Tag: concurs

  • Secretul lozurilor razuibile. Cum stii care sunt castigatoare?

    In iunie 2003, Mohan Srivastava, un statistician din Toronto, a
    gasit la birou, printre hartii, cateva bilete razuibile vechi de
    loterie. Fusesera un cadou facut in gluma de un prieten, dar nu le
    razuise niciodata sa vada daca erau sau nu castigatoare. “Primul nu
    a fost si m-am amintit de ce nu jucam niciodata aceste jocuri de
    noroc stupide”, spune el.

    Al doilea era un tichet cu un joc de tip X si 0 (Tic-Tac-Toe).
    Pe partea dreapta erau opt casute pentru X si 0 completate deja cu
    diferite numere. Pe stanga era casuta pentru cifrele jucatorului,
    care trebuia razuita. Daca in urma acestui proces, numerele se
    potriveau cu cele din casuta din dreapta, tichetul era castigator.
    Strivastava a razuit casutele din stanga si a descoperit ca una
    dintre ele era castigatoare. “Premiul de trei dolari era cel mai
    mic care putea fi castigat, dar m-am bucurat foarte mult”,
    povesteste statisticianul pentru publicatia Wired.

    Atunci s-a intrebat pentru prima oara cum functioneaza jocurile
    de pe tichetele razuibile. “Cu siguranta sunt produse in masa, ceea
    ce inseamna ca probabilitatea de castig este generata de o
    aplicatie software”, a spus statisticianul cu diplome de la MIT si
    Stanford University. Numerele de pe tichete nu sunt insa alese la
    intamplare, pentru ca Loteria decide cate dintre ele sunt
    castigatoare. Prin urmare, sansele aleatorii de castig sunt doar o
    fatada, o iluzie matematica, ceea ce pentru Srivastava, care chiar
    cu astfel de cifre si de statistici se ocupa zi de zi, a insemnat
    ca sistemul poate fi invins.

    “La momentul respectiv, n-aveam nici cea mai mica intentie sa
    descifrez secretul acestor tichete”, spune el. Din pura curiozitate
    cu privire la algoritmul care genereaza tichetele razuibile
    castigatoare, a inceput sa aprofundeze problema. Loteria nord
    americana este un business anual de 70 de miliarde de dolari, o
    industrie mai mare decat cea a cinematografelor, a muzicii si a
    pornografiei luate la un loc. Aproximativ jumatate dintre
    locuitorii Americii de Nord au cumparat cel putin o data in viata
    un astfel de tichet, insa majoritatea biletelor la loterie sunt
    achizitionate de aproximativ 20% din populatie.

    Tichetele razuibile au fost in trecut cea mai importanta
    componenta din vanzarile loteriei nord-americane, insa in ultimele
    doua decenii au pierdut foarte mult din interesul jucatorilor si au
    suferit numeroase modificari. “Ca toata lumea, am presupus de la
    bun inceput ca sistemele loteriei nu au slabiciuni, dar am
    descoperit una din intamplare”, mai spune matematicianul.

    Mai precis, este vorba doar despre tichetele razuibile cu jocul
    X si 0. Numerele vizibile ofera informatii esentiale despre cele
    ascunse de pelicula de vopsea, iar logica este ridicol de simpla –
    ulterior Srivastava a invatat-o si pe fiica sa in varsa de opt ani
    sa o foloseasca. Fiecare tichet contine opt casute pentru X si 0, a
    cate noua patratele fiecare. Cele 72 de patratele contin numere de
    la 1 la 39, unele dintre ele fiind repetate. De exemplu, numarul 17
    ar putea fi repetat de trei ori pe un tichet, iar 38 doar de doua
    ori. Numerele care apar insa doar o singura data sunt foarte
    putine.

    Secretul lui Srivastava este ca analizeaza cifrele de pe bilet
    si de cate ori se repeta in cele 72 de casute. In loc sa priveasca
    numerele ca fiind aleatorii, le clasifica dupa frecventa,
    notandu-si de cate ori apare un anumit numar. “In sine, ele n-au
    nicio relevanta. Totul sta in repetitia lor”, explica
    statisticianul. Numerele care nu se repeta niciodata in partea
    vizibila a biletului sunt aproape intotdeauna sub pelicula de
    vopsea. Daca pe acelasi rand erau trei asfel de numere care nu se
    mai regaseau altundeva, biletul este foarte probabil unul
    castigator.


    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>>>>

  • Cum sa faci un proiect in folosul comunitatii pentru un ceas elvetian

    Un juriu independent format din specialisti la inceputul anului
    2012, va selecta cinci laureati. Acestia vor primi cate 100.000 de
    dolari pentru finalizarea proiectelor, proiecte ce vor fi
    recunoscute pretutindeni prin campanii internationale de
    publicitate. Castigatorii vor primi de asemenea cate un ceas Rolex.
    Castigatorii sunt persoane cu spirit inovator care au idei
    originale si acces limitat la sursele de finantare traditionale.
    RAE ofera asistenta financiara si recunoastere unor persoane care
    se lanseaza in noi aventuri sau ale caror proiecte sunt in curs de
    desfasurare.

    Programul RAE incurajeaza pe oricine, indiferent de varsta sau
    nationalitate, ale carui proiecte inovatoare asigura progresul
    cunoasterii si bunastarii umane pe intreaga planeta. Aceste
    proiecte sunt grupate in urmatoarele domenii: stiinta si medicina,
    tehnologie aplicata si inovatie, explorare, mediu inconjurator si
    patrimoniu cultural. Totusi, pot fi propuse si proiecte din aproape
    orice domeniu de activitate, cat timp acestea contribuie la
    progresul cunoasterii si bunastarii umane pe intreaga planeta.

    In premiera, candidatii vor putea sa prezinte detalii despre
    proiectele lor intr-o sesiune online (rolexawards.com) de
    pre-inscrieri, termenul limita fiind 31 mai 2011. Doar
    pre-candidatii ale caror proiecte se incadreaza in criteriile de
    selectie vor fi luate in considerare de catre Rolex si vor fi
    invitati sa se inscrie.

    Pentru a putea prognoza eruptiile vulcanice si a salva
    comunitatile de la poalele muntelui, scotianul Andrew McGonigle a
    creat un elicopter in miniatura care masoara gazele emanate de
    vulcani.

    Elsa Zaldivar din Paraguay a creat un material inedit si la
    indemana comunitatilor sarace pentru a-si construi casele si nu
    numai. Panourile constructiei sunt formate dintr-un amestec intre
    ramasitele dintr-un burete vegetal cu alta materie vegetala si
    plastic reciclabil.

    Tricicleta cu motor in doi timpi este o cauza importanta de
    poluare in Asia. Americanul Tim Bauer a creat un echipament care sa
    reconfigureze aceste vehicule, reducand astfel drastic emisia
    noxelor.

  • Miss World 2010 – Alexandria Mills din SUA

    Castigatoarea, o blonda cu ochi albastri in varsta de 18 ani, a
    izbucnit in lacrimi in momentul in care fosta Miss World, Kaiane
    Aldorino, originara din teritoriul britanic Gibraltar, i-a pus pe
    frunte coroana invingatoarei si a condus-o catre un tron in forma
    unei pietre de diamant, special conceput pentru cea de-a 60-a
    editie a acestui concurs de frumusete, urmarit in fiecare an de
    peste un miliard de telespectatori.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Cele mai inedite proiecte de trenuri. Vezi aici castigatorii de la Berlin (SLIDESHOW)

    Designul propus de Saakyan pentru trenuri de suprafata pe rute
    de distanta medie sau lunga a impresionat imediat juriul. Conceptul
    consta intr-o camera flexibila cu scaune si mese mobile, alaturi de
    spatii linistite si zone libere luminate natural prin peretii
    uriasi din sticla. “Mi-a placut faptul ca pot interactiona cu
    designeri din toate colturile lumii si pot schimba idei pe
    platforma online”, a declarat castigatorul la primirea premiului.
    Mai exact, un cec de 2.000 de euro din partea presedintelui
    Bombardier Transportation, Andre Navarri.

    Premiul al doilea i-a revenit italianului Stefano Ivan
    Scarascia. Conceptul dezvoltat de tanarul student a fost pe gustul
    comunitatii de pe internet, fiind practic cel mai votat proiect din
    cele inscrise pe portalul competitiei. “Sawtooth” e de fapt un
    prototip de metrou lipsit de barele de care se tin, de regula,
    pasagerii. Totul pentru a se evita raspandirea microbilor intre
    calatori.

  • Promovabilitatea la concursul de titularizare este de 37,15 la suta la nivel national

    Potrivit statisticilor Ministerului Educatiei, Cercetarii,
    Tineretului si Sportului, la concursul de titularizare au fost
    inscrisi 49.205 candidati, dintre care 34.840 au primit note.

    Dintre acestia, aproape 13.000 au primit note intre 7 si 10 si
    au dreptul la un post titularizabil. Astfel, 7.101 candidati (20,38
    la suta) au note intre 7 si 7,99, 4.238 de candidati (12,15 la
    suta) au note intre 8 si 8,99, iar 1.563 (4,49 la suta) – intre 9
    si 9,99. Nota maxima au obtinut 45 de candidati (0,13 la suta),
    dintre care zece in Bucuresti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajatii MAE sunt incurajati sa plece la post in tandem, sot-sotie

    MAE a facut precizarile avand in vedere informatiile vehiculate
    pe internet si in presa privind faptul ca la unele misiuni ale
    Romaniei din strainatate lucreaza persoane care sunt sot si
    sotie.

    MAE precizeaza astfel ca toate persoanele care se afla la post
    ca angajati ai MAE si sunt sot si sotie au fost trimise in misiune
    cu respectarea legislatiei interne si in conformitate cu practica
    diplomatica internationala. Potrivit MAE, “personianele respective
    sunt fie diplomati de cariera cu contracte pe durata nedeterminata,
    fie personal tehnico-admistrativ”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenteaza pe blog si castigi o carte sau un cont de e-learning

    Gaseste pe blogul BUSINESS Magazin o selectie a celor mai
    importante evenimente, asa cum le-am vazut noi, jurnalistii
    BUSINESS Magazin.

    Te rugam SA ALEGI CEL MAI RELEVANT EVENIMENT si sa
    motivezi alegerea facuta.

    Cele mai interesante
    comentarii vor fi premiate cu una dintre cartile de mai jos sau cu
    unul dintre cel 15 conturi de e-learning.




    Mai jos se afla o selectie a celor mai importante materiale
    publicate in BUSINESS Magazin in ultimii cinci ani.

    2004


    Cat costa Romania


    Culisele Bancii Nationale

    2005


    Codul lui Da Vinci


    Bancherii cuprului


    Invazia Vodafone


    Batalia pentru averea SIF


    Cel mai bogat roman din SUA


    Cum divorteaza avocatii


    Primul roman miliardar in euro


    Romania non-stop


    Viata pe datorie


    Un pret astral

    2006


    Fabrica de CEO


    Cand vom trai ca ei


    Paradisul expatilor


    E-Birocratia


    Garnizoana call-center


    Herr BCR


    Generatia multitasking


    100 de companii 2005


    IT-lionarii


    Marirea si decaderea Univers’all


    Upgrade de viata


    Radiografia unei fuziuni bancare


    A treia venire a lui Renault

    2007


    Ambient, gata de lupta


    YouTube de Romania


    Magia low cost


    Cum a ajuns Zuzu milionar


    Croitorul Jolidon


    Cine administreaza pensiile private


    Cum pilotezi trei miliarde de euro


    Bancnota de un baril


    Cat mai tine cursa importurilor auto


    Cea mai buna reteta de afacere imobiliara


    Stapanii internetului


    Bogat din bursa


    Personalitatea anului: capsunarul

    2008


    Bancherul Zapp


    Omul din umbra Carpatair


    Cel mai mare proprietar de hoteluri


    Castigatorii crizei


    Popoviciu, miliardarul tacut


    Lectii de afaceri cu Gica Popescu


    Cel mai puternic strain din Romania


    Cei mai mari vanzatori de credite


    Micii milionari din imobiliare


    Milionari dintr-o industrie falimentara


    America in faliment


    Cel mai mare petrolist independent


    Doi romani care au privit criza in direct


    Cei mai puternici romani de la Moscova


    Personalitatea anului: Isarescu

    2009


    Imobiliarele, pariul ratat


    Blocaj financiar


    Consum de criza


    Marirea si decaderea unui broker


    Trofeul eMag


    Cum vede criza un miliardar


    Adio Rompetrol


    Meciul Crizei


    Un an de la caderea Lehman Brothers


    Mostenitorii miliardarilor romani

    Bursa


    Lectia Bursei


    Bursa, masina facut de bani


    Ponturi pentru Bursa


    Bursa in picaj


    Ghid de investitii la Bursa

    Investitii


    Cand si cum se vinde o afacere?


    Gazonul cu milionari


    Think big


    De unde incepe bogatia?


    Afacerea ISO


    Cum faci fata succesului


    Mirajul eolian


    Idei de furat


    Averea din pivnita


    A sosit vremea sa cumperi?


    Cum am supravietuit esecului


    Cineva care sa ma cumpere


    Ghid de supravietuire pe timp de criza

  • Online sa fii, noroc sa ai

    Ideea Konkurs.ro a pornit de la o observatie simpla: numarul concursurilor cu premii lansate de diferite companii cu scopul de a-si promova produsele sau serviciile a crescut intr-un ritm alert in ultima perioada. Deloc surprinzator deci ca in baza de date a site-ului recent lansat, care nu este nimic altceva decat un agregator de astfel de concursuri, exista in prezent aproximativ 700 de concursuri, dintre care 200 sunt active.

    “Suma totala a premiilor este foarte mare. Pentru concursurile publicate pana in prezent, vorbim de aproape 2 milioane de lei, cifra care include insa numai concursurile care specifica in regulament valoarea premiilor”, explica Matei Pavel (20 de ani), proprietarul site-ului Konkurs.ro.

    Posibilitatea castigurilor frumoase, fara prea mari eforturi, a atras in ultimele doua luni, de cand a fost lansat site-ul, in jur de 21.000 de vizitatori unici, amatori de concursuri, numarul de afisari fiind de aproape 300.000. Cele mai cautate concursuri sunt cele cu premii in bani, excursii si diferite echipamente electronice si IT. “Aproximativ jumatate dintre cei care acceseaza un concurs pe Konkurs.ro merg mai departe catre site-ul organizatorilor si aproape toti se si inscriu la respectivul concurs”, explica fondatorul site-ului.

    Pentru a reduce investitia initiala si costurile la minimum, Matei Pavel s-a ocupat in intregime de dezvoltarea proiectului, avand o experienta de cativa ani in dezvoltarea web. In ce priveste promovarea, antreprenorul online a mizat pe optimizarea site-ului pentru a aparea cat mai sus in rezultatele returnate in urma cautarilor pe Google.ro; la o cautare dupa cuvintele cheie “concursuri” sau “concursuri online”, site-ul Konkurs.ro este al doilea rezultat.

    Deocamdata, site-ul are rol strict informativ, modelul de business urmand sa fie stabilit cand numarul de vizitatori unici va fi reprezentativ. Totusi, Matei Pavel sustine ca veniturile nu vor proveni din taxe percepute companiilor pentru publicarea concursurilor, mai ales ca aceasta atributie ii revine momentan singurului angajat al Konkurs.ro.