BusinessMagazin

Tag: consum

  • Uniunea Europeană doreşte reducerea consumului de gaze cu 10-15% în vederea unei viitoare crize energetice pe care Moscova ar putea-o provoca prin tăierea aprovizionărilor

    Uniunea Europeană va stabili miercuri planurile de urgenţă pentru a reduce cererea de gaze în câteva luni, avertizând ţările că, fără reduceri profunde aplicate acum, blocul s-ar putea lupta pentru combustibil în timpul iernii dacă Rusia întrerupe livrările, scrie Reuters.

    Europa se grăbeşte să-şi umple rezervoarele de gaz înainte de iarnă şi să construiască un tampon de aprovizionare în cazul în care Moscova restricţionează şi mai mult livrările. Gazprom a oprit deja aprovizionarea către unele state ale UE.

    Comisia Europeană va îndemna ţările să se pregătească pentru o posibilă criză energetică prin reducerea consumului de gaze. Un proiect UE, văzut de Reuters, ar propune ca ţările să-şi reducă cererea de gaze în următoarele opt luni, lucru care ar putea deveni obligatoriu din punct de vedere juridic în caz de urgenţă a aprovizionării.

    Oficialii UE au declarat că ţinta va fi reducerea cu 10-15% a consumului de gaz.

    Propunerea, care s-ar putea modifica înainte de a fi publicată, ar avea nevoie de aprobarea ţărilor UE, care sunt în mare parte responsabile pentru propriile politici energetice.

    A existat o rezistenţă din partea ţărilor mici, care consideră că planurile lor de urgenţă nu au nevoie de un impuls de la Bruxelles.

    „Suntem împotriva impunerii unor obiective obligatorii de reducere”, a declarat ministrul polonez al Climei, Anna Moskwa, săptămâna trecută. Polonia şi-a umplut depozitul de gaz la 98% din capacitate după ce Rusia a oprit livrările de gaze către ţară în aprilie.

    Dar oficialii UE sunt de părere că prevenirea problemei este mai bună decât tratarea ei.

    Oficialii susţin că o reducere completă a gazelor ruseşti, combinată cu o iarnă rece, ar putea reduce PIB-ul mediu al UE cu 0,9-1,5% dacă ţările nu se vor pregăti deloc. 

    Livrările de gaz urmează să fie repornite prin conducta rusă Nord Stream 1 către Germania, joi, după finalizarea lucrărilor de întreţinere anuală.

    Au existat temeri în rândul guvernelor că fluxurile nu vor reporni, ceea ce ar accentua şi mai tare criza a gazelor, mărind semnificativ preţurile. Surse au declarat pentru Reuters că fluxurile se vor relua, cel mai probabil, dar nu la capacitate maximă.

  • Preţurile alimentelor agricole au crescut cu 31% în 2021 şi vor mai creşte cu încă 23% în 2022

    Retailerii din Europa au transferat echivalentul a 75% din creşterile trecute ale preţurilor de producţie asupra consumatorilor, estimează analiştii Allianz Trade, calculând că inflaţia alimentelor ar costa consumatorul european 243 de euro în plus pentru acelaşi coş de produse alimentare comparativ cu 2021, cu estimări cuprinse între 200 şi 250 de euro în cele mai mari patru pieţe de consum din Europa. Producătorii de alimente şi băuturi din zona euro şi-au majorat deja preţurile, în medie, cu 14% de la începutul anului 2021, cele mai mari creşteri de preţ fiind la produsele obişnuite, inclusiv uleiuri şi grăsimi (+53%), făină (+28%) şi paste (+19%). 

  • ANRE: Consumul de energie electrică a fost mai mic cu 5,2% în primele patru luni din 2022

    Consumul naţional de energie electrică a fost mai mic cu 5,2% în primele patru uni din 2022, în condiţiile în care  consumul clienţilor casnici s-a redus cu 3,2%, iar cel industrial cu 6,4%, arată un raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). În total, consumul de energie electrică din perioada ianuarie-aprilie a fost de  18,52 TWh. În acelaşi interval, producţia de electricitate a fost de 18,89 TWh, cu 6,4% sub nivelul din perioada similar din 2021. Importurile s-au redus cu 13%, la 2,14 TWh, iar exporturile cu 27%, la 1,50 TWh. 

  • Adrian Ariciu, Metro Cash&Carry România: Piaţa se va polariza, românii vor migra fie către produse mai ieftine, fie către cele premium

    Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry România, crede că în 2022, un an marcat de inflaţie, de probleme pe lanţurile de aprovizio­nare şi de războiul ruso-ucrainean, consumul privat va continua să crească, avansul urmând a fi susţinut de expansiunea reţelelor mari. Totuşi, ritmul va fi mai lent ca anterior.

    Acest lucru e deja vizibil pe datele publice. Spre exemplu, în 2021 consumul privat a avut un plus de două cifre (peste 10%), pe când în primele cinci luni din acest an avansul în serie brută a fost aproape la jumătate. „Anul acesta va fi o migrare în cadrul categoriilor, atât către produsele mai ieftine, produse marcă proprie, cât şi spre cele premium, ceea ce arată o polarizare a nevoilor, dar şi o oportunitate care ar putea fi acoperirea gamei de «mijloc» cu produse bune, de calitate şi foarte competitive ca preţ.“

    Metro Cash&Carry are o reţea de 30 de magazine proprii, cu care compania se adresează preponderent persoanelor juridice, revânzători sau companii HoReCa. În 2021, comerciantul a obţinut afaceri de 7,3 mld. lei, cu 19% mai mari decât în anul anterior.

    Metro este compania cu cel mai alert ritm de creştere din comerţul modern din România anul trecut.


     

     

  • Explozia preţurilor: Rata anuală a inflaţiei a sărit la 15% în iunie, după 14,5% în mai. Gazele s-au scumpit cu 89% faţă de iunie 2021, combustibilii cu 41%, iar biletele de avion cu 29%. În medie, alimentele sunt cu 15% mai scumpe

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna iunie la 15,05%, după ce accelerase la 14,5% în mai şi 13,8% în aprilie, arată datele anunţate marţi de INS.

    Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în ultimul an la mărfuri, de 17,9%, urmate de alimente, cu 14,6%, şi servicii, cu 7,8%.

    Faţă de luna mai 2022, în iunie preţurile de consum au crescut cu 0,8%, după majorarea cu 0,9% a preţurilor la mărfuri nealimentare, cu 0,6% la alimente şi cu 0,5% la servicii.

    Iar de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) rata inflaţiei este de 10%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) este 9,3%.

    Potrivit datelor INS, cele mai mai creşteri de preţ la mărfuri au fost înregistrate în perioada iunie 2022-iunie 2021 la gaze (+89%), combustibili (41%) şi energia termică (22%), în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 17%.

    Dintre servicii, cel mai mult s-au scumpit biletele de avion, cu 29%, urmate de serviciile de apă, canal şi salubritate, cu 19%.

    Pe zona de alimente, cele mai mari creşteri au fost la ulei (49%), cartofi (42%), făină şi mălai (32-33%), pâine (23%), margarină (20%), ouă, unt şi brânză (17-18%), lapte (14%).

    În acelaşi timp, Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a ajuns în iunie la 13%. Faţă de luna mai, indicele este de 100,78%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) determinată pe baza IAPC este 7,9%.

     

     

  • Putin închide robinetul, Germania se pregăteşte de reducerea forţată a consumului pentru a face faţă crizei energiei

    Germania raţionalizează apa caldă, reduce iluminatul stradal şi închide piscinele, în timp ce impactul crizei de energie începe să se extindă din industrie la birouri, centre de agrement şi locuinţe, conform Financial Times.

    O creştere uriaşă a preţului la gaze naturale, declanşată de decizia Rusiei de luna trecută de a reduce drastic livrările către Germania, a aruncat cea mai mare economie europeană în cea mai gravă criză energetică.

    Importatorii de gaze şi companiile de utilităţi se luptă pentru supravieţuire, în timp ce facturile consumatorilor cresc vertiginos, iar unii dintre ei avertizează asupra creşterii tensiunilor.

    “Situaţia este mai mult decât dramatică”, a declarat Axel Gedaschko, şeful federaţiei întreprinderilor germane de locuinţe GdW. “Pacea socială a Germaniei este în mare pericol”.

    Pe măsură ce tensiunile legate de războiul Rusiei din Ucraina se intensifică, oficialii se tem că situaţia s-ar putea înrăutăţi. Luni, Rusia îşi va închide principala conductă către Germania, Nord Stream 1, pentru 10 zile de întreţinere programată. Mulţi din Berlin se tem că nu se va redeschide niciodată.

    Luna trecută, Germania a făcut un pas crucial spre raţionalizarea gazului, când ministrul economiei, Robert Habeck, a activat a doua etapă a planului de urgenţă pentru gaz al ţării. “Situaţia de pe piaţa gazelor este tensionată şi din păcate, nu putem garanta că nu se va înrăutăţi”, a declarat el marţi. “Trebuie să fim pregătiţi pentru ca situaţia să devină critică”.

    Habeck, care spune că acum face duşuri mai scurte, a făcut apel la populaţie să economisească energie, iar municipalităţile şi proprietarii de imobile au dat curs apelului.

    Joi, Vonovia, cel mai mare proprietar de locuinţe din ţară, a anunţat că va reduce temperatura încălzirii centrale pe gaz a locatarilor săi la 17C între orele 23.00 şi 6.00 dimineaţa. Aceasta a declarat că măsura ar permite economisirea a 8% din costurile de încălzire.

    O asociaţie de locuinţe din oraşul Dippoldiswalde, în apropiere de graniţa cu Cehia, a făcut un pas mai departe în această săptămână, prin faptul că a raţionalizat furnizarea de apă caldă pentru locuitori. De acum înainte, aceştia pot face duşuri calde doar între orele 4:00-8:00, 11:00-13:00 şi 17:00-21:00.

    “Aşa cum am anunţat în adunarea generală, trebuie să facem economii pentru iarnă”, se arată într-un anunţ din blocurile afectate.

    Astfel de măsuri ar putea deveni o rutină în următoarele săptămâni. Helmut Dedy, şeful Asociaţiei germane “Towns and Cities”, a declarat că “întreaga societate” trebuie acum să îşi reducă consumul de energie. Se face economie vara “pentru a avea apartamente calde la iarnă”.

    “Fiecare KWh pe care îl economisim ajută la umplerea cu puţin mai mult a depozitelor de gaz”, a spus el.

    Dedy a făcut apel la primăriile din toată ţara să ia măsuri de urgenţă. El a avut câteva sugestii: opriţi semafoarele pe timp de noapte; închideţi apa caldă în clădirile consiliului, muzee şi centre sportive; reglaţi aparatele de aer condiţionat şi opriţi iluminarea clădirilor istorice.

    Unele au luat deja măsuri. Districtul Lahn-Dill, în apropiere de Frankfurt, opreşte apa caldă în cele 86 de şcoli şi 60 de săli de sport de la jumătatea lunii septembrie, o măsură care speră să economisească 100.000 de euro din costurile energetice, iar Düsseldorf a închis temporar un complex de piscine masive, Münster-Therme.

    Între timp, Berlinul a coborât termostatul la piscinele în aer liber şi a redus temperatura acestora cu 2 grade. În vestul Germaniei, la Köln, iluminatul stradal este redus la 70 % din puterea maximă începând cu ora 23.00.

    Clienţii rezidenţiali iau, de asemenea, măsuri, sobele şi şemineele cu lemne au revenit în centrul atenţiei. Vânzările de lemne de foc, peleţi de lemn, cărbune, precum şi de butelii de gaz, au crescut vertiginos.

    Nu este clar în ce măsură aceste măsuri vor atenua impactul facturilor mai mari la încălzire. GdW a declarat că războiul din Ucraina va duce la creşterea preţurilor la energie pentru consumatori cu 71% până la 200%, ceea ce înseamnă costuri anuale suplimentare cuprinse între 1.000 şi 2.700 de euro pentru o gospodărie formată dintr-o singură persoană şi până la 3.800 de euro pentru patru persoane, comparativ cu nivelurile din 2021.

    Costurile ar putea creşte şi mai mult ca urmare a unei noi legi care îşi croieşte drum prin parlamentul german. Aceasta ar permite guvernului să impună o taxă de urgenţă asupra tuturor consumatorilor de gaz pentru a repartiza mai uniform costul preţurilor mai mari. Aceasta este menită să prevină intrarea în insolvenţă a importatorilor de gaz, un scenariu de care miniştrii se tem că ar putea provoca o prăbuşire a întregului sector, în stilul Lehman Brothers. Uniper, cel mai mare importator de gaz rusesc din Germania, poartă deja discuţii cu oficialii cu privire la un ajutor de stat care, potrivit experţilor, ar putea ajunge la 9 miliarde de euro.

    Consumatorii germani, atât cei industriali cât şi cei rezidenţiali îşi reduc consumul de energie. Un studiu realizat de Şcoala Hertie din Berlin a declarat că consumul de gaze industriale a scăzut cu 11% în martie şi aprilie anul acesta, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 6% în cazul gospodăriilor private.

    Mai sunt multe de făcut, a declarat Lion Hirth, unul dintre coautorii studiului. “Scăderea cererii pe care am observat-o până acum este, din păcate, departe de a fi adecvată pentru a închide complet deficitul de ofertă care ne ameninţă în această iarnă”, a spus el.

    În apelul său adresat municipalităţilor din Germania în această săptămână, Dedy a făcut o afirmaţie similară. “Situaţia este foarte gravă”, a spus el. “Este deja clar că va trebui să ne părăsim zona de confort”.

     

  • Efect neaşteptat pe termen scurt. Războiul din Ucraina generează business pentru România: 1 miliard de euro intră în economie prin consumul suplimentar generat de refugiaţi

    ♦ „Războiul l-am resimţit în business (…) grupuri sau familii de ucraineni au venit la noi în restaurante“ ♦ „Şi în anumite zone din România s-a simţit un pic de efervescenţă (în consum datorită refugiaţilor – n.red.)“ ♦ „Un alt factor de creştere a consumului (…) avem de la începutul anului o populaţie rezidentă în creştere“.

    Războiul ruso-ucrainean de la graniţa de nord a ţării generează business pentru România în sensul în care refugiaţii, prin consum, aduc 1 mld. euro în economie, arată o estimare făcută de ZF pe baza datelor din piaţă.

    Peste 1,3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în România de la începutul războiului, iar dintre aceştia circa 100.000 au şi rămas în ţară. La o cheltuială lunară medie similară cu a unui român a fiecăruia dintre cei rămaşi în ţară şi cu un consum temporar generat de cei în tranzit, aceşti oameni au dat un imbold consumului privat şi businessurilor locale, de la producători de bu­nuri de larg consum la benzi­nari şi de la resta­urante la afaceri din real-estate.

    „Războiul ruso-ucrai­nean l-am resimţit în business în sensul în care nişte grupuri sau familii de ucraineni au venit la noi în restaurante. Au fost familii care îşi permiteau să mănânce în orice resta­urant din Bucureşti şi s-a simţit în vânzări. Nu au fost creşteri de 30-50%, dar un impact a existat“, spune Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama.

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cel mai important indicator pentru consumul privat) a crescut cu 8,1% în mai 2022 versus aceeaşi lună a anului trecut. Este cea mai bună evoluţie de după septembrie 2021. Analiza ia în calcul volumele de vânzări, astfel că inflaţia, care deja era „în floare“ în mai, nu este cea care trage în sus rezultatele.

    Este posibil ca o parte din acest avânt să se datoreze şi prezenţei unui număr mare de consumatori ucraineni în piaţă. Atât cei care sunt doar în tranzit prin România, cât mai ales cei care au ales să rămână contribuie la vânzările magazinelor locale, chit că şi doar pentru achiziţiile de strictă necesitate.

    Cei rămaşi în ţară însă sunt cei care „cotizează“ şi la bilanţul benzinarilor, al hotelierilor sau al proprietarilor de apartamente, impactul lor în economie fiind, în mod evident, mai mare.

    „Un alt factor de creştere al consumului ar trebui să fie faptul că avem de la începutul anului o populaţie rezidentă în creştere prin numărul mare de cetăţeni străini mutaţi temporar în ţară (refugiaţii ucraineni, migranţi economici, trupe NATO)ì, a spus recent şi Dragoş Militaru, managing director al Kandia Dulce, producătorul unor branduri de dulciuri precum ROM, Măgura şi Făgăraş.

  • Fini sunt! S-ar putea să primim bani ca să nu consumăm gaze şi energie

    Dincolo de inflaţie, creşterea dobânzilor şi războiul din Ucraina, subiectul fierbinte în Europa Occidentală este legat de planurile de raţionalizare a consumului de gaze şi energie electrică.

    Problema nu este preţul, cu toate că nicio economie, nicio industrie, nici chiar cea germană, nu rezistă la aceste preţuri din piaţă, ci faptul că resursele sunt limitate. Pur şi simplu s-ar putea să nu existe gaze.

    Putin se joacă cu liderii europeni şi a închis acum livrările de gaze către Europa, pentru a le arăta cum ar fi la iarnă, dacă le-ar închide atunci.

    Germania, Italia, Austria, nu prea au alternativă la gazele din Rusia, aşa că încep să întocmească planuri concrete de raţionalizare a consumului de gaze şi de energie: închiderea aerului condiţionat, reducerea temperaturii cu unu sau chiar două grade din apartamente, stingerea luminilor în instituţiile publice şi pe drumurile publice, stabilirea unor cote de consum. Vom vedea astfel de idei de raţionalizare tot mai des.

    Citeşte articolul integral pe www.alephnews.ro.

  • De la kimchi la motorină: indicatori ai inflaţiei din întreaga lume de care nu ştiaţi

    Indicatorii preţurilor de consum sunt mult mai complecşi decât par la prima vedere. Cel american, de exemplu, a ajuns să includă 243 de elemente în decursul istoriei sale de 101 de ani. Cei pentru unele ţări aflate în curs de dezvoltare, deşi mai puţin stufoşi, includ totuşi unele „nestemate“.

    Bloomberg Businessweek a realizat o compilaţie de indicatori alternativi ai inflaţiei.

    Ardeii iuţi roşii: creştere de 28% a preţului în Indonezia. Scumpirea dramatică a acestui ingredient cheie din sambal, o pastă roşie picantă folosită drept condiment universal, a fost citată drept motiv cheie pentru creşterea inflaţiei la un maxim pe doi ani în martie.

    Rulourile cu carnaţi: creştere de 4,5% a preţului în Marea Britanie. Unii văd aceste rulouri drept un indicator major al crizei costurilor de trai din această ţară. Gigantul britanic Greggs a avertizat că va creşte preţurile acestora din nou, după două scumpiri operate deja anterior, spulberând speranţele angajaţilor de a mânca ceva ieftin în drum spre birou.

    Serviciile de telefonie mobilă din Japonia. Operatorii şi-au redus comisioanele cu peste jumătate anul trecut, împingând în jos indicatorul general al preţurilor de consum. Impactul acestor reduceri va începe să se diminueze din aprilie, un motiv major pentru care unii economişti văd inflaţia atingând ţinta de 2% a băncii centrale japoneze pentru prima dată în şapte ani.

    Roşiile, în Egipt: creştere de 88% a preţurilor. Preţul acestora este unul permanent volatil, comercianţii stradali din Cairo strigând „Roşiile sunt nebune“ pentru a-i ademeni pe oameni să cumpere rapid până când preţurile nu o iau razna din nou. Scumpirea recentă este deosebit de dureroasă pentru o ţară unde jumătate din populaţie trăieşte la sau sub pragul sărăciei.

    Mobilier de casă, SUA: scumpire cu 10,6%. „Canapearmagedonul“ se produce când milioane de americani se satură de canapelele lor, comandă unele noi şi se vaită mai apoi de întârzierile de livrări. La doi ani de la declanşarea pandemiei, preţurile mobilierului de casă nu dau semne de scădere.

    Kimchi, Coreea de Sud: scumpire cu 10,6%. Preţul felului de mâncare bazat pe varză fermentată a atins un maxim istoric în martie, determinând guvernul ţării să convoace o întrunire pentru a stabili căi de temperare a preţurilor acestuia, dar şi altor alimente de bază.

    Berea, Germania: plus de 2,9%. Subindexul berii a început să rămână în urma altor bunuri şi servicii după vara trecută şi a intrat temporar în teritoriu negativ în martie. Acum, producătorii avertizează că vor fi obligaţi la scumpiri majore, dând vina pe Putin.

    Săpunul pentru spălat rufe, Uganda. Preţurile au crescut cu 87,2% după scumpirea dramatică  uleiului de palmier datorată interdicţiilor la export din Indonezia şi blocării exporturilor de ulei de floarea soarelui din Ucraina.

    Benzina, Brazilia: creştere cu 53,6% a preţurilor. Jair Bolsonaro, preşedintele ţării, a dat vina pe Petrobras, compania de stat, acuzând-o că-şi creşte profiturile, în speranţa de a câştiga alegători înaintea alegerilor din octombrie.

     

  • Ce a mai spus guvernatorul BNR despre inflaţie, creştere economică şi curs valutar

    Inflaţie

    ► Dacă ne consolează cu ceva, România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în UE, avem 7-8 ţări în faţa noastră, inclusiv ţări din zona euro. Vedem Ţările Baltice, Cehia, Olanda în mod curios, şi inclusiv Bulgaria, o ţară care are curs fix, fără deficitele fiscale pe care le are România.

    ► A mai temperat inflaţia sprijinul acordat de autorităţi consumatorilor casnici de electricitate şi gaze naturale. Dacă nu erau schemele de compensare IPC ar fi fost mult mai mare, vreo 20% în aprilie.

    ► Prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2022 a fost majorată la 12,5%, de la 9,6% anterior.

    ► Fenomenul inflaţiei este unul european, dacă nu global, cu o tendinţă generalizată.

    ► Vedem o creştere extrem de rapidă a preţurilor începând cu iulie 2021, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză.

    ► În spatele creşterii preţurilor de consum din România este o creştere a costurilor de producţie şi a preţurilor la energie, inclusiv combustibilii. Se mai adaugă tot pe partea de costuri adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoarea adăugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor legate de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în T1. Avem de asemenea câteva episoade de panică.

    ► Această inflaţie crescută va dura, pentru că în spatele ei este un factor major, costul la energie.

    ► Suntem după o inflaţie scăzută şi o creştere economică joasă în Europa.

     

    Creşterea economică

    ► Nu suntem şi nu cred că economia României va intra în recesiune.

    ► În jur de 2% creştere economică, cred că acolo vom ajunge. Mai depinde şi de anul agricol.

    ► Trecem printr-o criză energetică şi avem şi un război la uşă.

    ► Nu ne pregătim de nimic negru, lucrurile sunt sub control.

     

    Cursul de schimb

    ► Piaţa a funcţionat foarte bine. Cursul de schimb a fost stabil timp de doi ani şi câteva luni. A fost vreo 4% depreciere. Şi nu aveam altă solutie când am constatat că avem inflaţie generată de energie, că a fost extraordinară capacitatea de transmitere a preţurilor energiei în alte produse, a întrecut şi aşteptările mele. Trebuie să pui ceva, să contrabalansezi. Asta mai trebuia, să avem şi depreciere importantă a cursului de schimb. Şi la curs capacitatea de transmisie ar fi fost masivă.

    ► În continuare păstrăm stabilitatea cursului de schimb. Mai avem spaţiu de manevră, nu á la longue, dar există pentru că deficitul extern este în altă parte, deficitul de cont curent vine din deficitul fiscal, acolo trebuie acţionat. Şi pentru că este nevoie de un element de încredere la nivelul ţării, sunt prea mulţi bocitori. Am ţinut cursul de schimb pentru că populaţia trebuie să se uite la ceva, că există ceva ce rămâne stabil. Nu spun că trebuie să batem în cuie cursul de schimb aici.

    Dar România nu avea altă şansă să mai tempereze inflaţia.

     

    Situaţia fiscală

    ► Avem o problemă majoră în domeniul fiscalităţii şi de ea trebuie să ne ocupăm. Ne îngrijorează. Noi avem plan să ne ducem cu deficitul bugetar la 3% din PIB şi suntem la 7%.

    ► Întrebarea principală pe care ţi-o pun creditorii pe pieţe financiare internaţionale este: cum puteţi trăi cu cheltuieli fixe rigide, de aproape 90% din venituri, ce marjă de manevră mai are această ţară să facă faţă unor cheltuieli, unor şocuri cum e pandemia. Mai ai şi altceva de făcut în ţara asta, în afară de salarii, ai şi cheltuieli suplimentare cu armata, cheltuieli medicale, am avut o pandemieÖToate se duc pe deficit. Şi mai întrebi de unde poţi să mai faci investiţii?

    ► Nu mai avem de unde să reducem impozite sau să acordăm ajutoare. Avem o problemă fiscal-bugetară de ani buni. Suntem în situaţia în care veniturile fiscale au scăzut sub 30% din PIB, la 26-27% din PIB, iar cheltuielile sunt la 40% din PIB.

    ► Cel mai periculos proces care ne pândeşte este o spirală preţuri-salarii. Riscul există din punct de vedere politic, social. Œn situaţia “n care inflaţia intră “n spirală, deciziile vor fi mai dificil de luat.

    ► Nu cred că ajustarea se mai poate face pe partea de cheltuieli, n-ai de unde să mai tai. Trebuie venituri mai multe.