de 50%, sau 3,1 miliarde de dolari, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Iniţial, analiştii anticipau un declin de 27,5 miliarde de dolari. Între timp, vânzările online au crescut cu 36%.

    H&M, care a început să îşi redeschidă magazinele la sfârşitul lui aprilie, a declarat că vânzările din primele 13 zile ale lunii iunie au scăzut cu 20%. Anul acesta, acţiunile din cadrul companiei au înregistrat un declin de 26%.

    „Ritmul de recuperare al vânzărilor variază în funcţie de pieţe”, a declarat retailerul.

    Inditex, companie care deţine brandul Zara şi cel mai mare rival al celor de la H%M, a înregistrat o scădere de 44% a vânzărilor între lunile februarie şi aprilie.

    Înainte de pandemie, H&M era pe punctul de a încheia un proces lung de investiţii pe fondul digitalizării şi al unei competiţii tot mai dure.

     

  • ANAF trimite notificări contribuabililor care nu au depus declaraţiile fiscale

    ANAF va trimite notificări tuturor contribuabililor care nu au depus declaraţiile fiscale şi care nu au cerut regim derogatoriu, astfel încât să fie evitată declararea stării de inactivitate a acestora.

    Contribuabilii/plătitorii care nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă sunt declaraţi inactivi fiscal şi le sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii fiscale.

    Unui contribuabil declarat inactiv i se anulează, potrivit legii, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, iar inactivitatea se înscrie în cazierul fiscal al contribuabilului şi al reprezentanţilor legali ai acestuia. De asemenea, pentru a se reactiva, contribuabilul respectiv trebuie să-si îndeplinească toate obligaţiile declarative prevăzute de lege şi să nu înregistreze obligaţii fiscale restante.

    Prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală s-a stabilit că, pentru declaraţiile fiscale al căror termen legal de depunere s-a împlinit în perioada stării de urgenţă, notificările de nedepunere a declaraţiilor fiscale se emit în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgenţă.

    După expirarea termenului legal de depunere a declaraţiilor fiscale, din data de 25 iunie 2020, organele fiscale aplică procedurile pentru identificarea contribuabililor care îndeplinesc condiţia pentru declararea inactivităţii fiscale potrivit art.92 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură fiscală.

    În aplicarea acestei proceduri, organele fiscale manifestă un rol activ, prin transmiterea notificărilor de nedepunere a declaraţiilor fiscale.

    De asemenea, după întocmirea listei contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi fiscal, organele fiscale emit şi comunică şi notificările privind privind îndeplinirea condiţiilor privind declararea ca inactiv.

    Potrivit reglementărilor în vigoare, contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale, la termenele prevăzute de lege, iar această obligatie se menţine şi dacă a fost efectuată plata obligaţiei fiscale respective, precum şi în cazul în care, în perioada de raportare nu rezultă sume de plată, dar există obligaţia declarativă prevăzută de lege.

    În acest sens, pentru a preveni declararea ca inactivi fiscal, acei contribuabili care îşi suspendă activitatea şi înregistrează menţiunea privind inactivitatea temporară în Registrul comerţului sau la entitatea care i-a autorizat, pot beneficia, la cerere, de regimul derogatoriu de declarare a impozitelor şi taxelor. Cererea privind acordarea regimului derogatoriu de declarare se depune la organul fiscal competent. Contribuabilii cărora li se aprobă aplicarea regimului de declarare derogatoriu nu au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale.

    Totodată, contribuabilii care nu desfăşoară activitate şi nu beneficiază de regimul derogatoriu de declarare, au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale, la termenele prevăzute de lege, înscriind zero la obligaţia fiscală, evitând, în acest fel, înscrierea în registrul contribuabililor inactivi.

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.

    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.

    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.

    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 

    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.

    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.

  • Ameninţare fără precedent făcută de un miliardar către compania celui mai bogat om de pe planetă. „A sosit momentul să desfiinţezi Amazon”

    Elon Musk, directorul executiv din cadrul Tesla şi SpaceX, a declarat că a sosit momentul ca Amazon să fie desfiinţat, potrivit CNBC.

    Miliardarul a postat joi un mesaj pe Twitter prin care subliniază monopolul exercitat de Amazon, cel mai mare retailer din lume, adăugând că următoarea carte a autorului Alex Berenson, în care va analiza criza generată de coronavirus, a fost respinsă de compania lui Jeff Bezos.

    Berenson a criticat constant restricţiile de circulaţie impuse de autorităţile americane şi a sugerat că riscul de mortalitate ar putea fi mult mai mare pentru persoanele tinere.

    „E o nebunie curată @JeffBezos. A sosit momentul să desfiinţezi Amazon. Monopolurile sunt rele!”, a spus Musk.

    Miliardarul a fost extrem de vocal în ceea ce priveşte politicile guvernamentale ale Statelor Unite din timpul pandemiei de coronavirus. De asemenea, Musk a declarat că este de acord cu redeschiderea timpurie a activităţilor economice, adăugând că măsurile de izolare sunt fasciste şi nedemocratice.

     

  • „Virusul nu mai există din punct de vedere clinic”: Experţii în sănătate nu pot ajunge la un consens în ceea ce priveşte starea actuală a coronavirusului

    Dr. Alberto Zangrillo, şeful unităţii de terapie intensivă din cadrul spitalului San Raffaele din Milano, Lombardia (epicentrul epidemiei de coronavirus în Italia) a stârnit un val de controverse după ce a declarat zilele trecute că virusul începe să îşi piardă din efecte, potrivit CNBC.

    Zangrillo, cunoscut drept doctorul personal al fostului prim-ministrului Silvio Berlusconi, a declarat că virusul începe să slăbească şi „în realitate, din punct de vedere clinic, virusul nu mai există”.

    „Mostrele prelevate în ultimele 10 zile arată o încărcătură virală care, în termeni cantitativi, era absolut infinitezimală prin comparaţie cu cele prelevate în urmă cu o lună sau două”, a spus Zangrillo.

    Declaraţiile au fost aspru comentate de Franco Locatelli, şeful Consiliului pentru Sănătate din Italia.

    „Nu pot exprima decât surprindere şi o absolută nedumerire vis-a-vis de afirmaţiile făcute de profesorul Zangrillo. Nu trebuie decât să ne uităm la numărul de infecţii zilnice care oferă dovezi cu privire la circulaţia virusului în Italia”, a declarat Locatelli.

    Controversele vin într-un moment delicat pentru Italia, primul epicentru al epidemiei în Europa. Până acum, ţara a raportat 233.197 de cazuri cu coronavirus şi 33.475 de decese. La nivel global, au murit peste 375.000 de oameni din cauza COVID-19, raportându-se aproximativ 6,2 milioane de infecţii.

    Experţi vs. experţi

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat luni că virusul nu a devenit brusc mai puţin letal. „Virusul încă este mortal”, a declarat Michael Ryan, directorul executiv al programului pentru situaţii de urgenţă din cadrul OMS.

    „Trebuie să fim extrem de precauţi şi să nu creăm ideea că, deodată, virusul a decis din proprie iniţiativă să fie mai puţin patogen.”

    Totuşi, Zangrillo nu este singurul doctor care crede că efectele virusului încep să slăbească.

    Matteo Bassetti, directorul clinicii de boli infecţioase din cadrul spitalului San Martino din Genova împărtăşeşte o opinie similară: „Virusul poate fi diferit în prezent. Puterea pe care a avut-o în urmă cu două luni nu mai este astăzi aceeaşi”.

    „Momentan, coronavirusul circulă mai puţin ca înainte, ceea ce înseamnă că încărcătura virală care circulă de-a lungul populaţiei a scăzut, acesta fiind efectul restricţiilor impuse de carantină şi măsurilor actuale, precum purtarea măştilor şi distanţarea socială.”

  • Oraşele mari europene ies din izolare pe bicicletă 

    Pandemia a demonstrat că oraşele mari, până în urmă cu două luni sufocate de trafic, pot deveni locuri de trai încântătoare. Străzi libere, aer curat, o simfonie graduală de arome naturale de primăvară. Acum, când măsurile de izolare sunt ridicate gradual şi maşinile zgomotoase şi puturoase reîncep să aglomereze drumurile, unele metropole încearcă să păstreze aspectele bune ale blocajului cu o abordare prietenoasă cu mediul a mobilităţii urbane.

    Bruxelles-ul, capitala neoficială a Europei, a început prima fază a măsurilor de ieşire din izolare pe 4 mai prin extinderea rapidă a reţelei de infrastructură pentru biciclete a oraşului cu aproximativ 40 de kilometri, scrie Deutsche Welle. Autoritatea regională Mobilitate în Bruxelles a solicitat cetăţenilor să aleagă bicicletele pentru călătorii scurte şi să „evite aglomeraţia în transportul public“. Coronavirusul ajunge mai greu la biciclişti decât la călătorii cu metroul sau autobuzul, iar cu o infrastructură decentă, durata călătoriei cu bicicleta poate fi mai scurtă. Aceasta înseamnă timp câştigat şi sănătate protejată. Noile piste pentru biciclete, amenajate în zonele în care regiunea poate acţiona fără a se baza pe alţi parteneri municipali, sunt prevăzute cu marcaje rutiere şi delimitări din ciment.
    „O mare parte din infrastructura de ciclism pe care o construim va rămâne aici definitiv“, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al Mobilităţii pentru Bruxelles, Steven Fierens. Încă ar mai trebui unele „finisaje”, însă măsurile temporare sunt în conformitate cu planul de mobilitate Mişcare Bună, o strategie urbană pentru următorul deceniu deja adoptată în martie de guvernul coaliţiei regionale dintre socialişti şi ecologişti, a explicat el.
    În anumite zone cu trafic intens – cum ar fi Rue de la Loi, un bulevard principal care traversează districtul UE şi este adesea blocat cu maşini – o întreagă bandă va fi cedată bicicliştilor, lăsând doar trei pentru şoferi. În noaptea anterioară interviului fuseseră relaxate primele măsuri de izolare, iar muncitorii erau ocupaţi să modifice drumul.
    În alte zone ale capitalei belgiene, inclusiv în centrul oraşului înconjurat de şoseaua de centură mică, prioritatea a fost dată pietonilor şi bicicliştilor, iar viteza este limitată la maximum 20 de kilometri pe oră. Noile măsuri vor rămâne în vigoare „până la o nouă notificare“, oraşul studiind rezultatele, a declarat un purtător de cuvânt al primarului din Bruxelles, Philippe Close.
    „Ridicarea blocajului aduce mari provocări şi sunt necesare decizii radicale”, a declarat Elke Van den Brandt, ministrul regional al mobilităţii. „Acest lucru ar putea însemna începutul unei revoluţii a mersului cu bicicleta la Bruxelles.“
    Thyl Van Gyzegem, expert în mobilitate la ONG-ul local Inter-Environment Brussels (IEB), este ceva mai pragmatic. „Este puţin probabil ca pandemia să schimbe semnificativ dinamica principală a transportului la Bruxelles, cel puţin în viitorul apropiat“, a spus el. Van Gyzegem a subliniat că mai mult de jumătate dintre locuitorii oraşului foloseau deja altceva în afară de maşină şi că mersul pe bicicletă sau pe jos a crescut constant în ultimii ani.
    Şi nu crede că celebrele blocaje în trafic din Bruxelles vor dispărea prea curând, chiriile mari continuând să-i gonească pe oameni în suburbii şi chiar mai departe, obligându-i pe mulţi să se bazeze pe maşini pentru a face naveta. În plus, relaţia de dragoste a belgienilor cu maşina companiei avantajoasă din punct de vedere fiscal în 2019, în această ţară au fost înmatriculate 315.557 de maşini noi, cu 7% mai mult decât în 2018, conform Federaţiei Belgiene a Automobilismului şi Ciclismului – „a rămas un stimulent foarte puternic pentru a nu folosi transportul în comun“, a spus el.

    Din acest motiv, regiunea Bruxelles nu poate de la sine şi doar pe baza lucrărilor de infrastructură să revoluţioneze mobilitatea“, apreciază Van Gyzegem. El se aşteaptă totuşi ca „mişcarea tactică” a regiunii să aducă unele avantaje pentru transport pe termen lung.

    Şi alte oraşe din alte părţi ale lumii au folosit pandemia pentru a încerca alternative la mobilitatea bazată pe automobile. În Londra şi în alte centre urbane majore, de exemplu, angajaţii din domeniul sănătăţii au avut acces temporar la biciclete electrice puse la dispoziţia lor de magazinele de biciclete şi de companiile de ride-sharing.
    Primarul Parisului, Anne Hidalgo, i-a invitat pe parizieni să-şi folosească bicicletele la deplasările prin capitală şi să reducă la minimum călătoriile cu metroul sau cu autobuzul în speranţa că astfel se va preveni revenirea în forţă a pandemiei în timp ce oraşul se redeschide şi reintră treptat în normalitate, scrie The Local.fr. Există deja măsuri de prevenţie în vigoare începând cu 11 mai, cum ar fi utilizarea obligatorie a măştilor de faţă în toate mijloacele de transport în comun, marcaje pentru distanţare socială şi permis de călătorie în timpul orelor de vârf.
    Însă riscul de eroare şi infecţie rămâne în oraşul cu cele mai multe staţii de metrou din Europa. Prin urmare, primăria Parisului a decis că următorul obiectiv ar trebui să fie încurajarea parizienilor să meargă pe biciclete şi să nu mai folosească transportul public. El are şi un plan ambiţios în acest sens care presupune adăugarea a 50 kilometri de trasee pentru ciclism în centrul oraşului şi a 100 kilometri în suburbii. „Toţi cei care pot folosi o bicicletă ar trebui să facă acest lucru”, a declarat primăriţa Anne Hidalgo într-un interviu ad-hoc de pe bicicleta sa.
    În schemă vor fi incluse principalele drumuri din Paris, unele dintre ele fiind deja echipate cu piste pentru biciclete, iar altele urmând să fie modificate pentru a permite transportul facil cu bicicleta. Acestea includ Boulevard Saint-Michel şi Rue Saint-Jacques, Avenue du Général Leclerc, tunelul Etoile şi Rue Saint-Antoine. Unele sunt trasee chiar epice. Piste pentru biciclete vor fi, de asemenea, de-a lungul liniilor de metrou 1, 4 şi 13.

    Unele drumuri, precum emblematicul bulevard Rue de Rivoli din Paris, vor fi rezervate pietonilor şi bicicletelor. Hidalgo a promis înainte de pandemie că toate străzile din Paris vor deveni prietenoase cu bicicliştii până în 2024. Pe 11 mai parizienii aveau deja la dispoziţie 650 de km de drumuri special amenajate pentru ciclism.

    În oraşul italian Milano, lovit deosebit de dur de pandemia de COVID-19, oficialii au anunţat că intenţionează să transforme 35 de kilometri de străzi în trasee pentru ciclism şi mers pe jos, cu limite mai mici de viteză, benzi dedicate pentru biciclete şi trotuare mai largi.
    Unele măsuri provizorii au adus schimbări permanente. După ce benzile de biciclete lărgite au început să apară la Berlin şi în alte oraşe germane – un act pe care democraţii liberi din opoziţie l-au numit „o provocare inutilă” din partea lobby-ului pentru biciclete pe timp de criză – guvernul federal a introdus reforme la nivel naţional care interzic şoferilor să se oprească pe benzile pentru biciclete şi să respecte o distanţă minimă de 1,5 metri între maşini şi biciclişti, o măsură anterior doar recomandată.
    Vancouver, Denver, Budapesta, New York, Mexico City şi numeroase alte oraşe au introdus, de asemenea, restricţii de circulaţie pe termen scurt şi benzi temporare pentru biciclete, unele având iniţiative mai ambiţioase, altele mai modeste. Dar intenţia de a schimba ceva este reală. Bogota, din Columbia, care se mândreşte deja cu o reţea de drumuri pentru biciclete extinsă, a adăugat în martie peste 100 de kilometri de piste pentru ciclism de urgenţă marcate cu conuri de trafic pentru a prelua presiunea de pe reţeaua sa de tranzit rapid cu autobuzul TransMilenio.
    Însă, deşi aceste măsuri de ieşire din izolare pot fi semne de speranţă pentru cei care fac lobby pentru ciclism, ele rămân dificil de implementat în multe oraşe din emisfera sudică, în special în megaoraşele în expansiune rapidă din Africa şi Asia, unde miliarde de oameni se bazează pe transportul public aglomerat sau pe modalităţi de transport de tipul car sharing sau taximetrie.
    De exemplu, un proiect de cercetare în curs de desfăşurare în Nigeria evidenţiat de Iniţiativa Transformativă pentru Mobilitate Urbană (TUMI) a arătat că măsurile luate contra pandemiei în capitala Abuja, care includ reducerea numărului de călători din autobuz şi suspendarea serviciilor Uber, au făcut ca transportul să fie din ce în ce mai scump şi greu de găsit, lăsându-i pe unii pasageri imobili şi vulnerabili – în special femeile.
    TUMI, un grup global de mobilitate durabilă, care include agenţia germană de cooperare internaţională GIZ, a pus la dispoziţia tuturor pe platforma sa acţiunile legate de COVID-19 ale oraşelor. Armin Wagner, consilier principal pe teme de politică de transport la GIZ, a dat exemplul oraşului Singra, din Bangladesh, unde au fost introduse ricşe electrice ca parte a unui „plan de acţiune de urgenţă” pentru a umple golul lăsat de reducerea transportului public.
    „În vremuri de distanţare socială, aceste vehicule au fost aduse în oraş pentru a furniza publicului alimentele atât de necesare oamenilor ca parte a sistemului de livrare la domiciliu din Singra. Acest lucru le permite cetăţenilor să evite călătoriile inutile, protejând în acelaşi timp accesul la produsele alimentare de bază“, a explicat Wagner. El a mai spus că TUMI susţine şi dezvoltarea ciclismului în locuri precum Lvov, din Ucraina, Hoi An din Vietnam şi Addis Abeba din Etiopia.
    Însă transportul public aglomerat a rămas, în unele cazuri, singura opţiune. „Vedem că oraşele introduc măsuri de distanţare fizică, atât pe reţelele de tranzit public, cât şi în operaţiunile informale de transport cu microbuzul, unde sunt stabilite limite de ocupare mai stricte“, a declarat Gunjan Parik, expertă în planificare urbană la C40 Cities, o reţea de oraşe importante din lume care abordează problema schimbărilor climatice.
    Pentru a ţine oamenii în siguranţă, a spus ea, multe oraşe insistă acum mai mult pe curăţarea şi dezinfectarea vehiculelor, au introdus obligativitatea purtării măştilor de faţă şi au montat aparate cu dezinfectant pentru  mâini în autobuze, aşa cum este în Cape Town, sau folosesc instalaţii portabile de spălare a mâinilor, ca în capitala Rwandei, Kigali. Parik a subliniat, totuşi, că teama de virus ar putea ţine oamenii departe, riscând viabilitatea acestor servicii. „Este inevitabil ca factorul teamă de transportul public să afecteze cererea viitoare“, a spus ea. Şi cu multe reţele de transport bazate pe tarife pentru finanţarea afacerii, a construirii de infrastructură nouă şi a întreţinerii, scăderea folosirii serviciilor ar putea „crea un cerc vicios în care cererea scade şi mai mult”, a spus Parik.
    Van Gyzegem, expertul în domeniul mobilităţii, îi împărtăşeşte îngrijorarea, subliniind că mobilitatea la comun  – maşini, biciclete şi scutere, prezentate în strategia de la Bruxelles – ar putea avea de suferit, utilizatorii temându-se de riscul de contaminare. „Oamenii nu mai bine ar investi mai degrabă în propria lor bicicletă sau propriul scuter, decât să folosească un dispozitiv utilizat şi de alţii? Niciunul dintre aceste servicii nu a fost profitabil înainte de COVID-19 – cum vor supravieţui acum?“ se întreabă el.

    „O reconcentrare pe mobilitatea activă trebuie să formeze o parte semnificativă a recuperării pe măsură ce activitatea economică creşte în oraşe“, a spus Parik. Într-o declaraţie din 7 mai, mai mulţi primari din grupul C40 COVID-19 Recovery Task Force, reprezentând 750 de milioane de oameni din oraşe de pe toate continentele, au subliniat că iniţiativele legate de acţiunile de luptă contra schimbărilor climatice – inclusiv finanţarea transportului public şi extinderea reţelelor de infrastructură pentru ciclism – ar putea „contribui la accelerarea redresării economice şi la sporirea echităţi sociale“.

    „Scopul nostru este să construim o societate mai bună, mai durabilă, mai rezistentă şi mai corectă din revenirea din criza produsă de COVID-19”, se arată în declaraţie, care conţine şi avertismentul că efectele sociale şi economice ale pandemiei ar putea fi „resimţite mulţi ani de-acum încolo“.

  • Revoluţie pe piaţa muncii

    CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, a trimis un e-mail angajaţilor săptămâna trecută în care a anunţat că le permite acestora să lucreze de acasă permanent, chiar şi după ce pandemia de COVID-19 trece, potrivit unui articol publicat iniţial pe platforma buzzfeed.com şi preluat ulterior de alte publicaţii. Twitter devine astfel prima companie care îşi lasă angajaţii să lucreze de acasă pe un termen nedefinit. Câteva dintre locurile de muncă din companie necesită totuşi prezenţa permanentă – cum ar fi cele referitoare la administrarea serverelor, iar pentru acestea angajaţii se vor întoarce la serviciu. „Am fost foarte atenţi la modul în care am abordat această situaţie în contextul în care ne-am numărat printre primele companii care s-au mutat la un model de work-from-home”, a declarat pentru BuzzFeed News un purtător de cuvânt al companiei. „Vom continua să fim atenţi şi să punem siguranţa oamenilor şi a comunităţilor noastre pe primul loc.”
    Twitter şi-a încurajat angajaţii să lucreze de acasă în martie, pe măsură ce coronavirusul a început să se răspândească în Statele Unite. Alte companii tech – printre care Microsoft, Google, Amazon – au făcut acelaşi lucru. În luna martie, şeful departamentului de resurse umane al Twitter, Jennifer Christie, a declarat că munca în cadrul companiei „nu va mai fi probabil niciodată la fel”. Dorsey a spus în e-mailul trimis angajaţilor că este puţin probabil ca Twitter să îşi deschidă birourile înainte de septembrie şi că, de asemenea, călătoriile profesionale vor fi anulate tot până atunci, cu foarte puţine excepţii.
    Compania va anula toate evenimentele care necesită prezenţă fizică pentru restul anului şi va analiza planurile pentru 2021 mai târziu în cursul acestui an. De asemenea, compania a ridicat nivelul veniturilor pentru achiziţia de echipamente la 1.000 de dolari pentru toţi angajaţii. Twitter are aproximativ 4.900 de angajaţi.
    Giganţi din industria tech precum Facebook sau Alphabet (Google) au anunţat că îşi lasă angajaţii să lucreze de acasă până la finalul anului. Google a anunţat că îşi roagă angajaţii să îşi ia o zi liberă pe 22 mai, ca urmare a burnoutului cauzat de work-from-home în perioada pandemiei, scrie Reuters.

  • Frica de a-ţi pierde jobul va creşte, pentru că nu vor exista prea multe alternative de a-ţi găsi altul

    Pe locul trei se află stresul zilnic de a avea răspunsuri la întrebări care nu au răspuns: când revin la birou, ce fac cu copiii dacă nu mai merg la şcoală, unde-mi petrec vacanţa, când şi cum voi putea să mă întâlnesc cu prietenii etc.
    Conform unui studiu al eJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, 50% din participanţii la un studiu derulat zilele acestea cred că în următoarele 12 luni îşi vor schimba locul de muncă, fie pentru că au rămas fără job, fie pentru că firma nu le mai poate îndeplini aşteptările profesionale.
    10% dintre participanţii la studiu cred că vor fi daţi afară în următorul an, 11% cred că le va fi redus salariul sau pachetul de beneficii extrasalariale, 12% cred că vor fi promovaţi, 7% sunt deschişi să îşi deschidă firme în următoarele 12 luni, iar 14% cred că această criză nu le va schimba cu nimic viaţa profesională.
    Domeniile care sunt cel mai stabile şi care vor traversa cel mai bine criza sunt IT-ul, bankingul, retailul şi farma.
    Cei care au participat la studiu spun că deja au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre planurile profesionale pe care le aveau: 27% voiau să îşi schimbe jobul, 26% se aşteptau la o promovare şi o majorare salarială, iar intenţia de a urma cursuri de reconversie profesională, de a-şi deschide un business sau de a se muta în altă ţară au ieşit de pe agendă.
    Revenind la pierderea jobului, această temere va câştiga tot mai mult teren în România, mai ales la generaţiile decreţeilor şi millennials, care au intrat pe piaţa muncii între 1990 şi 2010.
    Aceste generaţii au deja o vechime cuprinsă între 10 şi
    30 de ani de piaţa muncii.
    Pentru cei care au între 20 şi 30 de ani vechime nu mai există cale de întors; mai ales pentru cei care au 30 de ani vechime, pensia este mai aproape decât o eventuală reconversie profesională.
    Cei care au reuşit să ocupe poziţii bune în companii au ajuns la un anumit nivel atât din punctul de vedere al poziţiei, statusului social, cât şi al veniturilor. Mulţi sunt conştienţi că dacă şi-ar pierde jobul nu vor mai găsi altul la fel, care să îndeplinească în acelaşi timp cele două condiţii.
    Companiile preferă oameni tineri, mai tehnologizaţi, mai adaptaţi la trendurile vremii, în detrimentul experienţei şi al părului cărunt.
    La 40-50 de ani este foarte greu să te specializezi, să zicem în IT, un sector care are viitor şi unde veniturile sunt mari.
    Niciun HR nu riscă să vină în faţa unei echipe cu oameni de 20-30 de ani cu un nou angajat care are 50 de ani. Nici nu ştii care este formula de adresare.
    În criza de acum 10 ani, România a pierdut 700.000 de locuri de muncă, pe care le-a recuperat foarte greu sau chiar deloc. Spre exemplu, în sectorul privat nici acum nu s-au recuperat 400.000 de locuri de muncă, deşi businessurile şi economia au crescut susţinut.
    Când a venit criza în 2009 – 2010, foarte mulţi şi-au găsit de lucru în afară – în Europa, în SUA, în Canada etc. În aceste zone, economiile şi-au revenit destul de repede, iar piaţa forţei de muncă era extrem de activă. Această situaţie a făcut ca în fiecare an 200.000 de români, activi, cu şcoală sau fără şcoală, să plece din ţară.
    Acum situaţia s-a schimbat radical, pentru că şi marile companii sunt afectate de această criză şi se vor confrunta cu zeci de milioane de şomeri. Spre exemplu, în America sunt deja 33 de milioane de şomeri, iar în Europa previziunile indică 60 de milioane de şomeri.
    Marile companii se vor ocupa de restructurare în următorii ani, pentru a încerca să supravieţuiască acestei crize.
    În România, estimările indică 1 milion de şomeri, care îşi vor căuta un loc de muncă, iar acesta va fi greu de găsit în lipsa unor investiţii atât publice, cât şi private.
    În ultimii cinci ani, economia a trăit din consum şi foarte puţin din investiţii noi, ceea ce a făcut ca joburile înfiinţate să fie mai degrabă în retail, decât în industrie sau servicii.
    Când eşti tânăr şi ai viaţa înainte, iar globalizarea era o poartă extraordinară, nimeni nu-şi punea problema că nu-şi va găsi un job.
    Acum paradigma se schimbă, iar temerea că-ţi vei pierde jobul va câştiga teren, mai ales că alternativele vor fi din ce în ce mai reduse.
    Acesta este un trend care va schimba foarte multe lucruri în viaţa socială şi politică din România. 

  • Sezonul estival 2020. Data pentru deschiderea oficială a turismului în România, anunţată de premierul Orban

    Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, la Vama Albiţa, unde a participat la întâmpinarea echipei medicale care a fost în misiune în Republica Moldova, că după data de 1 iunie va fi reglementat sectorul turistic şi că intenţia Guvernului este de a deschide sezonul estival.

    Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, la Vama Albiţa, că hotelurile sunt deschise din 15 mai, dar că sectorul turistic va fi reglementat după 1 iunie.

    „Din 15 mai, hotelurile sunt deschise, singura restricţie este legată de neutilizarea spaţiilor comune de servire a mesei. Bucătariile se pot deschide, dar masa se va servi în regim de room service. În ceea ce priveşte sezonul estival sigur că probabil după data de 1 iunie vom reglementa sectorul turistic. Intenţia noastră, sigur, e în măsura în care nu există o răspândire mai largă de cazuri de infectare, intenţia noastră este, în condiţii foarte bine reglementate, să permitem sezonul estival”, a declarat Ludovic Orban.

    Acesta a mai spus că relaxarea restricţiilor se aplică gradual şi că au fost până acum relaxate acele activităţi unde riscul epidemiologic este mai mic.

  • Iohannis: După 15 mai, se renunţă la declaraţie în interiorul localităţilor

    După 15 mai nu va mai fi nevoie de declaraţii pe proprie răspundere atunci când ne deplasăm în interiorul localităţilor, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis. În afara localităţilor, însă, declaraţia va rămâne valabilă. 

    Preşedintele Iohannis a anunţat că după 15 mai se renunţă la obligaţia de a sta acasă şi la obligaţia declaraţiei pe proprie răspundere atunci când ne deplasăm în interiorul unei localităţi.

    „Nu trebuie să exagerăm, să renunţăm la deplasările la care putem renunţa”, a spus şeful statului.

    În afara localităţilor, obligativitatea declaraţiei se va păstra.

    Totodată, preşedintele a spus că după 15 mai se redeschide parţial comerţul, respectiv magazinele care au acces direct din stradă, saloanele de îngrijire personală şi muzeele.

    „Recomandăm autorităţilor locale să redeschidă parcurile pentru accesul publicului”, a spus Iohannis.