Tag: Comisia Europeana

  • Vicepreşedinte al Comisiei Europene: Polonia ar trebui să nu mai trateze UE ca pe o „maşină de produs bani”

    „Uniunea Europeană nu este o maşină de stors bani, o vacă pe care poţi să o mulgi. Ne aşteptăm la contribuţii substanţiale din partea Poloniei în viitor”, a declarat acesta pentru jurnalişti, la Varşovia.
    La începutul lunii aprilie, Executivul UE a lansat o nouă procedură de infrigement prin trimiterea unei Scrisori de Notificare Formală Poloniei, privind regimul disciplinar pentru judecători.

    Comisia Europeană a lansat, în iulie, procedura formală de sancţionare a Poloniei din cauza noii legi privind funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, măsura având rolul de protejare a independenţei justiţiei poloneze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook clarifică modul de utilizare a datelor utilizatorilor, la solicitarea CE/ Modelul de afaceri, pe înţelesul tuturor

    În plus, clauzele Facebook vor explica în mod clar că modelul său de afaceri se bazează pe vânzarea servicii de publicitate ţintite către comercianţi prin folosirea datelor aferente profilurilor utilizatorilor.

    Schimbările au fost efectuate în baza solicitărilor Comisiei Europene şi ale autorităţile de protecţie a consumatorilor.

    De asemenea, noile clauze explică în detaliu ce servicii bazate pe utilizarea datelor utilizatorilor sunt vândute de Facebook către terţi, cum pot fi închise conturile de către utilizatori şi din ce motive pot fi dezactivate acestea. Aceste modificări au loc în urma unor dialoguri menite să ducă la informarea completă a utilizatorilor cu privire la modelul de afaceri al Facebook într-un limbaj simplu şi cuprinzător.

    Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a salutat acordul: „Astăzi, Facebook dă în sfârşit dovadă de angajament faţă de o transparenţă sporită şi de un limbaj simplu în clauzele de furnizare a serviciilor sale. Societăţile care doresc să recâştige încrederea utilizatorilor după scandalul Facebook/Cambridge Analytica nu ar trebui să îşi ascundă în spatele unor termeni juridici complicaţi modul în care câştigă miliarde de pe urma datelor utilizatorilor. Acum, utilizatorii vor înţelege în mod clar că datele lor sunt folosite de către Facebook pentru a vinde mesaje publicitare ţintite. Unindu-şi forţele, autorităţile de protecţie a consumatorilor şi Comisia Europeană apără drepturile consumatorilor din UE.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei companii româneşti, în topul 100 al poluatorilor europeni

    Pe locul 38 la nivel european se situează Termocentrala Rovinari, sucursală a Complexului Energetic Oltenia, cu emisii de CO2 (conform verificărilor din 2018), de 5.191.433 de tone.

    Pe locul doi la nivel naţional şi 58 la nivel european se situează combinatul siderurgic din Galaţi ArcelorMittal. Emisiile de CO2 ale companiei s-au ridicat la 4.104.923 de tone.

    Cea de a doua sucursală a SC Complexul Energetic Oltenia SA, Turceni, din judeţul Gorj, a înregistrat emisii de CO2 în valoare 4.069.124 de tone, situându-se pe locul 60, la nivel european.

    Pe al patrulea loc, la nivel naţional şi 114 în Europa se regăseşte, de asemenea, o altă sucursală a SC Complexul Energetic Oltenia SA, Electrocentale Işalniţa, care a înregistrat valori alee CO2 emis de 2.528.089 de tone.

    SC Azomureş SA, companie ce are ca obiect de activitate producţia de îngrăşăminte, se situează pe locul 156 la nivel european, cu emisii de 2.028.357 tone.

    Centrala de Congenerare cu Ciclu Combinat Brazi se clasează pe locul 237 printre companiile europene, emiţând CO2 în valoare de 1.396.196 de tone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOCUMENT | Liviu Dragnea reclamă refuzul Comisiei Europene de a deschide o anchetă privind investigaţia OLAF

    Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, reclamantul Liviu Dragnea solicită tribunalului „anularea Deciziei OCM(2018)20575 a Comisiei, comunicată reprezentantului legal al reclamantului prin scrisoarea din data de 1 octombrie 2018” şi „obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată”.

    „Motivele şi principalele argumente – în susţinerea acţiunii, reclamantul invocă trei motive:
     
    1. Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 9 alineatele (1), (2) şi (4) din Regulamentul OLAF (1), precum şi a dreptului la apărare al reclamantului în cadrul investigaţiilor, inclusiv dreptul de a fi ascultat şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
     
    2. Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări în ceea ce priveşte investigaţiile, precum şi pe refuzul de a deschide o investigaţie referitoare la desfăşurarea investigaţiei OLAF.
     
    3. Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului de acces la documentele privind investigaţia OLAF”, conform sursei citate.
     
    OLAF este organismul care a făcut sesizarea ce a deschis dosarul Tel Drum de la DNA.
     
    Potrivit aceleiaşi surse, Liviu Dragnea este reprezentat de avocaţii B. O’Connor şi S. Gubel. Acţiunea a fost introdusă în luna decembrie 2018.
     
    Pe 7 ianuarie, Comisia Europeană anunţa, într-un răspuns pentru MEDIAFAX, că a fost notificată cu privire la acţiunea în instanţă a liderului PSD Liviu Dragnea şi precizează că va depune observaţiile într-un timp adecvat, menţionând că respectă independenţa OLAF şi a instanţelor.
     
  • REACŢIILE liderilor europeni după ce Kovesi a fost pusă sub control judiciar

    „După cum am precizat şi cu alte ocazii, Comisia Europeană urmăreşte cu mare îngrijorare evoluţiile privind statul de drept în România şi a subliniat că România trebuie să se reîntoarcă urgent pe drumul reformei. Asta înseamnă a merge înainte, nu înapoi şi să se abţină de la a face vreun pas care să răstoarne progresul înregistrat în ultimii ani.

    Chiar dacă nu comentăm procedurile naţionale, Comisia Europeană urmăreşte îndeaproape evoluţiile, în contextul procedurii de selecţiei aflată în desfăşurare, pentru funcţia de procuror-şef european. Este crucial ca toţi candidaţii, selectaţi de o comisie formată din specialişti independenţi, să fie trataţi corect pe parcursul acestei proceduri”, a afirmat Margaritis Schinas, vineri, într-o conferinţă de presă.

    Oficialul european a cerut Guvernului să respecte principiul cooperării loiale prevăzut în Tratatul UE, reamintind asupra îngrijorările exprimate în ultimul raport MCV cu privire la Secţia de anchetare a magistraţilor.
     
    „Prin urmare, Comisia solicită guvernului şi autorităţilor române să respecte pe deplin principiul cooperării loiale, prevăzut în Tratat, cu privire la procedura de selecţie a procurorului-şef european. Toţi candidaţii trebuie să poată participa la toţi paşii procedurii de selecţie fără a fi obstrucţionat. Reamintim îngrijorările exprimate deja de Comisie cu privire la Secţia de Investare a Infracţiunilor în Justiţie, menţionat în ultimul raport MCV referitoare la independenţa acestui organism”, a completat purtătorul de cuvânt al CE.
     
    Reacţia CE vine în contextul în care procurorii anunţă oficial că Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, fiind acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (5 fapte) şi mărturie mincinoasă. De asemenea, s-a dispus şi punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva fostei şefe DNA. Una dintre interdicţii este aceea de a nu părăsi ţara.
     
  • CE şi BEI au lansat, la Bucureşti, un instrument financiar pentru transporturi sustenabile în UE

    Având un buget iniţial de 200 de milioane de euro şi fiind finanţat de Uniunea Europeană (UE), acest mecanism va susţine investiţiile pentru sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) şi pentru infrastructuri destinate combustibililor alternativi, mobilizând fonduri din partea BEI, a băncilor de promovare din fiecare stat membru şi din sectorul privat.

    Iniţiativa corespunde cu obiectivele cheie în ceea priveşte nevoia de a decarboniza şi a digitaliza sectorul transporturilor din Europa, cât şi cu dorinţa de a asigura o mobilitate inteligentă, sustenabilă, incluziva, sigură şi securizată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE se pregăteşte pentru ce e mai rău: Comisia Europeană şi-a încheiat pregătirile în vederea scenariului Brexit fără niciun acord

    În acelaşi timp, Comisia furnizează în continuare sprijin administraţiilor publice pentru propriile lor acţiuni de pregătire şi îndeamnă toţi cetăţenii şi toate întreprinderile din UE să se informeze în continuare cu privire la consecinţele unui posibil scenariu fără acord şi să îşi ducă la capăt activităţile de pregătire pentru această eventualitate, transmite un comunicat al instituţiei.
     
    În felul acesta, Comisia dă urmare concluziilor Consiliului European (articolul 50) de săptămâna trecută, în care se solicită continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii şi a contingenţei. Scenariul fără acord nu este de dorit, dar UE este pregătită pentru această eventualitate. 
     
    Acţiunile întreprinse de UE în vederea asigurării pregătirii pentru scenariul fără niciun acord şi a contingenţei:
     
    Comisia Europeană se pregăteşte încă din decembrie 2017 pentru un scenariu fără niciun acord. Astfel, Comisia a publicat 90 de avize de pregătire şi 3 comunicări şi a prezentat 19 propuneri legislative. 
     
    De asemenea, Comisia a purtat discuţii tehnice de anvergură cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce priveşte chestiunile generale legate de asigurarea pregătirii şi a contingenţei, cât şi pe marginea unor aspecte specifice legate de asigurarea pregătirii sectoriale, juridice şi administrative.
     
    Comisia Europeană a efectuat un tur al capitalelor celor 27 de state membre ale UE, care tocmai a fost finalizat. Prin aceste vizite s-a urmărit să se furnizeze toate clarificările necesare privind măsurile de asigurare a pregătirii şi a contingenţei luate de Comisie şi să se discute pregătirile şi planurile de contingenţă de la nivel naţional. Vizitele au evidenţiat un nivel ridicat de pregătire a statelor membre pentru toate scenariile, mai transmit reprezentanţii CE.
  • BREAKING Comisia Europeană, prima reacţie privind legalizarea canabisului în scop medicinal în România

    ”Cannabis sativa (canabisul) şi canabinoizii sunt folosite în scop medicinal în unele state membre ale Uniunii Europene, conform Observatorului european pentru droguri şi toxicomanie”, precizează reprezentanţa din România a Comisiei Europeane, într-o postare pe Facebook.
     
    Canabisul este cel mai consumat drog ilicit din Europa, se mai precizează în postare.
     
    ”În Uniunea Europeană, nicio ţară care permite utilizarea medicinală a preparatelor din canabis nu recomandă fumatul ca mod de administrare. În privinţa eficienţei canabisului în scop medicinal, un raport al Observatorului european pentru droguri şi toxicomanie arată că sunt necesare cercetări şi studii clinice suplimentare, inclusiv care să analizeze dozajul şi interacţiunea cu alte medicamente, dar şi studii care să observe pacienţii pentru o perioadă mai lungă de timp”, se mai menţionează în postarea Comisiei Europene.
     
  • Comisia Europeană a demarat patru proceduri de infrigement ce vizează România

    O scrisoare de punere în întârziere a fost emisă pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze [Regulamentul (UE) 2017/1938]. Aceste instrumente vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ.

    Comisia a decis să trimită României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366]. Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăţi în UE, de exemplu prin introducerea unor cerinţe stricte de securitate pentru plăţile electronice şi pentru protecţia datelor financiare ale consumatorilor, precum şi prin deschiderea pieţei plăţilor din UE către societăţile care oferă servicii de plată. Mai mult, directiva interzice suprataxarea, şi anume perceperea de taxe suplimentare pentru plăţile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât şi online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislaţia naţională, deşi statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României, solicitându-i să îşi alinieze legislaţia la dreptul UE. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană, despre dosarul care-l vizează pe Timmermans: Autorităţile române n-au jurisdicţie

    „Comisia Europeană a aflat din presă că autorităţile române au lansat o investigaţie penală împotriva unor oficiali din cadrul Comisiei, pentru activitatea lor. Deşi nu facem comentarii despre proceduri judiciare naţionale, am vrea totuşi să le amintim autorităţilor române că nu au jurisdicţie asupra acestor chestiuni. Toţi oficialii din cadrul Comisiei, în calităţile oficiale, sunt subiecţi doar ai jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE şi sunt protejaţi de Protocolul privind Privilegiile şi Imunităţile din cadrul tratatelor, un lucru acceptat de toate statele membre, inclusiv de România. De asemenea, trebuie să reamintim că reprezentanţii Comisiei Europene au exprimat chiar ieri preocupări majore privind situaţia statului de drept din România”, a declarat Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
     
    Reacţia reprezentanţilor Comisiei Europene vine după ce Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a înregistrat un dosar penal în urma plângerii depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018.