BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Kovesi acuză presiuni politice pentru abandonarea unor cazuri de corupţie

    Însă fosta jucătoare de baschet, în vârstă de 41 de ani, nu pare îngrijorată, notează agenţia. “Rezistenţa procurorilor la asemenea presiuni a crescut”, a declarat miercuri cel mai tânăr procuror general din istoria României şi prima femeie care a deţinut acest post, anterior.

    “Presiunea va continua atât timp cât investigăm asemenea cazuri”, a spus ea.

    În opinia sa, “este important ca membrii clasei politice să ajungă la o anumită maturitate politică şi să înţeleagă că tot ceea ce vor procurorii este adevărul, în cazuri, şi că nu avem alte interese”, a subliniat Kovesi pentru Reuters, care notează că DNA se bucură de un succes atât de mare în ţară, încât echipaje de televiziune sunt staţionate permanent în faţa instituţiei, aşteptând următorul politician, om de afaceri sau judecător vizat.

    Anchetarea cumnatului şi socrului premierului, unor miniştri şi liderului unui partid mediu ţin titlurile presei locale, notează agenţia, adăugând că eforturile celor peste 100 de procurori au dovedit că numeroase contracte de stat sunt acordate în schimbul unor favoruri sau mitei, iar şapte procente dintre parlamentarii aleşi în 2012 au fost condamnaţi sau sunt anchetaţi pentru corupţie. DNA a obţinut 1.138 de de condamnări anul trecut, investigând şi obţinând condamnarea unor oameni despre care cândva se credea că erau de neatins.

    Odată cu presiunile au crescut şi criticile formulate de către politicieni, mai scrie agenţia, citând ca exemplu acuzaţii lansate în ianuarie de un fost candidat la preşedinţie, în prezent investigat, potrivit cărora Kovesi datorează funcţia influenţei unui oficial de rang înalt din serviciile secrete. Şefa DNA a respinsa afirnmţiile ca defăimătoare.

    Însă, anul trecut, în afară de politicieni şi oameni de afaceri au fost încarceraţi pentru corupţie şapte judecători şi 13 procurori, iar un fost judecător de la Curtea Constituţională a fost acuzat, anul acesta, că face parte dintr-o grupare infracţională organizată şi că a acceptat ca mită un automobil marca BMW şi două rochii pentru soţia sa. De asemenea, procurorul şef însărcinat cu lupta împotriva criminalităţii organizate este investigat, mai notează Reuters.

    România a început să implementeze reforme în sistemul său judiciar în 2004 – când independenţa magistraţilor a fost garantată pentru prima dată -, pe când aspira să adere la Uniunea Europeană (UE). Procurorii au câştigat experienţă, în timp ce politicienii se plângeau în presă de “vâmătoare de vrăjitoare”. În prezent, DNA se bucură de un adevărat cult în rândul tinerilor şi are un nivel de încredere de două ori mai mare decât Guvernul, scrie Reuters.

    Ultimul raport prezentat de către Comisia Europeană (CE) în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) a lăudat sistemul judiciar al României, însă a notat existenţa unor probleme în special în Parlament, care încuviinţează investigarea membrilor săi. Luna aceasta, Legisativul a blocat investigarea unui senator, fost ministru al Economiei.

    “Legile sunt modificate constant şi există unele îngrijorări că unele modificări ar putea afecta sau chiar bloca reforma judiciară”, a declarat Kovesi pe această temă pentru Reuters, referindu-se la încercări de consolidare a imunităţii parlamentare sau de slăbire a sistemului judiciar.

  • Contrastul dintre curăţenia elveţiană şi banii murdari: 
cum a ascuns HSBC peste 100 de miliarde de dolari aparţinând unor traficanţi, vedetelor şi politicienilor corupţi

    Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), banca elveţiană a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor.

    HSBC este a doua bancă la nivel mondial, cu active în valoare de 2.760 miliarde de dolari.

    Documentele folosite în raport, obţinute de o reţea de presă care include publicaţiile The Guardian, din Mare Britanie, cotidianul francez Le Monde, BBC Panorama şi ICIJ, cu sediul în Washington, dezvăluie că  HSBC a permis clienţilor, în mod curent, să retragă ”cărămizi„ de bani, deseori în monede puţin folosite în Elveţia. Banca a promovat scheme care să permită clienţilor bogaţi să evite plata taxelor în Europa, a colaborat cu unii clienţi pentru a ascunde conturile nedeclarate de autorităţile fiscale din ţările de origine şi a înfiinţat conturi pentru infractori internaţionali, oameni de afaceri corupţi şi alţi indivizi cu activităţi de mare risc.

    Aceste documente, care se referă la perioada 2005-2007, formează obiectul celei mai mari scurgeri de informaţii din istorie, scoţând la iveală circa 30.000 de conturi, în valoare de aproape 120 de miliarde de dolari. Dintre titularii acestor conturi, circa 2.900 de clienţi aveau legături cu Statele Unite, ceea ce furnizează dovezi autorităţii fiscale americane (IRS) privind identitatea celor care ascund active în Geneva.

    Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat din Geneva al băncii în domeniul IT, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008. Statul elveţian l-a pus sub acuzare pe Falciani pentru spionaj industrial şi încălcarea legislaţiei privind secretul bancar.

    Datele sustrase de Falciani au ajuns la autorităţile franceze, care le-au pus la dispoziţia IRS în 2010. În acel an, pe fondul atenţiei tot mai mari din partea autorităţilor americane, divizia elveţiană a HSBC a renunţat să mai facă afaceri cu rezidenţi din SUA.

    Deşi încă din 2010 autorităţile fiscale din întreaga lume au avut acces confidenţial la documentele sustrase de Falciani, adevărata natură a comportamentului incorect al HSBC nu a fost cunoscut public.

    Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după anexarea Crimeei de către Rusia, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terorism.

    Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrein, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.

    În replică la informaţiile publicate în raportul ICIJ, HSBC a transmis că instituţia bancară a suferit o ”transformare radicală în ultimii ani„, în principal în privinţa măsurilor pentru combaterea fraudelor fiscale, în urma căreia subsidiara din Elveţia şi-a redus portofoliul de clienţi cu aproape 70% începând din 2007. ”HSBC a lansat numeroase iniţiative pentru a se asigura că serviciile bancare nu sunt folosite pentru a eluda fiscul sau pentru spălare de bani„, se arată într-un comunicat al băncii elveţiene.

    Un exemplu elocvent este cel al magnatului britanic Richard Caring, proprietarul celebrului restaurant Ivy, care în 2005 a retras de la HSBC 5 milioane de franci elveţieni 
(2,25 milioane lire sterline) în numerar. Întrebat de The Guardian de ce a retras o astfel de sumă, el a refuzat să explice, avocatul său spunând că este o problemă privată, care nu încalcă legea cu nimic.

  • STUDIU: Peste 50% dintre români dau bani medicilor, dar şi paznicilor din spitale sau laboranţilor

    Studiul din 2014 coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) şi care a fost aplicat la nivel naţional de CSOP relevă faptul că fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere şi administrativ, dar şi pacienţii, care întreţin situaţia prin oferirea de atenţii sau bani.

    Potrivit cercetării, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical.

    Pe durata ultimei spitalizări, 37 la sută dintre respondenţi au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, potrivit declaraţiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.).

    Rezultatele cercetării evidenţiază faptul că mai mult de 50 la sută dintre pacienţi au oferit în mod voluntar astfel de “stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar.

    În acelaşi timp, conform studiului, astfel de “stimulente” au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.

    În aproximativ 10 la sută dintre cazuri în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, relevă studiul. Un procent similar dintre asistentele şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%), care au primit bani sau atenţii, au solicitat acest lucru.

    Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau atenţii sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), dar şi de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/ investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare.

    Deşi consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienţii afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit atenţii sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici.

    În ceea ce priveşte percepţiile referitoare la cauzele fenomenului de corupţie în sistemul public de sănătate cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii români nu sunt motivaţi să rămână să profeseze în ţară fără a fi corupţi (neînregistrându-se diferenţe comparativ cu studiul derulat în 2013).

    Potrivit cercetării, soluţionarea problemei plăţilor informale oferite de către pacienţi personalului medical ar putea fi rezolvată prin existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care pacienţii şi le doresc (29%), prin sancţionarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăţi (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar şi printr-un sistem de plăţi directe, transparente (coplată) (14%).

    Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

    Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se corelează cu nivelul de venituri şi de studii al respondenţilor. Cu cât nivelul de instruire şi venitul subiectului creşte, cu atât salariul
    care ar trebui oferit medicului creşte, a relevat studiul citat.

    Referitor la cauzele identificate de respondenţi pentru nivelul sporit de corupţie percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificaţi o serie de factori: legislativi, administrativi, de control şi de natură personală.

    Dintre factorii legislativi, respondenţii au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariţiei corupţiei în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenţi), precum şi absenţa legislaţiei axate pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%).

    Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenţi au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocraţia excesivă, iar 17% au reclamat incompetenţa personalului de conducere.

    În ceea ce priveşte factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de insuficienţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt, iar 45% de ineficienţa structurilor de control din sistemul medical.

    Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenţi au reclamat ca factor favorizant obişnuinţa pacienţilor de a oferi bani sau atenţii, 29% recunoscând că fenomenul corupţiei poate fi favorizat şi de “complicitatea” pacienţilor, în timp ce 27% fac referire şi la lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate.

    Analizând gradul de cunoaştere a legislaţiei privitoare la semnalarea cazurilor de corupţie, un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcţionează un consiliu etic care are în atribuţii gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Deşi 25% dintre respondenţi ştiu despre această instituţie, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodată.

    În ceea ce priveşte percepţia pacienţilor intervievaţi asupra măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achiziţiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenţi au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existenţa unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente şi consumabile în sectorul sanitar.

    Cercetarea a fost realizată pe un eşantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României, format din 1.076 persoane. Eroarea maximă a studiului este de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%.

    Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Bună Guvernare prin Integritate şi Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

  • Peste 230 de angajaţi MAI au fost trimişi în judecată pentru corupţie, în 2014

    În 2014 au fost inculpate 1.603 persoane, cu 35 la sută mai multe decât în anul precedent, dintre care 236 sunt angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, 31 cu funcţii de conducere şi 205 cu funcţii de execuţie, se arată în bilanţul Direcţiei Generale Anticorupţie.

    Ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA au făcut anul trecut cercetări în 2.414 dosare şi s-a început urmărirea penală în 1.023 de cazuri, dintre care 183 sunt instrumentate sub coordonarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 35 sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi 805 de către procurori ai structurilor teritoriale ale Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    În ceea de priveşte măsurile preventive, au fost arestate 251 persoane, dintre care 37 la domiciliu. Totodată, în 31 de dosare s-a hotărât controlul judiciar asupra unor inculpaţi.

    Poliţiştii DGA au făcut, anul trecut, 141 de acţiuni de prindere în flagrant, care au vizat 158 de persoane cercetate pentru fapte de corupţie sau asimilate.

  • Fostul ofiţer SRI care cerea bani ca să intervină la ANAF, trimis în judecată de DNA

    Procurorii militari de la DNA l-au deferit justiţiei, în stare de arest preventiv, pe colonelul în rezervă Daniel Dragomir, fost ofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, pe care îl acuză de trafic de influenţă, spălare a banilor, folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, două fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii şi uz de fals.

    Alături de colonel, va fi judecată, sub control judiciar, şi soţia sa, Marinela Zoica Dragomir, plutonier major în rezervă, fost subofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, pentru complicitate la trafic de influenţă şi celelalte fapte.

    În rechizitoriul transmis instanţei de judecată procurorii notează că, în perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, colonelul Dragomir, care îndeplinea funcţia de şef grupare sectoare informativ-operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din SRI, beneficiind de ajutorul complicei sale, a pretins şi, ulterior, a primit de la un martor denunţător, administrator al unor societăţi comerciale, suma totală de 2.030.353 de lei, echivalent a 462.567 de euro.

    Suma, arată anchetatorii era compusă din 1.648.400 de lei, echivalent a 374.078 de euro (deşi iniţial a pretins suma de 400.000 de euro), sumă primită în numerar într-un cont bancar deschis pe numele altei persoane, 309.952 de lei (echivalent a 70.575 de euro), reprezentând finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, dotării şi asigurării funcţionării unei societăţi comerciale, incluzând şi un autoturism de lux, marca Porsche Cayenne, 72.000 de lei (echivalent a 18.000 de euro), reprezentând salariul lunar de 8.000 de lei, primit de soţia sa, Marinela Zoica Dragomir, în calitate de administrator al acestei firme nou înfiinţate.

    Sumele de bani menţionate au fost pretinse şi primite de către colonelul SRI, pentru a-şi folosi influenţa, prin prisma funcţiei deţinute, asupra unor funcţionari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Garda Financiară, mai arată DNA.

    Totodată, ofiţerul i-a promis denunţătorului că-i va determina pe acei funcţionari publici să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în sfera atribuţiilor de serviciu sau erau contrare acestora, în legătură cu rambursarea la timp, către firmele martorului denunţător, a unor sume de bani, solicitate cu titlu de TVA de la bugetul de stat, sau stoparea unor controale fiscale.

    În aceeaşi perioadă, cei doi au transferat, succesiv, sumele de bani menţionate mai sus în conturi care le aparţineau lor sau unor membri ai familiei, iar, ulterior, au constituit depozite şi au cheltuit o parte din bani în interes personal, în scopul disimulării originii ilicite a sumei de 1.648.400 de lei, reprezentând contravaloarea a 374.078 de euro, produs al infracţiunii de corupţie.

    Pe de altă parte, arată procurorii militari, în sarcina lui Daniel Dragomir s-a mai reţinut că, în perioada octombrie 2012 – 15 februarie 2013, cât şi ulterior, a folosit datele şi informaţiile având caracter clasificat obţinute în virtutea calităţii de ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, prin prisma atribuţiilor de serviciu, în mod direct şi în interes personal, în scopul ilicit – propus şi realizat – al obţinerii unor sume de bani şi alte foloase necuvenite şi a permis martorului denunţător accesul la date care se refereau la activitatea infracţională derulată de acesta şi grupul de firme aparţinând acestuia.

    În sarcina celor doi anchetatorii au mai reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2013, au determinat cu intenţie doi martori să semneze două înscrisuri sub semnătură privată, în cunoştinţă de cauză, în care se atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

    Înscrisurile, întocmite pentru a justifica banii primiţi în schimbul traficării influenţei, au fost depuse la 13 şi 14 ianuarie în faţa organelor judiciare, în scopul producerii unor consecinţe juridice.

    Înscrisurile erau un contract de împrumut şi o chitanţă prin care, în mod nereal, se menţiona împrumutarea, respectiv, restituirea sumei pretinse şi primite, în numerar, de către Daniel Dragomir, în contul unei persoane din familia sa.

    În vederea confiscării prin echivalent, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând celor doi inculpaţi, precum şi asupra unui bun mobil deţinut de o persoană juridică, până la concurenţa sumei de 2.030.353,32 de lei, echivalent a 462.567,61 de euro – obiect al infracţiunii de corupţie.

    La data faptelor, arată DNA, Marinela Zoica Dragomir nu mai era angajat al SRI.

    Dosarul a fost trimis pentru judecare Tribunalului Bucureşti cu propunerea de menţinere a măsurilor preventive şi asiguratorii luate până în prezent.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

    Tribunalul Bucureşti a emis, în 13 ianuarie, un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele fostului ofiţer SRI. Decizia a fost menţinută de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

    În acelaşi dosar, soţia fostului ofiţer SRI, Marinela Zoica Dragomir, a fost pusă sub control judiciar, pe o perioadă de 60 zile, începând din 12 ianuarie.

  • Iohannis: Corupţia e o ameninţare pe care vreau să o tratez

    ”Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt, corupţia este o ameninţare la adresa securităţii naţionale, punct. Şi ca atare, vreau să o tratez, eu elimin ameninţările unde se pot elimina. În consecinţă, voi încuraja foarte mult lupta împotriva corupţiei, lucru pe care l-am mai spus şi îl mai spun. Eu îmi doresc ca la sfârşitul mandatului meu, când mă pregătesc să plec de aici, să putem afirma că în România mai există ici-colo câte un caz de corupţie, dar a dispărut corupţia aproape generalizată. Este un lucru pe care mi-l doresc şi este un obiectiv pe care mi l-am pus. Este clar că România are un potenţial enorm, potenţial de creştere, de dezvoltare, oameni deştepţi, oameni cu viziuni, dar printre altele corupţia ne ţine în loc. Concluzia, trebuie să scăpăm de corupţie, dar în primul rând de corupţi”, a declarat preşedintele Iohannis la Realitatea TV.

    El a menţionat că, în calitatea sa de preşedinte, îi va încuraja ”întotdeauna pe cei care se luptă cu corupţia”.

    De asemenea, Iohannis a făcut referire la abordarea partidelor faţă de cazurile de corupţie din propriile formaţiuni.

    ”Chiar dacă nu mai sunt membru în PNL, fiindcă preşedintele nu are voie să fie membru al vreunui partid, dar urmăresc cu mare atenţie ce se întâmplă. Partidele trebuie să se reformeze, alegătorii au arătat foarte clar prin acest vot că îşi doresc altfel de politică. Acesta a fost sloganul meu, să facem altfel de politică, oamenii m-au crezut, m-au votat. Concluzia e simplă, oamenii nu vor doar un om care să facă altfel de politică”, a mai declarat preşedintele.

    El a precizat că acest mesaj a fost înţeles de partide, ”unii mai mult, alţii mai puţin”, existând ”semne destul de bune” după alegerile prezidenţiale, făcând referire la respingerea legii amnistiei şi graţierii şi ridicarea imunităţii parlamentarilor.

    ”Reformarea partidelor înseamnă mult mai mult decât acest lucru. Înseamnă să se distanţeze şi de colegi care poate nu ajută să se refomeze partidul, care poate prin faptul că rămân aproape aduc un minus de imagine. Evident, nu trebuie sărit calul, dar Statutul trebuie modernizat şi nu doar modernizat, trebuie aplicat, chiar dacă pentru unul sau pentru altul acest lucru poate fi dureros”, a mai afirmat Iohannis.

  • Şeful de la Resurse Umane din Oficiul de Cadastru Bucureşti, reţinut pentru că a luat mită 5.000 de euro

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut joi pe Iulian Bocşe, şeful Biroului Resurse Umane şi Relaţii cu Publicul din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite. Anchetatorii urmează să ceară, vineri, Tribunalului Bucureşti, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Iulian Bocşe.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal, în stare de libertate, Dan Constantin Cuzuc, pentru dare de mită şi instigare la abuz în serviciu, şi Simona Elena Toader, pentru complicitate la dare de mită şi la instigare la abuz în serviciu, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit ordonanţei de reţinere, Iulian Bocşe a pretins de la Dan Constantin Cuzuc suma de 15.000 de euro, în schimbul favorizării Simonei Toader la un concurs de promovare organizat în septembrie 2014. Din această sumă, Iulian Bocşe a primit de la Cuzuc aproximativ 5.000 de euro.

    “Totodată, rezultă suspiciunea rezonabilă în sensul că Bocşe Iulian, şef al Biroului resurse umane şi relaţii cu publicul din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti şi membru al comisiei de concurs desemnate pentru concursul organizat în septembrie 2014 (organizat pentru ocuparea unor posturi vacante de execuţie în cadrul instituţiei menţionate), şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu cu prilejul desfăşurării concursului menţionat, pentru a obţine promovarea acestui concurs de către Toader Simona Elena”, au scris procurorii în documentul citat.

  • Şefa Serviciului resurse umane de la Primăria Sector 2, reţinută pentru că a luat mită 11.000 de euro

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au reţinut-o pentru 24 de ore pe Daniela Năstase, pentru trafic de influenţă şi vor cere joi Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acesteia pentru 30 de zile.

    Potrivit ordonanţei de reţinere, în noiembrie 2014, la propunerea unei persoane, denunţătoare în cauză, Daniela Năstase, şefa Serviciului resurse umane de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, a acceptat ca, în schimbul sumei de 11.000 de euro, să intervină pe lângă un coleg de la Serviciul spaţiu locativ, pentru ca acesta să înregistreze cinci dosare cu solicitarea de acordare a unor apartamente ANL ale unor persoane recomandate de denunţător, fără ca solicitanţii să fie prezenţi personal, aşa cum impun dispoziţiile legale. Pentru acest “serviciu”, Daniela Năstase intenţiona să ofere celuilalt funcţionar 1.000 din cei 11.000 de euro ceruţi.

    De asemenea, Daniela Năstase i-ar fi promis denunţătorului că intervine la persoane cu putere de decizie din Primăria Sectorului 2, pentru ca cererile privind acordarea de locuinţe ANL să fie fie aprobate, garantând în acest sens. 

    Daniela Năstase a fost prinsă miercuri în flagrant, în timp ce primea suma de 11.000 de euro, fiind dusă la audieri şi reţinută în noaptea de miercuri spre joi.

  • Marsh: „Va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză”

    Conform raportului, România a înregistrat un progres în ultimii ani, însă disputa Prim-ministru – Preşedinte are potenţialul de a îngreuna atingerea stabilităţii politice. Astfel, ţinându-se cont de alegeri şi de componenta ce ţine de eficienţa adoptării legislaţiei, România obţine 62.7 puncte, pe o scară de la 0 la 100, unde o valoare sub 49 înseamnă instabilitate politică. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat, având scoruri situate sub 49 de puncte, iar Bulgaria este situată între 50 şi 59 de puncte. În Europa, singurele ţări cu un punctaj aproape de 100 sunt Elveţia, Danemarca, Norvegia şi Suedia. 

    Economia României prezintă una dintre cele mai rapide creşteri din CEE în următorii ani. Cheltuielile de gospodărie încep să îşi revină, iar Guvernul va cheltui mai mult pentru a susţine creşterea economică. Din cauza încetinirii exporturilor, economia se va orienta către un model intern. Astfel, va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză. România are un scor de 59.2 pentru riscul economic pe termen scurt.

    Pe scara riscului operaţional, România înregistrează 58.8, poziţionându-se astfel pe locul 50. Scorul ţării este deosebit de slab pentru componenta “risc logistic” – 52.4. Acest lucru reflectă parţial reţeaua de drumuri subdezvoltată a ţării, unde lipsa autostrăzilor este o problemă deosebită. Deşi România a făcut progrese în îmbunătăţirea reţelei de transport în ultimii ani, o rată slabă a absorbţiei fondurilor UE va limita dezvoltarea în următorii ani.

    O altă concluzie a raportului arată că în 2014 violenţa politică a fost unul dintre riscurile principale în Ucraina, Hong Kong, Orientul Apropiat, Thailanda şi Africa de Nord. În 2015, şi alte ţări se pot confrunta cu această problemă, mai ales cele în care populaţia este din ce în ce mai îngrijorată cu privire la economie şi/sau un singur lider deţine puterea politică de mai mulţi ani.

    “Unul dintre trendurile din ultimii ani este o delimitare clară între pieţele emergente care reprezintă oportunităţi de investiţie pentru multinaţionale şi cele care nu oferă niciun fel de oportunitate.”, spune Yoel Sano, directorul departamentului de risc politic global şi securitate din cadrul BMI. Astfel, în timp ce China, India şi Indonezia sunt atractive din punct de vedere al investiţiilor datorită reformelor guvernamentale şi economice care au avut loc în ultimul timp, Rusia rămâne problematică, în principal din cauza anexării Crimeei, ceea ce a dus la sancţiuni impuse de SUA şi de alte guverne europene.

    “În 2015, este foarte probabil ca riscul politic să se intensifice în multe părţi ale lumii. De aceea, multinaţionalele trebuie să cunoască aceste probleme cheie din ţările şi regiunile în care activează şi să aibă un plan pentru a-şi proteja interesele strategice.”, spune  Evan Freely, lider global al Global Credit & Political Risk în cadrul Marsh.

    O altă problemă identificată prin acest raport este impactul pe care îl poate avea căderea preţului petrolului ca materie primă asupra ţărilor dependente de acesta. În timp ce un preţ mic ar putea să aibă un impact pozitiv în cazul ţărilor  importatoare de petrol, o perioadă prelungită de preţuri scăzute ar putea afecta negativ ţările care se bazează pe exportul petrolului. Iran, Angola, Ciad, Venezuela şi Guineea Ecuatorială sunt considerate ca având un risc sever de deteriorare a profilului de risc politic în cazul în care preţul petrolului continuă să scadă.

    Potrivit raportului, 2017 va fi un an crucial pentru riscurile politice având in vedere că sunt programate o serie de alegeri internaţionale. În plus faţă de noul preşedinte american care va prelua mandatul în ianuarie şi un posibil referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE, 2017 va veni cu alegeri în Franţa, Germania, Hong Kong, Iran şi Coreea de Sud, printre altele.

    Raportul Marsh utilizează date ale Business Monitor International (BMI), companie parte din grupul Fitch şi  evaluează 178 de ţări pe baza a trei categorii: risc politic, risc macroeconomic şi risc operaţional.

     

  • Fost ofiţer SRI, reţinut după ce ar fi luat mită peste două milioane lei pentru intervenţii la ANAF

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –