BusinessMagazin

Tag: Dacia

  • Dacia poate deveni un brand global

    Gama entry, modelele ce au la bază platforma Logan, au ajuns la o treime din vânzările totale ale grupului Renault. Mai mult, Duster este produs acum inclusiv de Nissan, dar sub numele de Terrano, în Rusia, fiind singurul model produs sub toate cele trei mărci.

    Dacia este acum, pentru Renault, un brand regional, care se rezumă la pieţele europene, unele din Africa de Nord şi din Orientul Mijlociu, dar nu este exclus să vedem brandul românesc în America de Sud sau pe alte pieţe. Pe măsură ce Renault creşte, poate face loc mărcii româneşti şi, implicit, creşte producţia de componente pentru Dacia. „Dacia poate deveni un brand global, este loc pentru această marcă în lume. Am introdus Dacia ca o completare a Renault, este o strategie dual brand. Avem Renault cu maşini mai scumpe, modele de nişă şi componente hi-tech şi Dacia care vine cu spaţiu, încăpătoare, de încredere şi cu un cost mic“, spune Arnaud Deboeuf.

    El adaugă că alegerea între a avea două mărci sau doar una într-o anumită zonă a lumii, cum este cazul în America de Sud, unde sunt vândute inclusiv modele Dacia sub emblema franceză, ţine de cota de piaţă. „Cota de piaţă a Renault în Brazilia nu este suficient de mare pentru a duce Dacia acolo. Când introduci un nou brand ai nevoie de strategie şi bani pentru marketing şi scazi în vizibilitate. Atunci când mergi pe o piaţă nouă trebuie să delimitezi exact cele două branduri, Dacia şi Renault. Cel puţin una trebuie să fie matură şi să aibă cel puţin 10% cotă de piaţă. Apoi, după ce am atins acest nivel putem introduce un al doilea brand. Dacă Renault este la 3-4%, vii cu un al doilea brand şi confuzezi. În următorii ani este un instrument bun de a adăuga noi pieţe şi noi competiţii“, a subliniat vicepreşedintele Alianţei.

    Pentru ca o marcă să aibă vizibilitate pe o piaţă, el spune că aceasta trebuie să aibă o cotă de cel puţin cinci procente, astfel încât maşinile sale să fie văzute pe stradă. Spre exemplu în Europa Dacia are acum la 2,9%, în creştere faţă de anul trecut. În Franţa cota este peste 5%, în contextul în care piaţa din Hexagon este şi cea mai mare pentru brandul românesc.

    Dacă în trecut Dacia era comparată cu Skoda ca volume, brandul ceh profită de gama de modele mult mai largă şi de cele care pot concura inclusiv cu Volkswagen, pe când segmentul în care marca românească se intersectează cu Renault este unul redus. „Skoda beneficiază de piaţa auto din China şi India pentru a atinge volumele pe care le are acum. Astăzi nu avem Dacia pe aceste două pieţe. Trebuie să le comparăm pe aceleaşi pieţe“, a subliniat Arnaud Deboeuf.

    Pe de altă parte, în primele două luni ale anului Skoda deja se apropie în Europa de 100.000 de maşini livrate, în timp ce Dacia abia a trecut de 60.000. Pe de altă parte, dacă la nivel mondial Skoda trece de un milion de unităţi, şi Dacia se poate apropia de pragul cu şase zerouri, în contextul în care cele trei uzine lucrează la capacitate maximă. „Mioveni este la capacitate maximă, Tanger se apropie de capacitate maximă, Casablanca la fel. Când există o cerere, vom creşte şi putem duce marca Dacia la vânzări de 600.000 de unităţi în lume uşor“, a spus vicepreşedintele Alianţei.

    Anul trecut vânzările Dacia la nivel mondial au crescut cu 7,7%, la un nivel record de 550.920 de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, de la 511.379 în urmă cu un an, potrivit datelor grupului francez. Dacia a înregistrat o creştere de 7,8% a vânzărilor de autoturisme, de la 474.623 de unităţi în 2014 la 511.510 unităţi. Vânzările de vehicule ale grupului Renault au crescut cu 3,3% în 2015, la un nivel record de 2.800.242 de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, pe o piaţă care a avansat cu 1,6%.

     

  • Clubul celor care au depăşit miliardul de euro. Topul companiilor din România pe 2015

    Ziarul Financiar face primul clasa­ment al companiilor miliar­da­re în euro în 2015 pornind de la informaţiile disponibile privind afacerile.

    Topul poate suferi modificări pe măsură ce jucătorii îşi depun situaţiile la Finanţe.

    Companiile din energie domină numeric acest top, tot din acest sec­tor venind şi un nou-intrat, respectiv MOL Româ­nia. Retailul alimentar are a doua cea mai puternică prezenţă, în timp ce sec­to­rul auto îşi revendică un singur loc, dar cel mai important, Dacia fiind din nou cea mai mare companie din România.

    Clasamentul celor mai mari zece companii miliardare în euro a fost realizat de ZF pornind de la datele anunţate de companii, de la ritmurile de creştere bifate în primele şase luni sau de la felul în care au evoluat pieţele pe care aceşti jucători sunt activi. Totodată, în cazul grupurilor formate din mai multe entităţi, a fost inclusă în clasament cea mai mare entitate din structura respectivă.

    Din „careul de aşi“ al businessului din Româ­nia fac parte o companie auto, Dacia, două din energie, OMV Petrom şi Rompetrol Rafinare, şi un retailer, Kaufland România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Yves Caracatzanis va fi noul director Dacia, din aprilie, în locul lui Nicolas Maure

    Yves Caracatzanis, 51 de ani, va fi noul director general al Dacia şi al Grupului Renault România, din 4 aprilie 2016, înlocuindu-l pe Nicolas Maure care va fi numit preşedinte al AVTOVAZ, în Rusia. Yves Caracatzanis va fi subordonat lui Denis Le Vot, senior vice-president, director de operaţiuni al Renault pentru regiunea Eurasia, din care face parte şi România.

    Născut în 1964, la Marsilia, Yves Caracatzanis este inginer, absolvent al Ecole Centrale de Paris. Îşi începe cariera în cadrul cabinetului de consultanţă Bossard Consultants, apoi la Hewlett Packard. În 1992 vine la Renault ca şef de proiect Organizare logistică. În 1995 se alătură uzinei de la Flins unde ocupă succesiv posturile de şef atelier fabricaţie Montaj, şef de departament Vopsitorie, în 1999, şi şef serviciu Calitate, în 2002, pentru lansarea Clio 3. În 2005, devine director Inginerie Prototipuri Vehicule al Grupului Renault. În 2008, participă la crearea diviziei Supply Chain (Logistică) a Grupului. În 2010, devine director Supply Chain al Grupului Renault. Din 2013, este director Industrial şi Supply Chain pentru regiunea Eurasia.

    Născut în 1960 la Orléans, Nicolas Maure este inginer, absolvent al Ecole Centrale de Paris şi titular al unui MBA la Institut Européen d’Administration des Affaires (INSEAD). Între 1985 -1987, Nicolas Maure a fost consultant la Boston Consulting Group (BCG). Cariera sa continuă în domeniul auto, în cadrul Valeo (1988-1993) şi Faurecia (1993-2000). Îşi începe activitatea la Renault în 2000 ca director Achiziţii piese şi accesorii, devenind apoi director Plan Calitate şi director general al Société de Transmissions Automatiques. Între septembrie 2006 şi august 2008, Nicolas Maure este directorul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia. După perioada petrecută în România, devine vicepreşedinte pentru Mecanică al Renault-Nissan Purchasing Organization şi director Performanţă Fabricaţie Renault. Din ianuarie 2014, este director general al Grupului Renault România şi preşedinte-director general al Automobile Dacia.
     

  • Cel mai îndrăzneţ designer de la Renault

    „De ce?“, „De ce ţi-a plăcut designul?“, „Ce ţi-a plăcut mai exact?“, au fost primele întrebări puse de Laurens van den Acker încă de dinainte de a începe interviul, iar subiectul întrebărilor era noul Scenic, monovolumul transformat într-un crossover. De ce aşa? Pentru că segmentul monovolumelor pierde teren puternic, devenind demodate, în timp ce crossoverele şi SUV-urile cresc puternic.

    „Primul Scenic a fost un concept foarte bun, iar următoarele generaţii ce au urmat au fost «Kaizen», mici evoluţii ale conceptului original. După trei generaţii, segmentul monovolumelor era deja sub presiunea crossoverelor, am decis că fie facem ceva radical, fie oprim modelul“, a spus Laurens van den Acker, designerul-şef al Grupului Renault, responsabil direct atât de automobilele Renault, cât şi de cele ale Dacia.

    Situaţia cu Scenic a fost similară cu cea pentru Espace din 2014, atunci când francezii au dorit să revoluţioneze segmentul şi să vină cu o propunere de automobil care să ţină locul şi unui model „convenţional“ de clasă mare, cu influenţe premium. În acest scop, Espace, alături de Talisman, este disponibil şi într-o versiune Initiale Paris, gama premium a constructorului francez.
    „Pentru Espace clienţii erau tot mai puţini şi fie inovam, fie muream. Pentru Scenic am decis să încercăm pentru că suntem lideri de segment, motiv pentru care am riscat pentru a-l face mai modern“, a spus Van den Acker.

    În opinia sa, clienţii cumpărau Scenic tocmai pentru că era considerat un automobil modern, progresiv, dar dacă încă mai conduci astăzi un monovolum eşti deja „în trecut“. Cu acest automobil Renault a redevenit „progresiv“. „Vrem să vedem dacă acest automobil are succes, dacă publicul reacţionează pozitiv la această strategie. Noi avem platforme moderne şi flexibile, deci în viitor putem face şi un crossover mai mic în dimensiuni dacă vom dori acest lucru“, a spus Laurens van den Acker.

    În ultimii trei ani Van den Acker a declanşat o adevărată revoluţie în cadrul Renault în ceea ce priveşte designul automobilelor. Dacă înaintea lui Patrick Le Quement a venit cu propuneri avangardiste, însă nu toate apreciate de public, Van den Acker a apelat la o transformare radicală a mărcii. Dacă Le Quement este celebru penru Ford Sierra, una dintre cele mai aerodinamice maşini proiectate în anii ’80, dar şi pentru prima generaţie a Renault Twingo alături de Vel Satis şi coupe-ul monovolum Avantime, olandezul plusează cu cele mai spectaculoase concepte ale Mazda, dar şi cu un început de carieră la Ford şi Audi.

    Cum vede Renault în viitor? „Încercăm să păstrăm în continuare detaliile care «funcţionează», un design senzual, şi suntem printre puţinele branduri care adoptă un astfel de design. Mai dorim să păstrăm identitatea, cu logoul mare, capota. În continuare dorim să găsim noi modalităţi de a surprinde clienţii“, spune designerul-şef al mărcii. El, spre deosebire de ingineri, este în contact permanent cu întreaga echipă de proiectare, deoarece orice element tehnic are o influenţă asupra designului, iar designul impune utilizarea unor anumite soluţii tehnice.

  • Noul Duster vine în 2017 şi va anunţa un salt puternic pentru Dacia

    Dacia va demara o revoluţie pe gama entry a Renault începând cu toamna acestui an, primul pas fiind lansarea noilor Logan şi Sandero facelift, iar anul viitor este aşteptată cea de-a doua generaţie a SUV-ului Duster.

    „În septembrie la Paris vom avea Sandero şi Logan facelift. Este vorba de o restilizare la mijlocul vieţii modelului. Pentru un salt puternic aşteptăm noul Duster. Dacia însă nu are o gamă suficient de mare pentru a avea noutăţi în fiecare an“, a spus Laurens van den Acker, designerul-şef al grupului Renault, resposabil de automobilele celor două mărci.

    Dacia nu a prezentat niciun model nou în cadrul Salonului Auto de la Geneva, dar a venit în premieră cu un Logan MCV echipat cu noua transmisie robotizată Easy-R şi cu o nouă nuanţă pentru Duster. Începând cu anul acesta modelele Sandero şi Logan sunt dis­ponibile cu noua cutie de viteze fără pedală de ambreiaj atât pentru motorul pe benzină 0,9 TCe, cât şi pentru die­selul 1,5 dCi.

    De partea cealaltă, Re­nault a venit cu noul Scenic şi noul Me­gane Estate, ambele modele fiind importante pentru volumele din Eu­ropa, în special pentru cele din ţările occidentale.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Noul Duster vine în 2017 şi va anunţa un salt puternic pentru Dacia

    Dacia va demara o revoluţie pe gama entry a Renault începând cu toamna acestui an, primul pas fiind lansarea noilor Logan şi Sandero facelift, iar anul viitor este aşteptată cea de-a doua generaţie a SUV-ului Duster.

    „În septembrie la Paris vom avea Sandero şi Logan facelift. Este vorba de o restilizare la mijlocul vieţii modelului. Pentru un salt puternic aşteptăm noul Duster. Dacia însă nu are o gamă suficient de mare pentru a avea noutăţi în fiecare an“, a spus Laurens van den Acker, designerul-şef al grupului Renault, resposabil de automobilele celor două mărci.

    Dacia nu a prezentat niciun model nou în cadrul Salonului Auto de la Geneva, dar a venit în premieră cu un Logan MCV echipat cu noua transmisie robotizată Easy-R şi cu o nouă nuanţă pentru Duster. Începând cu anul acesta modelele Sandero şi Logan sunt dis­ponibile cu noua cutie de viteze fără pedală de ambreiaj atât pentru motorul pe benzină 0,9 TCe, cât şi pentru die­selul 1,5 dCi.

    De partea cealaltă, Re­nault a venit cu noul Scenic şi noul Me­gane Estate, ambele modele fiind importante pentru volumele din Eu­ropa, în special pentru cele din ţările occidentale.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Ruşii atacă supremaţia Dacia cu un brand low-cost. Cum arată şi cât costă cel mai mare adversar al Daciei Logan. Galerie FOTO

    Vânzările mărcii autohtone Dacia s-au înjumătăţit anul trecut în Republica Moldova, pe fondul crizei politice şi economice de dincolo de Prut, potrivit datelor dealerilor auto de la Chişinău. În plus, Dacia concurează mai nou în Moldova nu doar cu brandurile europene, ci şi cu cele ruseşti. În luna decembrie a anului trecut, la Chişinău a fost lansată oficial şi marca Datsun, brandul low-cost al Nissan ce cuprinde două modele realizate pe platforma tehnică a modelelor Lada.
     
    Astfel, pe lângă Lada, la Chişinău Dacia concurează şi cu maşinile Datsun produse în Rusia, aceasta fiind singura piaţă din lume unde sunt prezente cele două branduri low-cost ale Alianţei Renault-Nissan-Lada, Dacia şi Datsun.
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vom avea mini SUV Dacia. Renault Kwid a sosit în Europa

    Mini SUV-ul Dacia devine realitate. Renault Kwid a fost surprins, în premieră, în Europa, confirmând debutul testelor de dinaintea lansării oficiale sub sigla Dacia.

    Puternic camuflat, prototipul de preserie, înmatriculat în Germania, nu dezvăluie multe detalii despre posibilele noutăţi de natură estetică. Este de aşteptat, însă, ca modificările de design să fie minime, Dacia urmând să se limiteze la grefarea siglei proprii pe crossoverul comercializat deja încă de anul trecut în India. În fond, Kwid pare că a fost desenat din start în acest scop.

    Sursă foto: AutoWeek

    Citiţi mai multe pe www.autoexpert.ro

  • Viitoarele cuceriri ale Dacia

    Patru din cele cinci modele Dacia vândute în Europa sunt în top zece cele mai vândute, iar două sunt în top cinci la nivel european. Din cele zece cele mai mari pieţe pentru brandul autohton, România şi Maroc deţin supremaţia în materie de cotă de piaţă, cu valori apropiate de 30%, în timp ce Franţa este numărul unu la volume. Pentru prima dată, în 2015, bătălia cea mai dură s-a dus pentru locul doi, unde Spania „a provocat la duel“ Germania, în condiţiile în care ibericii au urcat cu 24% la peste 45.200 de unităţi, adică exact în coasta teutonilor plasaţi la 45.700 de maşini în urma unui declin de 6,4%.

    Tot din cele mai mari zece pieţe, patru au încheiat anul 2015 cu creşteri de două cifre şi numai trei au scăzut, însă declinul s-a regăsit în Europa de Vest, în Franţa, Germania şi Belgia, unde clienţii au ales tot mai mult să cumpere maşini mai scumpe, mai sigure şi mai bine echipate decât modelele din oferta Dacia.

    Între timp, în România, Automobile Dacia îşi consolidează titlul de cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, înregistrând o creştere de 2,2% în primul semestru al anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2014, la 10,02 miliarde de lei (2,25 miliarde de euro).

    Dacă ritmul se va fi menţinut şi în a doua jumătate a anului trecut, când producţia a fost stabilă, iar compania a lansat în producţie noi componente, cifra de afaceri ar creşte spre 19,4-19,5 miliarde de lei potrivit estimărilor ZF, fiind astfel prima companie de pe piaţa locală care ar ajunge aproape de pragul de 20 miliarde de lei.

    Automobile Dacia a devenit în 2013, pentru prima dată, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri raportată – 18,4 miliarde de lei. Acum Dacia se pregăteşte să-şi consolideze poziţia de lider pentru al treilea an con-secutiv, având în vedere că la nouă luni OMV Petrom SA puncta deja un declin de 16% al cifrei de afaceri, potrivit datelor companiei. Singura companie care a trecut pragul de 19 miliarde de lei cifră de afaceri a fost OMV Petrom SA în 2012, ultimul an în care a fost cea mai mare companie din România şi când a atins un nivel de 19,5 miliarde de lei.

    În primele 11 luni ale anului trecut producţia Dacia de la Mioveni s-a menţinut la acelaşi nivel cu volumul atins în perioada similară din 2014, la un volum de peste 314.000 de autoturisme, potrivit datelor Asociaţiei Produ-cătorilor şi Importatorilor de Auto-mobile.
    Dacă ritmul ascendent s-a păstrat şi în decembrie, uzina se îndreaptă spre un volum de 340.000 de maşini, foarte aproape de capacitatea maximă de 350.000 de unităţi.

    Miza mandatului lui Nicolas Maure în funcţia de preşedinte şi director ge-neral al Automobile Dacia o reprezintă creşterea eficienţei uzinei Dacia în raport cu cele din Maroc şi Rusia, în condiţiile în care România nu are nici infra-structură dezvoltată, fapt ce majo-rează costurile, şi nici o piaţă auto locală puternică capabilă de a absorbi o cotă cât mai mare din producţia uzinei.

    În prezent, volumul pe care îl vinde Dacia în România poate fi acoperit din producţia a 24 de zile lucrătoare. Lipsa unei autostrăzi care să lege direct uzina de Europa de Vest, principala piaţă a Dacia, costă compania 30 de euro per maşină, adică peste 10 milioane de euro anual. „Povestea Da-cia, ca şi a industriei auto în general în România, aceasta devenind principala industrie de export a ţării, s-a realizat în condiţiile unei dezvoltări foarte lente a infrastructurii de transport. În ciuda unor progrese pe diferite segmente, nu avem încă o autostradă care să traverseze Carpaţii pe criticul sector Piteşti – Sibiu sau una care să conecteze fabricile din zona Craiova de zona industrială Piteşti – Mioveni“, este de părere Ionuţ Simion, country mana-ging partner al PwC România.

    În opinia sa, „dacă ne dorim succesul pe termen lung al industriei auto în România şi atragerea de noi cons-tructori şi producători de componente şi subansambluri în România, este vital ca autorităţile să se concentreze pe îmbu-nătăţirea infrastructurii de transport şi pe finalizarea tronsoanelor de autostradă vitale pentru derularea în condiţii optime a exporturilor către pieţele din vestul Europei. Această preocupare este cu atât mai importantă cu cât România se află într-o competiţie globală pentru atragerea şi păstrarea investitorilor în acest sector strategic“.

    Dacia a organizat anul trecut o serie de plecări voluntare prin care 500 de salariaţi au ales să părăsească uzina primind până la 14 salarii com-pensatorii. Potrivit oficialilor com-paniei, au ales să plece în special cei cu vârste de peste 57-58 de ani şi cei cu probleme de sănătate, dar şi oameni care lucrau în birou, nu numai în uzină. De asemenea, plecări sunt programate şi pentru anul curent. Acest proces se reflectă şi în numărul angajaţilor, care s-a redus cu 2% în primul semestru din 2015 la 13.885 de salariaţi în medie. Pe de altă parte, cheltuielile cu personalul au crescut cu peste 5% la 581 milioane de lei în S1 2015. Potrivit declaraţiilor anterioare ale lui Nicolas Maure, în 2015 numărul total al salariaţilor nu a scăzut tot cu 500 deoarece eliberarea posturilor a permis companiei să angajeze mai mulţi tineri şi specialişti în automatizare pentru a programa roboţii instalaţi.

  • Stroe: Infrastructura, o băşcălie naţională; autostrada Piteşti-Sibiu nu este doar pentru Dacia

    “Infrastructura este o batjocură, este o băşcălie naţională. Dacă până acum câtva timp îmi exprimam neîncrederea că vestita autostradă Piteşti-Sibiu, care nu este a Daciei, este a României, va fi finalizată în 2020, astăzi nu mai cred nici că va fi finalizată în 2025. Este inadmisibil ce se întâmplă, ca o ţară să fie tratată cu atâta indiferenţă, în condiţiile în care 85% din finanţare este asigurată prin fonduri ale Uniunii Europene. Eu aş face o licitaţie, aş alege un prestator care să facă şi studiul de fezabilitate, dar şi proiectarea”, a spus Stroe.

    Constantin Stroe a afirmat că în ciuda banilor disponibili de la Uniunea Europeană pentru autostrada Piteşti – Sibiu, reprezentanţii CNADNR nu au făcut nici măcar măsurătorile necesare pentru construirea acesteia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro