Tag: cont

  • Legea de care nu a ştiut nimeni timp de 5 ani. Ce sumă de bani ar fi trebuit să primească toţi copiii din ţară născuţi după 2011

    Articolul 356 din Legea Educatiei Nationale nr.1/2011 prevede că toţi copiii născuţi în ultimii 5 ani în România trebuie să primească de la stat 500 de euro, dar asta nu s-a întâmplat până acum.

    Deşi legea a intrat în vigoare de mai mulţi ani aceasta nu a fost aplicată niciodată de către autorităţi. De ce? Deoarecere “aplicarea sa a fost prorogată succesiv prin ordonanţe de urgenţă (ultima e OUG nr. 83/2014, care, cf. art. 36, alin. 1, amână aplicarea art. 356 din LEN până la data de 1 ianuarie 2017)”, a transmis biroul de comunicare al Ministerului Educaţiei. Adică politicienii au decis să amâne aplicarea articolului pentru mai mulţi ani la rând.

    Partea bună este că articolul 356 ar putea fi aplicat cu data de 1 ianuarie 2017. Asta dacă nu va fi amânată din nou.

    Legea prevede că „statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentand echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.

    Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere

    Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate.”

  • Cea mai mare indemnizaţie pentru creşterea copilului, de 35.000 de euro lunar, a fost plătită

    Întrebat dacă plata indemnizaţiei de creştere a copilului, suspendată la începutul lunii septembrie pentru reverificarea veniturilor şi despre care Ministerul Muncii a anunţat că este cea mai mare din ţară, directorul Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale Sibiu, Ioan Boţa, a confirmat corespondentului MEDIAFAX că banii au intrat, cel mai probabil, în cont,

    “Conform legii, s-a efectuat plata la zi a indemnizaţiei de creştere a copilului în cursul zilei de marţi, iar probabil astăzi (n.r. miercuri) acest beneficiar urmează să aibă banii în cont”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Ioan Boţa, directorul AJPIS Sibiu.

    Agenţia Naţională de Prestaţii Sociale a suspendat temporar indemnizaţia de creştere a copilului, în cazul unui beneficiar din judeţul Sibiu, pentru efectuarea unor verificări ale veniturilor declarate.

    Bărbatul care încasează cea mai mare indemnizaţie de creştere a copilului din România a depus cererea în luna iulie şi ar fi trebuit să primească banii începând cu luna august.

  • Cea mai mare indemnizaţie pentru creşterea copilului, de 35.000 de euro lunar, a fost plătită

    Întrebat dacă plata indemnizaţiei de creştere a copilului, suspendată la începutul lunii septembrie pentru reverificarea veniturilor şi despre care Ministerul Muncii a anunţat că este cea mai mare din ţară, directorul Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale Sibiu, Ioan Boţa, a confirmat corespondentului MEDIAFAX că banii au intrat, cel mai probabil, în cont,

    “Conform legii, s-a efectuat plata la zi a indemnizaţiei de creştere a copilului în cursul zilei de marţi, iar probabil astăzi (n.r. miercuri) acest beneficiar urmează să aibă banii în cont”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Ioan Boţa, directorul AJPIS Sibiu.

    Agenţia Naţională de Prestaţii Sociale a suspendat temporar indemnizaţia de creştere a copilului, în cazul unui beneficiar din judeţul Sibiu, pentru efectuarea unor verificări ale veniturilor declarate.

    Bărbatul care încasează cea mai mare indemnizaţie de creştere a copilului din România a depus cererea în luna iulie şi ar fi trebuit să primească banii începând cu luna august.

  • Facebook Workplace: cum funcţionează, cât costă şi cine ar trebui să îl folosească?

    Noul serviciu lansat de Facebook este deopotrivă reţea socială, serviciu de mesagerie şi unealtă de muncă pentru echipe. Contul de Workplace va fi vizibil doar pentru colegii din companie şi va fi separat de contul privat de Facebook. Mai exact, Workplace este o aplicaţie de mobil şi browser care are rolul principal de a ţine membrii unui grup conectaţi; original, serviciul a purtat numele Facebook Work.

    Angajaţii lui Zuckerberg folosesc de o bună perioadă de timp o versiune a serviciului, dar acum compania a anunţat că şi alte nume mari, precum Starbucks, Royal Bank of Scotland (RBS) sau Booking.com, au ales Workplace.

    Reprezentanţii Facebook spun că Workplace include cele mai populare opţiuni ale reţelei de socializare, precum News Feed, abilitatea de a crea şi distribui materiale în cadrul unor grupuri, opţiunea de a transmite conţinut video în timp real şi, evident, cea de a comunica cu alţi utilizatori. Există chiar şi ceva numit Multi-Company Groups, care permite angajaţilor din diferite organizaţii să lucreze împreună.

    Serviciul permite astfel crearea de grupuri, care pot fi deschise tuturor membrilor echipei sau doar unora dintre ei. În cadrul grupului pot fi adăugate imagini, clipuri video sau documente pentru a obţine părerea altor persoane din companie. News Feed-ul este similar cu cel de pe profilurile standard, diferenţa constând într-o mai mare importanţă dată anunţurilor ce privesc întreaga companie. Serviciul intern de mesagerie, numit Workchat, oferă posibilitatea de a te conecta cu orice alt coleg; utilizatorii pot avea conversaţii private sau de tipul conferinţă. Mesageria nu se rezumă doar la text, ci permite şi apeluri video.

    Serviciul este disponibil pe desktop şi mobile, prin aplicaţiile dedicate de pe AppStore şi PlayStore. Companiile care apelează la Workplace pot testa serviciul, gratuit, pentru 90 de zile. După această perioadă, costurile sunt de 3 dolari pe lună per utilizator în cazul oraganizaţiilor cu mai puţin de 1.000 de utilizatori activi şi de 1 dolar pe lună în cadrul companiilor cu peste 10.000 de utilizatori. Pentru organizaţiile nonprofit cât şi pentru cele din educaţie, serviciul va fi gratuit. Partea bună? Workplace va fi ad free, adică nu va servi niciun fel de reclame.

    La începutul acestei luni, Facebook a lansat un alt serviciu, numit Marketplace, care este în mare măsură echivalentul site‑ului Craigslist. Primul pas a fost introducerea funcţionalităţii „Sell” în cadrul grupurilor de Facebook, aceasta bucurându-se de un succes enorm la nivel global. Facebook susţine că 450 de milioane de utilizatori vizitează în fiecare lună astfel de grupuri, sugerând că este o mare nevoie de o soluţie centralizată, cu funcţii dedicate pentru căutare şi interacţiune.

    Marketplace foloseşte locaţia utilizatorilor pentru a sugera produse care sunt puse la vânzare în apropiere, însă oferă şi posibilitatea de a căuta produse în funcţie de cuvinte cheie. Nu în ultimul rând, Facebook va sugera utilizatorilor produse care sunt puse la vânzare, bazându-se pe interesele lor sau pe istoricul activităţii de pe reţeaua de socializare. Procesul de a pune la vânzare un produs este foarte simplu, fiind necesară apăsarea unui singur buton. Fotografiile pot fi realizate direct din aplicaţie, iar formatul articolului care se publică pe Marketplace este foarte similar cu cel de pe grupurile de vânzări, cu un nume, un preţ şi o scurtă descriere, alături de câteva poze descriptive. Platforma oferă posibilitatea de a trimite o ofertă de preţ către vânzător, iar comunicarea între utilizatori se face prin intermediul serviciului Messenger.

    Este deci un lucru obişnuit ca cei de la Facebook să prezinte noi şi noi facilităţi integrate în reţeaua socială: anul trecut, Zuckerberg a prezentat serviciul de publicare directă a ştirilor, numit Facebook Instant Articles; acesta este un proiect care a stârnit numeroase controverse în rândul analiştilor media.

    Reprezentanţii Facebook spuneau la acea vreme că prin acest nou serviciu s-ar elimina acele titluri sau postări menite să „agaţe” cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de ştiri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulţi vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a creşte traficul unui site.

    O altă schimbare de care s-a vorbit multă vreme este butonul „Buy”, opţiune cu care Facebook speră să îşi extindă cota din piaţa de advertising. Google este lider de piaţă detaşat, încasând 40% din banii cheltuiţi în publicitate se segmentul online. Facebook se află pe a doua poziţie, cu o cotă de piaţă de 10%. Pe zona de internet mobil, diferenţa este semnificativ mai mică: conform eMarketer, Google deţine şi aici principala poziţie, cu 43%, urmat de Facebook cu 22%. Prin introducerea noului buton „Buy”, Facebook încearcă să convingă mediul de afaceri că poate concura serios cu cei de la Google atunci când vine vorba de transformarea vizitatorilor în clienţi. Deşi se află în teste de aproape cinci ani, opţiunea de a cumpăra produse direct de pe reţeaua socială nu este încă complet integrată.

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • Mister la Banca Transilvania. Unde au dispărut acţiunile băncii. Care este lista suspecţilor

    În şedinţa de tranzacţionare de pe 5 octombrie, un pachet de 86,5 milioane de acţiuni Banca Transilvania (TLV) în valoare de 208 milioane lei a fost tranzacţionat pe piaţa deals de la Bucureşti în una dintre cele mai mari tranzacţii din acest an.

    Compania de brokeraj care a intermediat tranzacţia a fost Swiss Capital, care a confirmat acest lucru pentru ZF, însă nu a dorit să comenteze mai multe pe marginea acestui subiect.

    Mister la Banca Transilvania. Unde au dispărut acţiunile băncii. Care este lista suspecţilor

     

  • Apple loveşte în România! Decizia brutală luată de producătorul de iPhoneuri

    „În urmă cu câteva ore am primit o notificare pe e-mail de la Apple, prin care mi s-a spus că mi-a fost închis contul ca urmare a unui comportament fraudulos. Când am întrebat de ce, iniţial cei de la Apple mi-au spus că nu-mi pot oferi mai multe detalii. Apoi mi-au spus că au dovezi care arată că aş fi manipulat procesul prin care aplicaţia primeşte recenzii. N-am făcut aşa ceva niciodată. Decizia Apple este definitivă şi nu poate fi conetstată”.

    Vedeţi AICI ce a dus la acest mesaj! Aplicaţia era creată de un român!  Decizia brutală luată de producătorul de iPhoneuri 

  • Analist: Merkel ar putea fi cel mai prost politician din istorie

    Potrivit site-ului său, Angela Merkel poate candida cu succes pentru titlul de cel mai prost politician din istorie atunci când vine vorba de a înţelege procesul economic.

    Martin Armstrong este analist economic şi se află la conducerea editorială a site-ului armstrongeconomics.com. De-a lungul timpului, deşi considerată a avea păreri destul de critice, publicaţia a fost citată de instituţii precum CNN sau The New York Times.

    “Merkel a refuzat să ofere orice ajutor de stat celor de la Deutsche Bank în perioada dinaintea alegerilor din septembrie 2017, fiind incapabilă să ia vreo decizie raţională. Astfel, orice german care are cont la Deutsche riscă să declanşeze o criză fără precedent dacă decide să îşi închidă contul”, scrie Armstrong pe site-ul său, referindu-se la criza de lichidităţi prin care trece banca germană.

    “Este aceeaşi politică pe care Merkel a aplicat-o şi în cazul Greciei, având ca rezultat o scădere drastică în popularitate a cancelarului german. La fel şi în iulie 2015, atunci când a deschis graniţele pentru refugiaţi. Ideile economice ale lui Merkel sunt atât de devastatoare încât par glume. Ea va distruge economia Germaniei, iar asta va duce la distrugerea zonei euro”, mai scrie sursa citată.

    “Ceea ce Merkel a făcut Europei nu se compară cu nimic realizat de alt politician până în prezent – asta se întâmplă atunci când dai politicile economice pe mâna unor oameni cu zero experienţă.”

  • Cum arată viaţa copiilor de bani gata intr-unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Singapore este unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – dar aceasta nu pare a fi o problemă pentru câţiva tineri care postează pe reţelele sociale fotografii care ilustrează stilul lor luxuriant de viaţă, potrivit Daily Mail.  

    Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.

    Cum arată viaţa prin ochii celor mai bogaţi tineri din unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea  este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.

    O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.

    Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail.