BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Frigiderul românilor, varianta de toamnă: se triplează consumul de struguri, creşte fasolea, iar murăturile îşi dublează vânzările

    Românii cumpără de trei ori mai mulţi struguri toamna decât în restul anului, consumul de fasole urcă la cel mai ridicat nivel sezonier, iar murăturile îşi dublează vânzările odată cu scăderea temperaturilor – arată Barometrul Gustului de sezon realizat de Carrefour România împreună cu NielsenIQ.

    Analiza face parte din iniţiativa „Frigiderul cu Bun Gust”, proiect inclus în programul internaţional Act for Food, prin care retailerul încearcă să explice cum se schimbă obiceiurile alimentare ale românilor pe parcursul anului şi cum poate fi susţinută o alimentaţie sănătoasă cu produse locale.

    „Suntem lideri ai gustului de sezon şi lucrăm cu peste 1.500 de producători locali pentru a livra prospeţime la raft. Vedem deja un interes tot mai mare pentru variantele bio ale produselor de bază”, a declarat Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer & E-commerce Carrefour România.

    CINCI LEGUME ÎN TOP TOAMNA 2024

    Potrivit datelor NielsenIQ şi Carrefour, cele mai căutate legume în sezon sunt:
    • pătrunjel (+50% creştere a vânzărilor în toamnă)

    • ridichi

    • vinete (inclusiv sortimente bio)

    • ţelină (cu frunze şi rădăcină, majoritar din producţie locală)

    • fasole (cea mai mare creştere de volum din întreg anul)

    FRUCTELE VEDETE ALE SEZONULUI

    • strugurii, cumpăraţi de 3 ori mai mult decât în restul anului

    • bananele (+15% vânzări pe piaţă / +33% în Carrefour)

    • merele româneşti (Granny Smith, Florina, Generos etc., din Voineşti)

    • lămâile, cu interes crescut pentru variantele bio

    PROTEINE, CARBOHIDRAŢI ŞI GRĂSIMI SĂNĂTOASE

    • lactatele sunt consumate de 4 ori mai mult decât carnea

    • carnea de porc devine preferată pentru tocăniţe, ouăle cresc uşor ca volum

    • cerealele musli şi mărcile proprii Carrefour înregistrează creşteri importante

    • avocado, uleiul de floarea-soarelui şi seminţele rămân principalii furnizori de grăsimi sănătoase

     

  • S-a terminat petrecerea? Companiile IT încep să aibă probleme, iar investitorii care, cu ceva timp în urmă, îşi frecau mâinile de bucurie intră acum în panică, realizând că miliardele lor nu mai reprezintă o garanţie a succesului

    Piaţa acţiunilor din zona inteligenţei artificiale a avut parte marţi de una dintre cele mai slabe sesiuni din ultimele săptămâni. Scăderile au accelerat spre finalul zilei, iar investitorii au început să îşi pună întrebări serioase despre cât de departe au ajuns evaluările companiilor din acest sector, scrie Business Insider.

    Palantir, una dintre companiile considerate „simbol” pentru valul AI, a raportat rezultate bune pentru trimestrul al treilea. Veniturile au ajuns la 1,18 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, iar compania a anunţat şi o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Cu toate acestea, acţiunile au scăzut cu până la 9% în timpul şedinţei.

    Declinul a tras în jos şi alte nume mari din tehnologie, iar indicele Nasdaq 100, dominat de companii de profil, a pierdut aproape 2%.

    Motivul principal pentru această schimbare de ton pare să fie preocuparea tot mai mare că preţurile acţiunilor acestor companii ar putea fi supraevaluate. De exemplu, Palantir este tranzacţionată la aproximativ 240 de ori câştigurile estimate pentru următorul an, în timp ce Nvidia are un raport de aproximativ 29 de ori.

    Cu alte cuvinte, piaţa aşteaptă foarte mult de la aceste companii — poate prea mult.

    Mai mulţi directori de mari bănci au avertizat în ultimele zile că o corecţie de până la 20% pe pieţele de acţiuni nu este exclusă. Şeful Morgan Stanley, Ted Pick, a spus că astfel de ajustări pot fi normale şi chiar sănătoase atunci când preţurile cresc prea repede.

    În acelaşi timp, tot mai mulţi participanţi la piaţă se întreabă dacă investiţiile masive în AI vor aduce rezultate pe măsură. Unele companii au anunţat bugete foarte mari destinate dezvoltării tehnologiilor AI, însă efectele asupra veniturilor sunt încă greu de cuantificat.

    Meta şi Microsoft au văzut şi ele scăderi recente în bursă după ce au transmis că vor creşte puternic cheltuielile pentru infrastructura AI.
    Pe acest fond, investitorul Michael Burry — cunoscut pentru pariul din perioada crizei imobiliare — a anunţat o poziţie împotriva acţiunilor Palantir şi Nvidia, lucru care a adăugat presiune suplimentară în piaţă.

    Toate aceste mişcări au loc într-un moment în care piaţa încearcă să îşi reconsidere aşteptările privind politica monetară. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a transmis recent că noi reduceri de dobândă nu sunt garantate, ceea ce înseamnă că finanţarea rămâne scumpă şi pentru companiile de tehnologie.

     

  • Edge Institute: România ar putea aduce la buget 5,3 miliarde de euro, prin reducerea la jumătate a deficitului de colectare a TVA

    România ar putea aduce la buget circa 5,3 miliarde de euro, echivalentul a 1,5% din PIB, doar prin reducerea la jumătate a deficitului de colectare a TVA, fără nicio creştere de taxe.

    Estimarea apare într-un studiu recent al Edge Institute, care analizează cum pot fi crescute veniturile statului prin digitalizare şi reforme instituţionale.

    Potrivit analizei, veniturile fiscale ale României au reprezentat în 2024 doar 28,7% din PIB, al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, în timp ce deficitul de colectare a TVA a urcat la 30,6%, cel mai ridicat din blocul comunitar. Reducerea acestui decalaj la jumătate, raportat la PIB-ul din 2024, ar aduce aproximativ 5,38 miliarde de euro (aproximativ 1,52% din PIB) la bugetul general consolidat, fără a modifica nivelul taxelor.

    Mai mult, o reducere a deficitului de colectare a impozitului pe venit la persoane fizice la 5% ar adăuga încă 0,46 miliarde euro (aproape 0,13% din PIB). Presupunând că şi colectarea contribuţiilor sociale ar putea creşte cu 5% faţă de cuantumul din 2024, statul ar încasa venituri suplimentare de 2,08 miliarde euro (aproximativ 0,59% din PIB).

    Deşi nu pare mult, astfel de îmbunătăţiri ar fi redus deficitul bugetar al României din 2024 de la 9,30% din PIB la 7,16%, obţinut fără creşteri de taxe, notează analiza.

    “Colectarea fiscală este una dintre puţinele pârghii disponibile guvernanţilor pentru a reduce vulnerabilităţile fiscal-bugetare şi a crea spaţiu pentru reforme structurale. România se află în punctul în care măsuri simple, dar ţintite şi inteligent aplicate, pot produce efecte semnificative într-un timp scurt, nu prin austeritate, ci printr-o mai bună gestionare a resurselor deja existente şi subexploatate”, spun autorii studiului.

    Potrivit acestora, soluţia pentru consolidarea fiscală nu este creşterea poverii fiscale, ci o modernizare inteligentă a colectării, prin simplificare, automatizare şi o relaţie mai transparentă între stat şi contribuabil.

    Măsuri propuse:

    ♦ Simplificarea declarării şi plăţii impozitelor pentru persoane fizice şi microîntreprinderi;

    ♦ Formulare digitale intuitive, care ghidează contribuabilul pas cu pas;

    ♦ Extinderea Spaţiului Privat Virtual (SPV) cu funcţii de notificare automată şi estimare a obligaţiilor;

    ♦ Folosirea inteligenţei artificiale pentru a direcţiona controalele către zonele cu risc ridicat;

    ♦ Crearea unei unităţi specializate de comunicare care să personalizeze interacţiunile şi să stimuleze conformarea voluntară.

    Potrivit estimărilor Edge Institute, o îmbunătăţire a colectării ar putea creşte veniturile bugetare de la 28,7% la 30,9% din PIB şi ar reduce deficitul de la 9,3% la 7,16% din PIB.

    „Dacă statul ar colecta mai bine ceea ce are deja de colectat, România ar putea câştiga spaţiu fiscal pentru investiţii, fără presiune suplimentară asupra contribuabililor”, se arată în raport.

     

  • Cât au acum micii investitori din Cris-Tim şi cât familia Timiş? Din ofertă, cine a luat cele mai multe acţiuni? Calcule ZF

    NN Pensii şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), printre cei mai mari investitori instituţionali din România, primul fiind cel mai mare fond de pensii private iar celălalt unul dintre cei mai vechi susţinători ai economiei private, au subscris 10,2 milioane de acţiuni în oferta de listare a Cris-Tim (CFH) pentru aproximativ 168 mil. lei.

    Astfel, raportat la numărul de acţiuni de 22,5 milioane vândute investitorilor instituţionali, adică 80% din totalul celor vândute, restul de 20% fiind pentru retail, şi la numărul de acţiuni al companiei de 80,6 milioane de acţiuni, cei doi investitori menţionaţi mai sus au subscris 46%, arată calculele realizate de Ziarul Financiar dintr-un document publicat de Cris-Tim la Bursa de Valori.

    Ca deţinere din capitalul social, NN Pensii a intrat în acţionariat cu 7,61% şi BERD cu 5,01%. Rangeglow- controlat de familia Timiş – are 65,5%. Restul de 21,9% revin celorlalţi investitori, din care retailul are 6,6% din compania cu o capitalizare anticipată de 1,3 mld. lei.

    Oferta Cris-Tim, derulată între 17 şi 29 octombrie 2025, a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani, în valoare totală de 454 milioane de lei. Compania a scos la vânzare 27,79 milioane de acţiuni – echivalentul a 34,5% din capitalul social – la un preţ final de 16,5 lei/acţiune. Din acestea, 20,87 milioane au fost acţiuni existente, vândute de acţionarul majoritar Rangeglow Limited, iar circa 6 milioane au fost acţiuni noi, emise pentru atragerea de capital.

    Oferta a fost intermediată de sindicatul format din Banca Comercială Română şi BRD Groupe Société Générale, iar cererea a depăşit semnificativ oferta disponibilă, mai ales pe segmentul de retail. În total, au fost înregistrate aproximativ 8.500 de ordine de subscriere, iar investitorii individuali au suprasubscris tranşa de 42 de ori. Din acest motiv, o parte din acţiunile rezervate investitorilor instituţionali au fost realocate către retail.

    La preţul final de 16,5 lei/acţiune, Cris-Tim Family Holding intră pe bursă cu o capitalizare de circa 1,33 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 262 de milioane de euro.

    Pentru NN Pensii, investiţia de circa 100 de milioane de lei înseamnă o expunere semnificativă pe un nou emitent din industria alimentară.

    Fondul de pensii administrează active de peste 60 de miliarde de lei şi deţine participaţii relevante la cele mai mari companii listate la BVB, inclusiv Hidroelectrica, Banca Transilvania, OMV Petrom şi Romgaz.

    Oferta Cris-Tim marchează o nouă etapă a pieţei locale, aducând un emitent dintr-un sector neacoperit până acum de listările recente – industria alimentară procesată – şi extinzând baza de investitori locali, în special prin participarea ridicată a fondurilor de pensii.

     

  • ​Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est realizat de Coface: România ocupă locul patru în regiune, cu 56 de companii prezente în top, cu două mai multe decât în ediţia anterioară

    România se clasează pe locul al patrulea în regiune în ceea ce priveşte prezenţa numărului de companii în Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, unde este reprezentantă de 56 de companii, cu două mai multe decât în ediţia anterioară.

    „România ocupă locul patru în CEE Top 500 cu 56 de companii, în creştere cu două poziţii faţă de anul trecut, demonstrând o prezenţă regională puternică. Cu toate acestea, aceste firme se confruntă cu provocări semnificative, cu o scădere de 70% a profitului net mediu – cea mai mare din regiune – determinată de politici fiscale relaxate care alimentează creşterea salariilor nesustenabilă, ceea ce a umflat costurile operaţionale şi a comprimat marjele. În ciuda acestui fapt, companiile româneşti menţin cele mai mari rate ale marjei din regiune, reflectând eficienţa operaţională şi puterea de stabilire a preţurilor, în timp ce o capacitate medie robustă de rambursare a datoriilor (DRA) de 6,62 indică o sănătate financiară solidă”, se arată în raportul Coface.

    Polonia, cea mai importantă economie din regiune, are în top 178 de companii în Top 500, cu peste 1,2 milioane de angajaţi. Totuşi, ponderea sa în clasament a scăzut uşor, iar creşterea veniturilor a stagnat, ceea ce arată provocările reprezentate de un zlot puternic şi de lipsa forţei de muncă.

    România, deşi este a doua cea mai mare economie din această parte a Europei, rămâne subreprezentată, spun specialiştii Coface, cu doar 56 de companii, din cauza provocărilor structurale continue.

    Republica Ceha a reuşit să îşi mărească reprezentarea, beneficiinf de o revenire a cererii interne şi de o relaxare monetară timpurie.

    În 2024, redresarea regiunii Europei Centrale şi de Est (ECE) a fost determinată de o scădere bruscă a inflaţiei şi de o relaxare treptată a politicii monetare, oferind o oarecare uşurare după ani de rate ridicate ale dobânzii. În timp ce creşterea medie a PIB-ului în ţările ECE s-a stabilizat la aproximativ Ă2%, cifra de afaceri totală a celor mai mari companii din regiune a scăzut cu -3,7%, în principal din cauza contracţiilor din sectorul petrochimic. Cu toate acestea, veniturile medii ale celor mai importante 500 de companii au crescut cu 3,1%, semnalând condiţii mai stabile în întreaga economie.

    Totuşi, profitabilitatea a fost supusă presiunilor, astfel că marjele de profit au scăzut de la 4% la 3,2%, pe fondul creşterii costurilor cu forţa de muncă şi a cheltuielilor de finanţare mai mari.

    „Clasamentul Coface CEE Top 500 pentru 2025 subliniază adaptabilitatea şi rezilienţa celor mai mari companii din Europa Centrală şi de Est. Deşi provocările persistă, campionii corporativi ai regiunii adoptă noi factori de creştere şi modelează viitorul economic. Pe măsură ce regiunea trece la o creştere bazată mai mult pe consum şi inovare, investiţiile strategice în digitalizare, tehnologii ecologice şi dezvoltarea forţei de muncă vor fi esenţiale pentru menţinerea impulsului şi navigarea într-un peisaj global incert”, spune Jaroslaw Jaworski, CEO Coface pentru regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Cea mai mare companie din regiune este firma poloneză Orlen, care şi-a păstrat poziţia, demonstrând o dominanţă robustă pe piaţă, în pofida scăderii veniturilor. Al doilea loc a fost ocupat de Skoda Auto din Republica Cehă, care a avut o creştere a veniturilor, dar şi a profitului, în contextul în care sectorul auto european s-a confruntat cu dificultăţi semnificative. Topul este completat de operatorul celui mai mare lanţ de magazine din Polonia, Jeronimo Martins Polska şi de compania maghiară MOL Nyrt.

    Cea mai mare companie românească este OMV Petrom, care ocupă locul 21 în clasamentul regional.

     Clasamentul CEE Top 500 din 2024 prezintă o imagine nuanţată a performanţei sectoriale în întreaga regiune. În timp ce sectorul industrial – ancorat în sectorul mineralelor, produselor chimice, petrolului, plasticului şi farmaceutic, precum şi în sectorul auto şi al transporturilor – rămâne dominant, acesta continuă să stagneze sub greutatea presiunilor externe şi a dependenţelor structurale. În contrast, sectorul comerţului nespecializat a apărut ca un motor de creştere, alimentat de redresarea consumului gospodăriilor şi de creşterea puterii de cumpărare determinată de salarii. Cifra de afaceri a crescut cu 6,2%, iar profiturile au crescut cu 25%, chiar dacă marjele de profit net au rămas reduse.

     ​​

     

     

  • S-a terminat petrecerea? Wall Street sună alarma pentru companiile din IT, iar investitorii trec de la frenezie la panică pe măsură ce îşi dau seama că miliardele pariate pe AI nu le garantează automat şi câştiguri

    Piaţa acţiunilor din zona inteligenţei artificiale a avut parte marţi de una dintre cele mai slabe sesiuni din ultimele săptămâni. Scăderile au accelerat spre finalul zilei, iar investitorii au început să îşi pună întrebări serioase despre cât de departe au ajuns evaluările companiilor din acest sector, scrie Business Insider.

    Palantir, una dintre companiile considerate „simbol” pentru valul AI, a raportat rezultate bune pentru trimestrul al treilea. Veniturile au ajuns la 1,18 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, iar compania a anunţat şi o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Cu toate acestea, acţiunile au scăzut cu până la 9% în timpul şedinţei.

    Declinul a tras în jos şi alte nume mari din tehnologie, iar indicele Nasdaq 100, dominat de companii de profil, a pierdut aproape 2%.

    Motivul principal pentru această schimbare de ton pare să fie preocuparea tot mai mare că preţurile acţiunilor acestor companii ar putea fi supraevaluate. De exemplu, Palantir este tranzacţionată la aproximativ 240 de ori câştigurile estimate pentru următorul an, în timp ce Nvidia are un raport de aproximativ 29 de ori.

    Cu alte cuvinte, piaţa aşteaptă foarte mult de la aceste companii — poate prea mult.

    Mai mulţi directori de mari bănci au avertizat în ultimele zile că o corecţie de până la 20% pe pieţele de acţiuni nu este exclusă. Şeful Morgan Stanley, Ted Pick, a spus că astfel de ajustări pot fi normale şi chiar sănătoase atunci când preţurile cresc prea repede.

    În acelaşi timp, tot mai mulţi participanţi la piaţă se întreabă dacă investiţiile masive în AI vor aduce rezultate pe măsură. Unele companii au anunţat bugete foarte mari destinate dezvoltării tehnologiilor AI, însă efectele asupra veniturilor sunt încă greu de cuantificat.

    Meta şi Microsoft au văzut şi ele scăderi recente în bursă după ce au transmis că vor creşte puternic cheltuielile pentru infrastructura AI.
    Pe acest fond, investitorul Michael Burry — cunoscut pentru pariul din perioada crizei imobiliare — a anunţat o poziţie împotriva acţiunilor Palantir şi Nvidia, lucru care a adăugat presiune suplimentară în piaţă.

    Toate aceste mişcări au loc într-un moment în care piaţa încearcă să îşi reconsidere aşteptările privind politica monetară. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a transmis recent că noi reduceri de dobândă nu sunt garantate, ceea ce înseamnă că finanţarea rămâne scumpă şi pentru companiile de tehnologie.

     

  • Starbucks cedează controlul operaţiunilor din China pentru 4 Miliarde de dolari şi păstrează 40%: Gigantul cafelei mizează pe creştere în faţa rivalilor locali care vând latte la doar 1,4 dolari, încearcă să salveze brandul într-o piaţă extrem de competitivă şi în plină expansiune

    Starbucks a anunţat că va cedează controlul operaţiunilor din China către fondul de investiţii Boyu Capital, într-o tranzacţie care evaluează afacerea la 4 miliarde de dolari, una dintre cele mai mari vânzări de unităţi chinezeşti de către o companie globală de consum din ultimii ani, potrivit Reuters.

    Gigantul american cu sediul în Seattle a explicat că fondurile primite de la Boyu vor ajuta la accelerarea creşterii în a doua cea mai mare economie a lumii, unde concurenţa locală este acerbă: lanţuri precum Luckin şi Cotti vând acum lattes pentru doar 9,9 yuan (1,4 $), mai puţin de o treime din preţul Starbucks.

    Starbucks va păstra 40% din noua companie mixtă şi va continua să deţină şi să licenţieze brandul şi proprietatea intelectuală către entitatea rezultată, au anunţat cele două companii.

    În ultimii ani, cota de piaţă a Starbucks în China a scăzut, pe fondul competiţiei acerbe din partea lanţurilor locale care oferă produse mai ieftine. Grupul a trebuit să găsească modalităţi de a rămâne competitiv fără a-şi reduce prea mult preţurile, într-o perioadă în care încetinirea economică a făcut consumatorii mai sensibili la costuri.

    Starbucks estimează că veniturile obţinute din tranzacţie, împreună cu participaţia de 40% şi taxele de licenţă pe următorii 10 ani, vor depăşi 13 miliarde de dolari. Acţiunile companiei au urcat cu aproximativ 3% în tranzacţiile post-market.

    Starbucks a creat practic piaţa de cafea din China după ce a intrat în 1999, însă cota sa de piaţă – unde se află peste 20% din cafenele – a scăzut brusc la 14% anul trecut, de la 34% în 2019, potrivit Euromonitor International.

    Pentru a contracara provocările, Starbucks a redus preţurile la unele băuturi non-coffee şi a accelerat lansarea de produse adaptate gusturilor locale.

    Analistii avertizează că intrarea într-un război al preţurilor cu Luckin ar fi o greşeală, iar compania ar trebui să se concentreze pe punctul său forte tradiţional: cafeneaua ca loc de întâlnire şi relaxare.

    În prezent, Luckin are peste 20.000 de francize în China, comparativ cu 7.800 de cafenele Starbucks, însă accentul său este pus pe take-away şi livrare, nu pe experienţa clasică din cafenea.

  • Ţara din Europa unde absolvenţii de la universităţi de top, cu zeci de mii de euro credite de studii, ajung să câştige după facultate cât un vânzător la supermarket

    Salariul minim din Marea Britanie riscă să egaleze veniturile de început ale absolvenţilor din domenii precum contabilitate, avocatură şi servicii financiare, un semnal de alarmă pentru marile companii din City, care se tem că tot mai puţini tineri vor mai vedea studiile superioare ca pe o investiţie rentabilă, informează Financial Times.

    Avertismentul vine în contextul în care ministrul de finanţe, Rachel Reeves, urmează să anunţe în bugetul din această lună o majorare de 4% a salariului minim, până la 12,70 lire pe oră. Pentru un program de 40 de ore săptămânal, venitul anual al unui angajat plătit cu salariul minim ar creşte astfel de la 25.376 la 26.416 lire sterline.

    Prin comparaţie, datele Institutului pentru Angajatori de Studenţi arată că salariul de început pentru absolvenţii din finanţe şi servicii profesionale începe de la 25.726 lire, media fiind de 33.000, iar unele poziţii ajung chiar la 65.000 de lire pe an.

    Tot mai mulţi directori executivi atrag atenţia că, dacă salariul minim se aliniază salariilor entry-level pentru joburile „white-collar”, angajatorii vor avea dificultăţi majore în recrutarea absolvenţilor.

    „De ce ar mai acumula tinerii datorii de 45.000 de lire pentru studii universitare, dacă pot câştiga aproape la fel lucrând într-un supermarket?”, a întrebat unul dintre directorii citaţi. „Ar fi chiar o lovitură pentru mobilitatea socială. Doar cei care îşi permit să se întreţină fără ajutor ar mai fi motivaţi să facă facultate.”

    James O’Dowd, CEO al firmei de recrutare Patrick Morgan, avertizează că în sectoare precum audit, contabilitate şi consultanţă de nivel mediu, presiunea de a creşte salariile pentru a ţine pasul cu salariul minim va accelera automatizarea şi externalizarea serviciilor, pentru reducerea costurilor. Iar asta, spune el, va duce la „şi mai puţine oportunităţi”.

    La rândul său, Steve Rigby, directorul companiei software Rigby Group, recunoaşte că majorarea salariului minim reprezintă „o victorie socială”, dar atrage atenţia asupra unei schimbări periculoase: „Piaţa muncii începe să recompenseze munca necalificată mai mult decât pe cea a tinerilor cu studii universitare şi datorii.”

  • Încă un parteneriat în lumea tehnologiei: OpenAI şi Amazon îşi unesc forţele, într-un acord care va permite start-upului să folosească infrastructura Amazon Web Services pentru modelele de inteligenţă artificială. Acţiunile Amazon cresc cu peste 5%

    OpenAI a semnat un acord în valoare de 38 de miliarde de dolari cu Amazon Web Services (AWS), cel mai recent dintr-o serie de parteneriate încheiate de start-up-ul american, notează FT.

    Acordul, cu o durată de şapte ani, ridică angajamentele totale recente ale OpenAI la aproape 1.500 miliarde de dolari şi va permite companiei să utilizeze imediat infrastructura AWS,  inclusiv cipurile Nvidia, pentru a-şi opera produsele şi serviciile, precum ChatGPT.

    Parteneriatul leagă şi mai strâns compania OpenAI de Amazon, care s-a angajat anterior să investească 8 miliarde de dolari în grupul rival de inteligenţă artificială Anthropic, şi reduce dependenţa OpenAI de Microsoft, principalul său finanţator şi furnizor de infrastructură cloud.

    Acţiunile Amazon au crescut cu peste 5% în primele ore de tranzacţionare, atingând un nou record istoric.

    De la începutul anului, OpenAI a încheiat o serie de contracte de amploare cu giganţi tehnologici precum Nvidia, AMD, Oracle, Broadcom, Google şi Samsung.

    Aceste acorduri implică angajamente totale de cheltuieli de aproape 1,5 trilioane de dolari pentru resurse de calcul, dar sunt structurate astfel încât plăţile să fie efectuate treptat, pe măsură ce capacităţile suplimentare de calcul sunt dezvoltate şi livrate.

    Potrivit surselor citate de Financial Times, aceste înţelegeri au fost negociate de o echipă restrânsă din cadrul OpenAI, cu implicare minimă din partea consultanţilor externi.

    Compania condusă de Sam Altman urmăreşte o extindere ambiţioasă a infrastructurii sale de centre de date, încercând să se poziţioneze în centrul ecosistemului global al companiilor care dezvoltă tehnologii de inteligenţă artificială avansată.

    Totuşi, experţii şi analiştii din industrie pun sub semnul întrebării fezabilitatea unui astfel de ritm de expansiune şi capacitatea financiară a OpenAI de a susţine o dezvoltare de o asemenea amploare.

  • Imobiliare.ro: Preţurile locuinţelor dau semne de stabilizare în marile oraşe din ţară, după creşteri susţinute în ultimele luni, singura excepţie fiind Oradea unde au fost remarcate unele scăderi

    Preţurile locuinţelor dau semne de stabilizare în marile oraşe din ţară, după creşteri susţinute înregistrate în ultimele luni, singura excepţie fiind Oradea unde, pe fondul ofertei disponibile, au fost remarcate unele scăderi în luna octombrie, arată datele Imobiliare.ro.

    “În ultimii ani, am traversat o perioadă de creştere anuală importantă, de peste 15% pe an, a preţurilor apartamentelor. Iată că intrăm în prezent într-o etapă de stabilizare determinată de măsurile fiscale şi reaşezarea aşteptărilor  de ambele părţi – cumpărători şi vânzători. Ne aşteptăm ca această perioadă să se menţină pe termen scurt, după care să reintrăm gradual pe un trend de creştere, România menţinându-se ca una din ţările europene în care apartamentele rămân accesibile.”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

    În Cluj Napoca, preţul mediu solicitat cumpărătorilor pentru apartamentele puse în vânzare a ajuns, în luna octombrie, la 3.181 euro/mp util şi este, în momentul de faţă cu 65% mai mare decât media naţională..

    Diferenţele dintre apartamentele noi şi cele vechi încep să se restrângă pe piaţa rezidenţială din Cluj-Napoca. Dacă pentru a achiziţiona o locuinţă într-un bloc finalizat în ultimii cinci ani un cumpărător trebuie să plătească, în medie, 3.205 euro/mp util, pentru o proprietate situată într-un imobil vechi acesta trebuie să achite 3.180 euro/mp util.

    La Braşov, luna octombrie a adus o stagnare a preţurilor solicitate, după creşteri succesive care au propulsat oraşul pe locul al doilea în topul celor mai scumpe din ţară.

    În ultimul an, apartamentele noi din Braşov s-au scumpit cu 14% şi au ajuns să intre în piaţă cu un preţ mediu de 2.695 euro/mp util. Cele vechi se menţin mai accesibile, dar şi în cazul acestora s-a putut observa un avans puternic în acest interval de timp, mai exact cu 10%. Cumpărătorii le pot achiziţiona cu un preţ mediu de 2.161 euro/mp util, potrivit Indicelui Imobiliare.ro.

    În Bucureşti, preţul mediu solicitat a ajuns la 2.149 euro/mp util, după o variaţie mai mică de 1%. Capitala a înregistrat, însă, unele dintre cele mai importante majorări ale preţurilor în ultimul an, susţinute de piaţa veche. Apartamentele din blocuri construite înainte de anul 2020 au fost listate la vânzare cu un preţ mediu de 2.109 euro/mp util, după un avans anual de 17%, cel mai mare înregistrat la nivel naţional. Locuinţele noi s-au apreciat, în schimb, cu 13% în acelaşi interval de timp şi au ajuns să coste, în medie, 2.338 euro/mp util. 

    Sibiu şi Constanţa merg umăr la umăr în clasamentul naţional. În medie, preţul solicitat la Sibiu a ajuns la 1.920 euro/mp util, după un avans cu 0,6% în ultima lună şi cu 11% în ultimul an. Preţurile apartamentelor din Constanţa au stagnat în octombrie, dar se menţin cu 12% peste nivelul înregistrat în octombrie 2024.

    Iaşi şi Timişoara sunt cele mai accesibile oraşe mari din ţară. Apartamentele aflate în Capitala Moldovei sunt scoase la vânzare cu un preţ mediu de 1.885 euro/mp util. Ultima lună nu a adus variaţii semnificative pe plan local, dar în urmă cu un an cumpărătorii plăteau cu 11% mai puţin.

    O evoluţie similară a putut fi observată şi în Timişoara. A doua cea mai puternică piaţă rezidenţială din vestul ţării se menţine, însă, la mare distanţă de Cluj-Napoca. Preţul mediu solicitat cumpărătorilor pentru apartamentele listate la vânzare este cu aproape 42% mai mic. 

    La Oradea, preţul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare a ajuns la 1.786 euro/mp util, după uşoare scăderi înregistrate pe plan local în ultimele 30 de zile.  Chiar şi în aceste condiţii, acesta se menţine cu 10% peste nivelul înregistrat în urmă cu un an.