BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Studiu Gsk – climatul de consum UE la o valoare maximă în ultimii 9 ani

    În ceea ce priveşte aşteptările diferite privind situaţia economică şi veniturile şi indicatorii pentru disponibilitatea de cumpărare, s-au evidenţiat diferenţe mari în analizele individuale ale ţărilor în care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltării economice diferite şi situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Influenţa temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avântul partidelor naţionaliste, noul guvern din S.U.A. şi războiul din Siria nu au afectat, prin urmare, în mod egal dezvoltarea indicatorilor în toate ţările.

    România: Niveluri record ale aşteptărilor privind veniturile şi disponibilităţii de cumpărare

    La sfârşitul primului trimestru din 2017, aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obţinut ultima dată în octombrie 2015. În urmă cu un an, indicatorul se afla încă la 3,3 puncte. În consecinţă, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni.

    Aşteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârşitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când ţara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001. Datorită unei scăderi constante a şomajului în ultimii ani, consumatorii români se aşteaptă la venituri mai mari.

    În acord cu aşteptările lor de creştere a veniturilor, românii sunt, de asemenea, pregătiţi din nou pentru a face achiziţii mai mari, care le depăşesc nevoile zilnice. Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârşitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

  • Tinerii americani preferă timpul petrecut cu prietenii în locul achiziţiilor materiale

    Dacă înainte de criză oamenii au cumpărat o mulţime de lucruri, cum ar fi case, mobilier, maşini şi haine, iar vânzare cu amănuntul au crescut extraordinar de mult, ulterior lucrurile s-au schimbat. Cheltuielile pentru haine au scăzut mult, ajungând la o cotă de 20% din totalul cheltuielilor de consum în acest secol. Ce se întâmplă, de fapt? Călătoriile sunt  este în plină expansiune. Gradul de ocupare a hotelurilor se află în plină expansiune. Companiile aeriene interne au înregistrat mai mulţi pasageri în fiecare an, începând cu anul 2010, iar anul trecut companiile aeriene din SUA a stabilit un record de 823 de milioane de pasageri. Creşterea consumului în restaurante este chiar mai avansată. Din 2005, vânzările în locuri unde se serveşte mâncare şi băutură au crescut de două ori mai repede decât toate celelalte cheltuieli din retail. În 2016, pentru prima dată, americanii au cheltuit mai mulţi bani în restaurante şi baruri decât la magazine alimentare. Există, aşadar, şi o explicaţie „socială” la acest lucru. Mulţi tineri sunt conduşi de experienţe ce le pot oferi cele mai bune conţinuturi de viralizat în social media, de la o poză pe plajă, până la unghiul perfect de a pune în valoare farfuria în care este servită cina. Chair dacă pare nerealist, întrebările de tipul „Ce experienţă îmi va oferi cea mai populară postare pe Instagram?“  duce la acţiunile şi comportamentul oamenilor de peste 13 ani.

    Asta ar trebui să fie o afacere profitabilă pentru malluri, spune Barbara Byrne Denham, un economist senior la Reis, o firmă de analize imobiliare. Departamentul de magazine a eşuat, dar mâncare mai bună, divertismentul de calitate, chiar şi opţiunile diversificate de fitness ar putea aduce adolescenţii şi familiile acestora înapoi în mallurile care se luptă pentru supravieţuire. În acest context, oamenii pot începe să se „rătăcească” din nou în magazinele fizice, expuse acum riscului de închidere.

  • RADET anunţă că de vineri se opreşte căldura

    “Începând cu data de 28 aprilie 2017 vom iniţia procedurile de oprire a furnizării energiei termice pentru încălzire către consumatorii racordaţi la sistemul
    centralizat al Municipiului Bucureşti. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile articolului nr. 117 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, care precizează că «oprirea încălzirii se face după trei zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depăşeşte +10°C, între orele 18.00 – 06.00»”, se arată într-un comunicat al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care cash-ul este rege. De ce se feresc locuitorii de utilizarea cardurilor bancare

    În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.

    Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.

    Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă.  Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash. 

     

  • RADET a iniţiat procedurile de sistare a căldurii în Bucureşti

    ,,Având în vedere temperaturile ridicate din ultima perioadă, începând cu data de 04 aprilie 2017 vom iniţia procedurile de oprire a furnizării energiei termice pentru încălzire către consumatorii racordaţi la sistemul centralizat al Municipiului Bucureşti. Oprirea agentului termic pentru încălzire se va face progresiv prin reducerea temperaturii de livrare şi închiderea instalaţiilor către consumatori, astfel încât efectele vor fi resimţite în următoarele 72 de ore. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile articolului nr. 117 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, care precizează că oprirea încălzirii se face după trei zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depăşeşte +10°C, între orele 18:00 – 06:00“, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Regia de Distribuţie a Energiei Termice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Smartphone-ul redefineşte ideea de business

    Mai mult de jumătate dintre români (53%) foloseau un smartphone la finalul anului trecut, potrivit unui raport comandat de Google, o creştere de peste patru ori în ultimii patru ani. La finalul lui 2012, rata de adopţie a smartphone-urilor în România era de doar 12%.

    La nivel global, adopţia smartphone-urilor s-a dublat în patru ani. În 2012, doar una din trei persoane din 40 de ţări avea acces la un smartphone. Patru ani mai târziu, ponderea acestora a crescut la 70%. Din 2012 şi până în 2016, compania de studii de piaţă Kantar TNS, la cererea Google, a chestionat utilizatori din toată lumea în legătură cu obiceiurile de folosire a internetului, iar răspunsurile au scos în evidenţă schimbări majore în adopţia tehnologiei şi stilul de viaţă în această perioadă.

    Pentru mulţi români, smartphone‑ul a adus o schimbare semnificativă în viaţa de zi cu zi. Chiar dacă acest lucru se reflectă la nivelul tuturor categoriilor demografice, tinerii folosesc cel mai mult smartphone-ul ca un asistent personal. Astfel, 91% dintre tinerii de sub 25 de ani utilizează smartphone‑uri, faţă de 24% în urmă cu 4 ani. Pentru ei, smartphone-ul a început să înlocuiască computerul: utilizarea calculatorului a scăzut de la 88% în 2012 la 79% în 2016. Telefonul inteligent reprezintă şi principala sursă de informaţii, 73% dintre tineri apelând la motoare de căutare pe dispozitivul mobil, în vreme ce 79% vizitează platforme de social media.

    La nivel global, aproximativ o treime dintre utilizatorii de smartphone accesează internetul mai des de pe smartphone decât pe computer. În România, procentajul acestora este de 38%; mai mult, doar 17% dintre utilizatorii de smartphone de la noi mai folosesc preponderent computerul pentru a intra pe internet.

    „Informaţia se transmite din ce în ce mai rapid, iar trendurile tehnologice odată cu ea”, remarcă Marius Lăzărescu, fondator al agenţiei Today’s. „Chiar cei de la Google afirmau anul trecut că revoluţia dispozitivelor mobile este mai mare decât orice au văzut până acum, raportându-se la istoria recentă şi la gradul de preluare a tehnologiei.” Mobilul a început să preia din ce în ce mai mult timp dedicat internetului, însă nu va elimina folosirea altor dispozitive mobile, spune Marius Lăzărescu. „Consumatorul foloseşte, în medie, în funcţie de ţară, între trei şi şase dispozitive mobile pentru a accesa informaţiile online. Trebuie avut în vedere că la nivel global trei din patru site-uri se încarcă în mai mult de 10 secunde, iar acest lucru scade dramatic rata de conversie şi generează frustrare pentru consumator.”

    Răspândirea reţelelor mobile şi finanţarea terminalelor de către operatori au făcut foarte accesibilă deţinerea unui dispozitiv mobil, crede Bogdan Tudor, CEO al StarTech Team. „În paralel, telefoanele au devenit din ce în ce mai puternice, iar ecranul acestora a devenit mai generos, ceea ce a facilitat folosirea lor pentru funcţii ca navigarea pe internet sau folosirea de aplicaţii, determinând astfel explozia la care asistăm în acest moment.”

    Nicio afacere nu mai poate să ignore, în aceste condiţii, tendinţele tehnologice cu impact major în schimbarea comportamentului consumatorilor. În condiţiile în care această tendinţă se va menţine, consumatorii vor fi mai tentaţi să folosească un terminal mobil pentru interacţiunea cu orice afacere, spune Bogdan Tudor. „Toate businessurile trebuie să îşi definească o strategie de tip «mobile first», în care aceste tendinţe să se afle în centrul strategiei de dezvoltare. În acest moment, oportunitatea de transformare şi de creştere a cotei de piaţă se traduce în viteza de execuţie în această direcţie. Cei care vor acţiona decisiv exploatând aceste tendinţe vor fi câştigătorii de mâine.”

    În acelaşi timp, oamenii folosesc mai multe dispozitive decât în trecut. Întrebaţi în 2012 în legătură cu ce dispozitive utilizează – smartphone, tabletă sau computer -, 50% dintre români au răspuns că folosesc un singur dispozitiv, 10% două şi doar 2% toate cele trei. La finalul lui 2016, cei mai mulţi dintre români (31%) spun că utilizează două dispozitive (unul singur – 25%, trei dispozitive – 15%).

    „După analiza unui volum de date la nivel internaţional (prin prisma accesului la conturi de pe toate continentele) am înţeles un fenomen foarte interesant, dar explicabil, pentru anumite ţări mai puţin dezvoltate (şi nu mă refer neapărat la continentul european)“, spune Adrian Enache, fondator al companiei OmniPerform. Locuitorii acestor ţări au sărit pur şi simplu etapa de achiziţie a unei tablete sau a unui laptop, lucru datorat probabil preţului prea mare. În momentul apariţiei unor smartphone-uri care au reuşit să acopere nevoile acestor consumatori la sume extrem de accesibile, adopţia s-a întâmplat într-un timp record. „Există ţări cu o penetrare de peste 90% a smartphone-urilor care a adus de la sine şi trafic extrem de mic din laptopuri şi desktopuri. Un alt exemplu care poate fi dat este chiar Ziua Oamenilor Singuri, organizată în China, în 2016, zi în care 82% din comenzile în valoare de 18 miliarde de dolari au fost făcute de pe smartphone-uri.”

  • ARMO pregăteşte versiune 2.0 a ghidului de bune practici pentru magazinele online, în parteneriat cu autorităţile

    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Asociaţia Pro Consumatori (APC) şi Centrul European al Consumatorilor România (ECC) va elabora o versiune optimizată a ghidului de bune practici pentru magazinele online care să creeze un standard pentru serviciile oferite de operatorii economici cu profil ecommerce clienţilor, şi, implicit, să sporească încrederea clienţilor în comerţul electronic.

    Anunţul a fost făcut în cadrul unei mese rotunde organizate de ARMO în parteneriat cu APC şi ECC pe tema drepturilor consumatorilor în mediul online, cu ocazia Zilei Mondiale a Consumatorilor. Dezbaterea este prima de acest fel şi a reunit la masa discuţiilor reprezentanţi din parte autorităţilor (Paul Anghel, director general ANPC), ai organizaţiilor pentru protecţia drepturilor consumatorilor (Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori şi Irina Chiriţoiu, director ECC Romania), dar şi ai magazinelor (Marian Alecsiu, CEO F64, Nicoleta Iancu, Customer Care Manager eMAG, Eugen Răşoiu, CEO Borealy.ro) şi integratorul de plăţi online PayU(Marius Costin, Country Manager PayU România).

    ”Anul trecut valoarea comerţului online în România a fost de peste 2 miliarde de euro, în creştere cu 45% faţă de anul anterior. Deşi am avut cea mai importantă creştere în ecommerce din Uniunea Europeană, după indicele DESI suntem în continuare pe ultimul loc în UE. Tendinţa e clară – tot mai mulţi consumatori se îndreaptă către canalul online. Următorul pas e să accelerăm evoluţia acestui canal, ajutând magazinele să crească încrederea clienţilor, odată prin respectarea normelor europene, cât şi prin respectarea unui cod de bune practici la nivelul industriei”, a declarat Florinel Chiş, directorul general ARMO. El a mai adăugat ca ARMO va introduce un program de certificare de tip Marcă de Încredere (Trustmark) care să garanteze la nivel european nivelul serviciilor oferite de magazinele româneşti. ”Ghidul de bune practici împreună cu certificatul Trustmark vor creşte încrederea şi vizibilitatea magazinelor româneşti la nivel local, dar şi pe piaţa unică europeană”, a mai adăugat Florinel Chiş.

  • Ce conţin de fapt salatele de icre? O treime dintre produsele de pe piaţă sunt colorate cu extract de gândaci

    Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză. Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor.

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în prima decadă a lunii februarie anul curent, 51 de sortimente de salate de icre. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

    În cadrul studiului, APC a descoperit că:

    80% din produsele analizate conţin conservanţi.

    69% din sortimentele analizate conţin acid citric.

    52% din sortimentele analizate conţin agenţi de îngroşare.

    52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.

    32% din sortimentele analizate conţin carmin.

    La 49% dintre sortimentele analizate conţinutul de icre variază între 6% şi 11%.

    55% dintre sortimentele analizate conţin icre tarama (amestec de icre de calitate inferioară de la diferite specii de peşti)

  • Ce conţin de fapt salatele de icre? O treime dintre produsele de pe piaţă sunt colorate cu extract de gândaci

    Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză. Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor.

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în prima decadă a lunii februarie anul curent, 51 de sortimente de salate de icre. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

    În cadrul studiului, APC a descoperit că:

    80% din produsele analizate conţin conservanţi.

    69% din sortimentele analizate conţin acid citric.

    52% din sortimentele analizate conţin agenţi de îngroşare.

    52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.

    32% din sortimentele analizate conţin carmin.

    La 49% dintre sortimentele analizate conţinutul de icre variază între 6% şi 11%.

    55% dintre sortimentele analizate conţin icre tarama (amestec de icre de calitate inferioară de la diferite specii de peşti)

  • Gheorghe Piperea: Două instanţe din ţară au dat 100% câştig de cauză consumatorilor pe Legea Dării în Plată

    “Există două instanţe care au dat 100% câştig de cauză consumatorilor. În rest, deciziile instanţelor sunt echilibrate, aş spune sensibil în favoarea consumatorilor”, a declarat joi avocatul Gheorghe Piperea, la conferinţa „Darea în plată şi echilibrarea contractelor de credit. Aplicarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 623/2016”.

    Conform statisticii prezentate de organizatorii conferinţei, care au consultat informaţiile postate în sistemul ECRIS (aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor), instanţele de la Huşi şi Vaslui au dat soluţii 100% favorabile consumatorilor.

    În ceea ce priveşte judecătoriile din Bucureşti, statistica arată astfel: la sectorul 1 – 70% dintre decizii au fost favorabile consumatorilor, la sectorul 2 nu există hotărâri pe Legea Dării în Plată, la sectorul 3 – 70% dintre hotărâri sunt în favoarea clienţilor băncii, în vreme ce la sectorul 4 situaţia este de 50%. Iar la judecătoria sectorului 4 procentul este de 40% în ceea ce priveşte solicitările consumatorilor, băncile având câştig de cauză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro