BusinessMagazin

Tag: Constanta

  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Smartree: Cum influenţează Sărbătorile piaţa de muncă temporară

    Potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, perioadele de Sărbători aduc o creştere semnificativă a numărului de posturi disponibile pe termen determinat pentru angajaţii din categoria blue collars, aceştia reprezentând 80% din totalul celor care beneficiază de contracte de muncă temporară la nivelul întregii pieţe de profil.

    Sărbătorile de Crăciun, Paşte şi luna martie determină o creştere a numărului de contracte de muncă temporară pe segmentul angajaţilor blue collars, aceştia fiind solicitati mai ales în oraşele mari precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Arad, Sibiu sau Constanţa, cât şi zonele limitrofe ale acestora. De asemenea, angajări pe muncă temporară se realizează şi pe segmentul agriculturii, în zone precum Bărăgan.

    „Personalul necalificat ocupă 80% din totalul contractelor de muncă temporară, restul fiind atribuite specialiştilor. Dacă în categoria white collars cererea este constantă, pentru blue collars se remarcă fluctuaţii în perioadele de Sărbători, contractele fiind încheiate pe intervale de la 1 la 6 luni”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Potrivit acesteia, domeniile în care se caută cei mai mulţi muncitori nespecializaţi sunt logistica, agricultura şi producţia. 

    În ceea ce priveşte salarizarea pentru angajaţii din segmentul blue collars, pe contracte de muncă temporară, reprezentaţii Smartree remarcă faptul că, pentru cei necalificaţi, remuneararea porneşte, în medie, de la 1.200 lei şi ajunge de cele mai multe ori la cca. 1.800 lei, suma fiind completată de bonuri de masă. Pe de altă parte, conform grilelor existente în cadrul companiilor, salarizarea muncitorilor calificaţi poate ajunge şi la 4.500 lei/lună.

    Cu toate acestea, salariile de bază reprezintă în continuare principala provocare a companiilor de recrutare, întrucât sumele oferite se apropie de venitul minim garantat, iar candidaţii preferă mai degrabă ajutorul de la stat. În plus, aceştia se tem de lispa unui venit constant pe o perioadă mai lungă de timp. Alte motive care îngreunează procesul de recrutare vizează lipsa personalului calificat, mai ales în industrie, dar şi existenţa unor zone depopulate de forţă de muncă.

    „Totuşi, principalul avantaj al joburilor temporare este posibilitatea celor care nu sunt complet în câmpul muncii – elevi, studenţi, etc. – de a obţine un venit suplimentar. De altfel, acest tip de contracte îi avantajeză şi pe şomerii care caută o soluţie de tranziţie”, a menţionat Raluca Peneş.

    De asemenea, susţine reprezentanta companiei, pe piaţa locală sunt foarte puţine companii care angajează pe perioadă nedeterminată. Prin comparaţie însă, în ţările din Vesti Europei, munca temporară este o regulă şi este foarte mult practicată de către companii.  

     

  • Prezenţa la vot la ora 13.00, mai mică cu peste 10 procente faţă de 2014

    Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman, cu 21, 05%, Olt- 20,65% , Dolj—19,36%, Constanţa- 19,07%, Dâmboviţa- 19,01%.

    Judeţele codaşe sunt Covasna 14,58, Sibiu 13,98%, Satu are- 13,51, Arad- 13,21%, Timiş- 13%, Bistriţţa Năsăud- 12,45, Maramureş- 12%.44.

    Procentul, la nivel naţional, la ora 13.00, a fost de 16,62%,, adică cu peste 10 procente sub prezenţa din noiembrie 2014, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale, în 2014, la ora 13.00, a fost de 27,22%.

    Comparativ cu alegerile parlamentare din 2012, prezenţa la vot pare a fi apropiată. Prezenţa la vot la alegerile din 2012, la ora 14.00, era de 20,56% la nivel naţional şi de 20,48% în Capitală.

    Peste 18,2 milioane de români sunt aşteptaţi la vot în ţară, în cadrul alegerilor parlamentare care se desfăşoară duminică.

    Citeşte aici toate informaţiile despre alegerile parlamentare 2016Biroul Electoral Central anunţă că la ora 13.00 prezenţa la vot este de 16,62%, pe primul loc fiind, la participare, judeţul Teleorman cu 21,05%. Prezenţa la nivel naţional este cu 10 procente sub cea înregistrată la al doilea tur de alegeri prezidenţiale în 2014, la aceeaşi oră.

     

  • Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă

    Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

     

  • Câţi bani face clubul de fotbal FC Steaua Bucureşti anual

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal. Potrivit LPF, structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

    Cluburile care au înregistrat cele mai mari venituri, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor). 

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

  • Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă

    Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

     

  • Câţi bani face clubul de fotbal FC Steaua Bucureşti anual

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal. Potrivit LPF, structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

    Cluburile care au înregistrat cele mai mari venituri, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor). 

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • Radu Mazăre, declaraţii în faţa judecătorilor despre afacerile cu Elan Schwartzenberg

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX.RO

  • Marks & Spencer închide magazinele din România şi iese de pe piaţă

    Retailerul britanic Marks & Spencer va închide cele şase magazine din România, piaţa locală fiind alături de alte nouă ţări pe lista celor unde compania renunţă la operaţiuni.

    „Marks & Spencer propune închiderea tuturor celor 53 magazine aflate integral în proprietatea sa pe zece pieţe, inclusiv zece magazine în China şi şapte în Franţa, precum şi a magazinelor sale din Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia, Olanda, Belgia şi România”, spun oficialii companiei.

    Pe piaţa locală compania a intrat în anul 2000, fiind unul dintre primii retaileri care şi-au pus România pe hartă. Iniţial britanicii au venit în sistem de franciză pentru ca ulterior să vină direct. Acum compania are şase magazine, patru în Bucureşti şi câte unul în Iaşi şi Constanţa. În total acestea angajează 101 persoane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro