BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Bucureştenii cheltuie în comerţul modern alimentar circa 18 mld. lei anual, aproape un sfert din sumele lăsate la casele hipermarketurilor şi supermarketurilor din România

    ♦ Vânzările magazinelor din Capitală pot ajunge să fie şi cu 40% mai mari decât cele din provincie ♦ Pentru unii retaileri însă nu există diferenţe semnificative ♦ Diferenţele de vânzări între Bucureşti şi alte localităţi sunt date de mai mulţi factori, însă contează foarte mult formatul de magazin.

    Magazinele de co­merţ modern din Bu­cureşti au avut anul trecut vânzări de 16,6-18  mld. lei, adică 22-24% din totalul încasărilor celor zece reţele stră­ine la nivel na­ţio­nal, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor comunicate de retaileri şi a celor din piaţă. Datele ilustrează astfel importanţa Capitalei pentru jucătorii din comerţul ali­mentar local, care au deschis în acest oraş 825 de magazine sub diferite for­ma­te moderne – hipermarketuri, super­mar­­keturi, magazine de dis­count, proxi­mitate sau cash&carry -, dintr-un total de aproape 3.700 la nivel naţio­nal. Astfel, ponderea Bucu­reş­tiului în totalul universului de ma­gazine moderne e similară cu cea din totalul cifrei de afaceri, respectiv 23%.

    „Un magazin în Bucureşti are de re­gulă vânzări mai mari decât unul din provincie dat fiind că şi salariul me­diu este mai mare, iar rata şoma­jului este mai mică“, spun oficialii Metro Cash&Carry.

    În cazul comerciantului german, în momentul de faţă Capitala are cel mai mare număr de maga­zine, mai exact cinci, iar în total, cu cele din ţară, reţeaua însumează 30 de unităţi proprii. Reprezentanţii companiei nu spun însă şi cu cât contribuie acestea la vânzări.

    „Bucureştiul este un oraş unic, cu o istorie bogată şi un potenţial enorm. Începerea unei afaceri poate fi dificilă şi creşterea acesteia poate fi şi mai dificilă, dar Capitala are câteva avan­taje care o fac un loc excelent pen­tru a conduce un business. Însă, Bu­cu­reştiul este un loc care presu­pu­ne şi anu­mite riscuri“, adau­gă repre­zen­tanţii Metro.

    În funcţie de format şi reţea, vân­zările în Bucureşti pot fi apropiate de ce­le din provincie (în cazul unui discounter local) sau pot fi cu până la 40% mai mari (în cazul unui retailer multiformat), arată datele ZF oferite de jucătorii locali.

    „Nu există diferenţe notabile în ceea ce priveşte media vânzărilor în­tre un magazin din zona Bucureşti-Il­fov şi unul din reţeaua naţională. Având în vedere că puţin peste 10,5% din reţeaua noastră de maga­zine se află în această zonă, putem estima o contribuţie proporţională“, spun reprezentanţii Penny.

    Capitala şi localităţile din apro­pie­re contribuie cu puţin peste 10% la cifra de afaceri a lanţului de ma­ga­zine de tip discount Penny în Ro­mânia. Re­tailerul german a obţi­nut anul tre­cut o cifră de afaceri netă de 4,73 mld. lei, cu circa 20% mai mare decât în 2019, ultimul an de dinainte de pande­mie. Trendul ascendent continuă şi în 2021.

    În cazul altor retaileri există însă di­fe­renţe de vânzări, Capitala cân­tă­rind mai greu în bilanţ datorită fap­tu­lui că aici puterea de cumpărare e mai mare. „În medie, magazinele din toate formatele operate de Carrefour în Bu­cureşti (hipermarket, supermar­ket, proximitate, online şi un mix de discount şi cash&carry – n.red.) vând cu aproape 40% mai mult decât magazinele din provincie. Mai mult, acestea generează 35,2% din totalul pro­fitului operaţional (EBIT)“, ex­plică oficialii Carrefour. Contribuţia ma­re la profit şi vânzări vine din fap­tul că în coşul de cumpărături se gă­sesc alte produse decât în provincie.

    „Bucureşti este cel mai mare şi cel mai dezvoltat centru urban din România. Populaţia este numeroasă şi mult mai densă decât în orice altă regiune a ţării, ceea ce ridică potenţialul volumului de vânzări.“

    În acelaşi timp, spun reprezentanţii Carrefour, locuitorii din Capitală au o putere de cumpărare ridicată, datorită investiţiilor, dinamismului mediului de afaceri şi a altor factori economici, ceea ce se traduce pentru retailer printr-un potenţial semnificativ din punct de vedere al valorii coşului de cumpărături.

    Un angajat din Bucureşti a câştigat, în medie, 4.700 de lei net în prima parte din 2021. În Teleorman, salariul mediu este aproape la jumătate faţă de Capitală (2.600 de lei net/lună). În 22 de judeţe salariul mediu este mai mic de 3.000 de lei net/lună, pe când media naţională e de circa 3.550 de lei.

    Bucureşti, cel mai mare şi cel mai dezvoltat centru urban din România, contribuie cu 50% la businessul lanţului de magazine Cora în România. Este vorba de businessul de hipermarketuri dat fiind că abia în acest an reţeaua a lansat, tot în Capitală, primele două magazine de proximitate.

    „Bucureştiul, cu cele patru magazine din zece (pe formatul de hipermarket – n.red.), reprezintă jumătate din businessul Cora în România“, spun reprezentanţii companiei.

    Cele mai bune magazine de retail din România ca vânzări sunt, conform ultimelor date ZF, hipermarketurile Carrefour Băneasa, Auchan Titan şi Cora Lujerului, toate în Bucureşti şi fiecare cu afaceri de sub 100 mil. euro anual. În anii buni, acestea ajungeau la acest prag.

    „În Bucureşti avem opt hipermarketuri, printre care se numără şi Auchan Titan, unul dintre cele mai mari magazine din ţară din punct de vedere al suprafeţei“, spun reprezentanţii companiei franceze care are şi alte formate în portofoliul local.

    Hipermarketurile, supermarketurile şi magazinele de proximitate ori cash&carry sunt cele care au de regulă vânzări mai mari în Bucureşti faţă de provincie, pe când la discounteri ele sunt uneori aliniate. Discounterii sunt şi cei care acoperă uniform ţara şi care mizează pe preţuri mici, asfel că sunt populari în localităţile mai puţin dezvoltate, unde şi oferta de comerţ modern e mai mică.

    „Planurile noastre de extindere a reţelei au în vedere, în egală măsură, toate zonele ţării şi suntem interesaţi atât de oraşele mari, aşa cum este Bucureştiul, cât şi de localităţile de mărime medie şi mică, aşa cum demonstrează inaugurările de magazine de anul acesta, din oraşe precum Târgovişte, Motru sau Chişineu Criş„, explică reprezentanţii Lidl.

    În concluzie, expansiunea continuă în Bucureşti, mai mulţi jucători străini având planuri de dezvoltare.  Mai mult, Capitala e cea mai importantă piaţă pentru comerţul modern local ca vânzări, motiv pentru care şi cele mai multe magazine sunt deschise aici.

  • PNRR, un plan de 29 de miliarde de euro, este primit cu pesimism de mediul de afaceri: „Noi simţim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite clientelar”; este nevoie de eliminarea birocraţiei şi implicarea mediului privat

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este privit de mediul de afaceri cu pesimism, pe de-o parte din cauza birocraţiei excesive şi pe de altă parte din cauza temerii că fondurile vor fi cheltuite polarizat, clientelar, a fost una dintre concluziile evenimentului online „PNRR, un proiect de ţară de 30 de miliarde de euro. Îşi permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”, organizat de Sierra Quadrant, companie de pe piaţa insolvenţei din România.

    Cele aproape 60 de proiecte de reformă care sunt cuprinse în PNRR au nevoie de legi noi, dar şi de licitaţii publice care să meargă foarte bine.

    „Sper să nu vă surprind foarte tare sau să vă arunc în depresie dacă vă spun că eu nu cred că România are capacitatea per se. Va fi cam la fel ca în 2005-2007. Nu eram pregătiţi, de pildă, pentru trecerea la plăţi directe, la subvenţia pentru agricultură.  Ne-am trezit că ne blocăm aderarea la Uniunea Europeană pentru că aveam Red Flags, aveam steguleţe roşii“, a spus, în cadrul evenimentului, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea şi unul dintre artizanii PNRR.

    Temerea mediului de afaceri este că valul mare de fonduri europene care vor veni va fi cheltuit clientelar, cu „câştigători polarizaţi”.

    „Acum o să vă spun aşa, foarte onest, care este percepţia mediului privat. Noi simţim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite în acelaşi mod ca până acum. Adică vor fi nişte câştigători foarte polarizaţi şi o bună parte din banii aceştia nu va ajunge, în mod transparent, la economie, la economia reală. Asta este percepţia generală a mediului privat, acela în care mă învârt eu, e adevărat”, a spus Mihai Matei, CE-ul Essensys Software şi preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

    Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii pe piaţa insolvenţei din România, a organizat joi, 28 octombrie, conferinţa online „PNRR, un proiect de ţară de 30 de miliarde de euro. Îşi permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”.

    Conferinţa – cea de-a treia dintr-o serie de 12 întâlniri –  a abordat problematica implementării PNRR, un proiect în valoare de peste 29 de miliarde de euro esenţial pentru modernizarea economiei României şi pentru pregătirea tranziţiei la economia verde.

    Pentru alocarea finanţărilor din PNRR este nevoie de o reformă reală, au mai concluzionat speakerii evenimentului. Mihai Matei a dat exemplul unei licitaţii din România prin comparaţie cu o licitaţie internaţională:

    „La o licitaţie pe acelaşi buget şi de complexitate similară, documentaţia solicitată în România ajunge la circa 1.000 de pagini, mai mult chestiuni de formă, în timp ce la o licitaţie internaţională documentaţia are doar 150 de pagini. Trebuie să fii un pic masochist să vrei să faci chestia asta”, a mai spus el.

    Statul trebuie să ajungă să fie văzut de mediul privat ca un partener viabil, pentru că, pe partea de investiţii publice, interesele s-ar complementa, a mai spus Matei: „Există diferenţe foarte mari între mediul public şi mediul privat, iar aceste decalaje despre care vorbim în tranziţia digitală, de exemplu, mediul privat este foarte capabil să ofere soluţii clare moderne, inovative, soluţii disruptive pentru anumite provocări pe care le avem. Ce nu poate mediul privat să facă este că nu poate să suplinească potenţialul şi capacitatea statului, deci măsurile de investiţii publice.”

     

  • Sondaj: Un sfert dintre românii îşi ţin cardul de credit intact; majoritatea utilizatorilor cheltuiesc maxim 1000 lei pe lună

    Unul din patru români care deţin un card de credit păstrează constant suma disponibilă intactă (24%) sau acoperă integral sumele utilizate în fiecare lună (36%), rezultă dintr-un sondaj realizat Finzoom pentru CEC Bank, în rândul utilizatorilor de internet din România.

    Chiar şi în situaţiile când există sume neacoperite, o bună parte dintre respondenţi (45%) au doar solduri mici, de sub 2.500 lei, posesorii de carduri de credit arătând prudenţă în folosirea sumelor disponibile.

    Majoritatea utilizatorilor a identificat avantajele cardului de credit şi ştiu să-l folosească, astfel încât să nu plătească costuri suplimentare, reiese din răspunsurile furnizate în cadrul sondajului. Doar 11% dintre respondenţi susţin că folosesc cardul de credit pentru retrageri de numerar, operaţiuni pentru care cele mai multe bănci percep dobânzi mai mari decât pentru plăţile la comercianţi.

    Un procentaj de trei ori mai mare (33%) susţine că a optat pentru sistemul de plată în rate fără dobândă. În prezent, oferta de pe piaţa din România include carduri de credit cu între 3 şi 24 de rate fără dobândă.

    Principalul motiv pentru care românii îşi fac un card de credit este că pot cumpăra acum şi plăti mai târziu (29% dintre răspunsuri). Accesul rapid la bani este motivaţia pentru 20% dintre respondenţi, iar 14% sunt atraşi de costurile reduse, dacă rambursează sumele utilizate la timp.

    Sumele cheltuite lunar de pe cardul de credit sunt în medie între 300 şi 1.000 de lei, pentru 37% dintre cei participanţii la sondaj, în timp ce 24% cheltuie sub 300 de lei. Sume de 1.000 – 2.500 lei cheltuie lunar 18% dintre respondenţi.

    Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi folosesc cardul de credit de 1-2 ori pe lună (45%), iar 24% fac mai mult de 5 operaţiuni lunar. Doi din 10 respondenţi realizează 3-5 operaţiuni lunar.

    În ceea ce priveşte reticenţele faţă de cardurile de credit, cei mai mulţi (40%) menţionează costuri (dobânda şi comisioanele). Apoi, urmează tentaţia de a cheltui mai mult decât îşi permit (28%) şi teama că nu-şi vor permite să ramburseze creditul (20%).

    Sondajul privind utilizarea cardurilor de credit a fost realizat online, de Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna septembrie, pe un eşantion de peste 2.000 de respondenţi din toată ţara.

  • Celebrul serial „Squid Game” de pe Netflix valorează circa 900 de milioane de dolari. Investiţia în producţia serialului a costat doar 21 de milioane de dolari

    Serialul „Squid Game”, prezent pe Netflix, valorează aproximativ 900 de milioane de dolari, conform unor documente analizate de Bloomberg şi citate de CNBC.

    Ştirea vine după ce Netflix a declarat că seria sud-coreeană a marcat cea mai mare lansare din istoria companiei, înregistrând la nivel global 111 milioane de spectatori din 17 septembrie încoace.

    Astfel, „Squid Game” a întrecut „Bridgerton”, care a ajuns la 82 de milioane de gospodării în primele 28 de zile pe platformă. Producţia „Squid Game” a costat Netflix 21,4 milioane de dolari.

    Cei 900 de milioane de dolari, măsuraţi în funcţie de un indice intern numit „impact value”, nu reflectă veniturile pe care le-a generat show-ul.

    Bloomberg spune că 132 de milioane de oameni au vizionat cel puţin două minute din serial la 23 de zile de la lansare. Netflix estimează că 89% din oamenii care au început serialul au vizionat cel puţin un episod.

    În ultimii ani, platforma de video streaming a mizat tot mai mult pe creşteri la nivel internaţional, investind în producţii precum „Casa de Papel”, „Dark” şi „Lupin”. Compania a declarat la începutul anului că plănuieşte să cheltuie 500 de milioane de dolari pentru a dezvolta conţinut în Coreea de Sud, piaţă unde număra 3,8 milioane de abonaţi la sfârşitul lui 2020.

    Alte companii, precum Disney, au accelerat procesele de producţie în Asia, unde costurile sunt adesea mai mici prin comparaţie cu Statele Unite.

    Acţiunile Netflix (simbol bursier NFLX) s-au apreciat cu peste 21% de la începutul anului. Valoarea de piaţă a gigantului ajunge la 280 de miliarde de dolari.

    Netflix, Disney şi Amazon cheltuie miliarde de dolari pentru a crea conţinut pe plan internaţional, în contextul în care piaţa din SUA devine suprasaturată

     

  • (P) Cu SmartBill şi Visa adaugi simplitate afacerii tale cu un Buton!

    Antreprenorul este mereu preocupat de cash-flow, de ce cheltuieli are, dar mai ales de cât vinde. Drept urmare, antreprenorii sunt mereu interesaţi de ce optimizări pot realiza, astfel încât să îşi reducă din cheltuieli şi să crească vânzările. În acelaşi timp antreprenorii sunt preocupaţi de investiţii, iar pentru acest lucru au nevoie de resurse – de timp şi de bani. Cu cât reuşesc să jongleze mai bine aceste resurse, cu atât afacerea va fi mai prosperă.

    Acum este tot mai dificil de imaginat o companie care să aibă succes fără a fi prezentă în mediul online şi fără a utiliza tehnologia în eficientizarea activităţii. Optimizările de timp şi implicit de bani sunt esenţa digitalizării.

    Fie că vorbim de marketing şi promovare sau de facturare şi/sau gestiune a stocurilor, optimizările digitale sunt menite să ne uşureze activitatea şi să ne salveze bani şi timp.

    Visa şi programul de facturare SmartBill au lansat recent o promoţie ce doreşte simplificarea plăţii facturilor emise de antreprenori prin adăugarea unui buton de plată cu cardul pe documentele emise. Clienţii sunt fericiţi pentru că pot plăti facturile mai uşor, iar antreprenorii sunt fericiţi, pentru că rata de încasare a facturilor creşte.

    Promoţia se adresează acelor antreprenori care:

    – îşi creează un cont nou SmartBill până la data de 28 septembrie 2021, apoi din acesta îşi activează butonul de plată pe factură, urmând paşii din aplicaţie

    – au deja un cont SmartBill, dar nu au adăugat încă butonul de plată pe documentele emise clienţilor. Alegerea procesatorului de plată (Netopia Payments sau EuPlătesc) trebuie facută din contul SmartBill.

    Antreprenorii mai au câteva zile pentru a se înscrie în promoţie şi beneficiază de următoarele avantaje: SmartBill gratuit timp de 6 luni, 3 luni 0 comisioane la procesarea plăţilor cu cardul (până la pragul de 1.000.000 de lei procesaţi) şi în plus, intră în cursa pentru a câştiga o maşină electrică Volkswagen ID.3!

    Dacă eşti antreprenor şi vrei să beneficiezi de toate beneficiile expuse mai sus află mai multe pe pagina promoţiei SmartBill şi Visa.

  • România, pe locul 6 în UE la ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB

    În 2019, cheltuielile pentru apărare ale statelor UE s-au ridicat la 168,5 miliarde euro, reprezentând 2,6% din totalul cheltuielilor administraţiei publice. Acest lucru este echivalent cu 1,2% din PIB.

    Din 2014, ponderea cheltuielilor de apărare în totalul cheltuielilor guvernamentale a crescut uşor, în timp ce procentul din PIB a rămas stabil, la 1,2% din PIB.

    Cel mai mare raport dintre cheltuielile guvernamentale pentru apărare şi PIB îl are Estonia (2,1%), iar cel mai mic Irlanda (0,2%).

    România a cheltuit în 2019 3,744 miliarde euro pentru apărare, Ungaria 1,497 miliarde euro, Polonia 8,655 miliarde euro, Cehia 1,974 miliarde euro iar Bulgaria 750 miliarde euro.

  • Consiliul Fiscal critică rectificarea bugetară a guvernului Cîţu, semnalând un derapaj major pe partea de cheltuieli, care arată incapacitatea de a le ţine sub control

    Consiliul Fiscal a publicat joi seară opinia legată de proiectul rectificării bugetare pentru 2021 discutat acum de guvernul Cîţu.

    Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, spune că această creştere suplimentară a veniturilor, fără precedent, ar putea să nu se realizeze în totalitate, ceea ce ar mări şi mai mult deficitul.

    “Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul Fiscal din 2010 până în prezent prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, creşterea acestora fiind de aproximativ 4,8% faţă de valorile propuse anterior. În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor.

    În condiţiile în care o parte a acestor venituri este temporară, iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a econommiei, Consiliul Fiscal consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materiale prin evoluţii economice defavorabile viitoare la nivel intern şi internaţional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, finanţează, într-o proporţie importantă, cheltuieli bugtare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilităţii poziţiei fiscale a sectorului public.”, menţionează Consiliull Fiscal, o entitate care are ca obligaţie legală analiza bugetului şi a rectificărilor acestuia de către guvern.

    Consilul Fiscal are mai multe avertizări cu privire la conduita politicii fiscal a guvernului, punând sub semnul întrebării măsurile de reducere a deficitului bugetar.

     

    Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2021

     

    Sinteză

    • Anul economic 2021 este marcat de: o revenire/redresare puternică a economiilor europene, a celor dezvoltate în general – o medie de creştere a PIB de 4,8% în UE, peste 6,5% în SUA, probabil peste 7% în România; un val patru al pandemiei COVID-19 al cărui impact este combătut cu eficacitate oriunde rata de vaccinare este înaltă şi se respectă regulile de protecţie; un salt mare al datoriilor publice în Europa, în numeroase alte ţări, ca urmare a exploziei deficitelor bugetare; un proces inflaţionist cu care Europa, ţările dezvoltate, nu mai erau obişnuite; evenimente extreme ca mari inundaţii alternând cu secetă, temperaturi arşiţă, incendii devastatoare, care semnalează trecerea unor praguri critice ale schimbărilor climatice ce au consecinţe foarte severe pentru oameni; tensiuni geopolitice, tragedii precum cea din Afganistan, care afectează relaţiile economice şi politice internaţionale şi care pun – presiune pe bugetele publice.
    • Schimbările climatice vor încorda tot mai mult bugetele publice şi private în anii viitori.  Economiile fragile, cu bugete puţin robuste (ilustrate şi de venituri joase) pot fi uşor copleşite de şocuri adverse şi crize viitoare. Din cauza unor neajunsuri în politica fiscală de-a lungul anilor, România este la coada UE în privinţa veniturilor bugetare, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) în jur de 27% din PIB faţă de media de 41,1% în UE în 2020.
    • Bugetul pentru acest an avea ca ţintă iniţială un deficit cash de 7,16%, respectiv un deficit pe ESA de 8,28% din PIB. Rectificarea vine cu o ţintă de deficit cash de 7,13%, marginal sub cea programată iniţial.
    • Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare (creştere de 17,6 miliarde lei) din proiectul de rectificare are două surse principale: încorporarea recuperării impozitelor amânate la plată de către companii în prognoza de venituri (neluate în considerare iniţial ca urmare a unei abordări conservatoare a MF) şi revizuirea favorabilă a cadrului macroeconomic – creştere economică prognozată de 7% faţă de prognoza iniţială de 4,3%.
    • CF apreciază drept plauzibilă prognoza actualizată a veniturilor bugetare, mai puţin sumele provenind din închirierea benzilor de frecvenţă (2,5 mld. lei, respectiv 0,21% din PIB) asupra cărora apreciem că există riscuri relevante ca aceste venituri să nu se realizeze. Se cuvine a fi subliniat caracterul temporar (engl. one-off) al sumelor recuperate din impozitele aferente anului anterior amânate la plată de agenţii economici, cuantumul acestora pentru anul în curs fiind unul ridicat (circa 10 mld. lei).
    • Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporţii (+21,4 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobaţi prin proiectul de buget, cauzele principale fiind suplimentările la cheltuieli de capital, alte transferuri, bunuri şi servicii, cheltuieli de personal şi asistenţă socială. Se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept explicaţii principale incapacitatea de a le ţine sub control, o sub-bugetare în construcţia bugetară iniţială şi creşteri de preţuri peste aşteptări la bunuri şi servicii achiziţionate de stat.
    • CF identifică o sub-bugetare la nivelul cheltuielilor de asistenţă socială în cuantum de 0,3 pp din PIB şi riscuri de depăşire a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal şi cele cu bunuri şi servicii.
    • Considerând nerealizarea probabilă a veniturilor din închirierea benzilor de frecvenţă 5G şi necesarul suplimentar identificat de CF la nivelul cheltuielilor cu asistenţa socială, rezultă un ecart nefavorabil în cuantum de circa 0,5% din PIB faţă de noua estimare de deficit bugetar de 7,13% din PIB, care reclamă măsuri suplimentare pentru respectarea acesteia.
    • Proiectul de rectificare bugetară slăbeşte consolidarea bugetară aşa cum era anunţată pentru anul 2021. Soliditatea construcţiei bugetare programate la rectificare este inferioară celei aferente proiectului de buget, chiar dacă nivelul ţintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel iniţial (7,16% din PIB).
    • În condiţiile evoluţiei mai favorabile a economiei şi a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amânate la plată, un nivel optim şi realizabil al ţintei de deficit bugetar ar fi trebuit, în opinia CF, să fie, semnificativ sub 7% din PIB  – în jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil să fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare. 
    • Este de judecat şi oportunitatea unor noi cheltuieli de investiţii din resurse proprii ale bugetului public în condiţiile unui deficit bugetar ridicat şi a stringenţei consolidării bugetare din următorii ani.
    • Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 până în prezent, prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor şi cheltuielilor bugetare (creşterea acestora fiind de aproximativ 4,8% faţă de valorile propuse anterior). În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor.
    • În condiţiile în care o parte a acestor venituri este temporară (cel puţin cele amânate la plată din 2020), iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evoluţii economice defavorabile viitoare, la nivel intern şi internaţional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, finanţează, într-o proporţie importantă, cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilităţii poziţiei fiscale a sectorului public.
    • Ajustarea ţintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare are o probabilitate de realizare foarte redusă, misiunea consolidării bugetare doar pe cheltuieli putând fi, în anumite condiţii, iluzorie, cu efecte adverse în privinţa sustenabilităţii finanţelor publice.
    • Situaţia bugetului public din România faţă de majoritatea ţărilor din UE este problematică din mai multe raţiuni: a) deficit structural de cca 5% din PIB în România la început de pandemie; b) multe din ţările membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, în criza pandemică şi, mai mult, au aplicat măsuri temporare, care îşi epuizează efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit în apropierea celui structural anterior crizei pandemice; c) în cazul României ajustarea fiscală este un proces întins pe mai mulţi ani, şi are, implicit, un efect de majorare substanţială a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate în creştere; d) lipsa acută de spaţiu fiscal (generată şi de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia României la riscul de a nu putea interveni în cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan internaţional – induse de datoriile mari în lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbărilor climatice, tensiuni geopolitice şi alte crize etc.
    • O înăsprire a politicii monetare interne şi pe plan extern, la nivelul principalelor bănci centrale din ţările dezvoltate, poate agrava riscurile de finanţare, prin reducerea ofertei de fonduri, creşterea costului acestora şi o înrăutăţire a percepţiei în ceea ce priveşte riscul activelor emise de entităţile/instituţiile româneşti. Deja sunt semne ale începutului de înăsprire a politicii monetare de către unele bănci centrale importante.
    • Experienţa naţională şi internaţională arată că realizarea unei consolidări bugetare şi ajustări fiscale în condiţiile unui set de politici contracţioniste (îndeosebi a unei politici monetare restrictive) este mult mai dificilă şi dureroasă.
    • O ajustare fiscală în ritm insuficient face ca nivelul de deficit necesar stabilizării datoriei publice în PIB să fie din ce în ce mai constrângător, şi, totodată, mai greu de realizat pe orizontul de timp programat.
    • România se singularizează în regiune, în UE, prin dezechilibre mari ale balanţei externe. Datele pe prima jumătate a anului 2021 în ceea ce priveşte balanţa de plăţi arată o creştere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, în raport cu cel cumulat în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 mld. euro la 7,0 mld. euro), deficitul de cont curent îndreptându-se probabil către depăşirea pragului de 6% din PIB în acest an. Dezechilibrul extern în creştere este determinat, preponderent, de conduita politicii fiscal-bugetare. De aceea, reducerea vulnerabilităţilor externe, în special prin inversarea conduitei politicii fiscal-bugetare, de la stimulativă la restrictivă, este reclamată şi de aceste date.
    • Acoperirea deficitelor din fluxuri prin îndatorare se poate constitui şi într-un generator de riscuri pentru sustenabilitatea poziţiei externe a economiei româneşti. Din aceste motive, coroborate cu prognoza CNSP a unui deficit extern în reducere semnificativă – dar fără a specifica factorii determinanţi – putem conchide că informaţiile curente ridică, cu stringenţă, problema ajustării dezechilibrelor economiei româneşti.
    • Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absenţa creşterii veniturilor fiscale cu câteva procente din PIB – la peste 30% din PIB. Această creştere poate proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării (inclusiv prin digitalizare), lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale, a concurenţei fiscale neloiale şi a „optimizării” ratelor de impozitare/taxare.
    • Ca să avem o creştere economică reală respectabilă, robustă, este nevoie de atragere masivă de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contracţionist al măsurilor de corecţie a deficitului bugetar. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranziţia verde), pot stimula reforme necesare şi creşterea competitivităţii, pot ajuta corecţia macroeconomică. Sunt aspecte ce au fost adesea subliniate în documente ale CF.
    • Atragerea de finanţare din resursele U,E care să înlocuiască pe cât posibil din utilizarea resurselor bugetare proprii, ar ajuta la crearea de spaţiu fiscal. Atragerea fondurilor europene se constituie într-o condiţie sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare şi economice sustenabile, care să amelioreze bonitatea financiară a României.
    • Analiza de perspectivă a bugetului public trebuie să ţină cont de provocări extraordinare, precum impactul schimbărilor climatice, care vor pune presiune mare pe bugetul public. Cu atât mai mult este nevoie de creşterea veniturilor fiscale/bugetare.
    • Un impact asupra bugetului public va fi şi din cauza situaţiei pe piaţa autohtonă a energiei (între altele, nevoia de a susţine consumatorii vulnerabili). 
    • Test sever pentru corecţia bugetară va fi anul 2022, când se va simţi inevitabila reducere a impulsului fiscal în conjuncţie cu întărirea politicii monetare, ca şi efecte ale derapajului bugetar din acest an. Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie în jur de 3% din PIB în 2024, conform programului de corecţie asumat de Guvern şi convenit cu CE. În octombrie acest an, Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles un set de măsuri care să concretizeze planul de corecţie macroeconomică. Este de amintit că România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (PDE).
    • Consolidarea bugetară este esenţială pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei naţionale, pentru stabilitatea economică a României.

     

    Vedeţi mai jos întreaga opinie a Consiliului Fiscal.

  • Cheltuielile cu începerea anului şcolar au creşcut cu 16% în SUA

    Vânzările de produse bazate pe tehnologie destinate elevilor vor înregistra o creştere anuală de 37%, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2021.

    Pentru cumpărarea produselor de tehnologie legate de şcoală, 49% dintre participanţii la studiu spun că magazinele online reprezintă prima opţiune, iar 41% preferă comercianţii de tip discount.

    Percepţia consumatorilor s-a îmbunătăţit în acest an, dat fiind că 45% dintre respondenţi estimează o evoluţie pozitivă a condiţiilor economice în următoarele şase luni (faţă de 23% în 2020), 55% sunt mai încrezători în perspectivele economiei acum decât la finalul anului trecut (17% în 2020), iar 78% au o situaţie financiară similară sau mai bună a gospodăriilor decât în urmă cu un an (71% în 2020).

    În aceste condiţii, cheltuielile pentru şcoală ajung anul acesta la cel mai ridicat nivel din perioada recentă, respectiv 612 dolari/copil (în creştere de la 529 de dolari/copil în 2020).

    Per ansamblu, anul acesta, 40% dintre gospodării se aşteaptă să cheltuiască mai mult pe articole de şcoală decât în anul anterior.

    Dintre cei care cumpără produse de tehnologice, 31% intenţionează să cumpere computere şi echipamente hardware (în creştere de la 22% în 2020), în timp ce 37% au în plan să cumpere dispozitive electronice (faţă de 24% în 2020). În acelaşi timp, 44% spun că optează pentru mai puţine consumabile tradiţionale pentru şcoală, deoarece copiii lor folosesc mai mult tehnologiile digitale la ore şi după şcoală. Totodată, chiar dacă şcolile se deschid fizic, 58% dintre respondenţi au în vedere cumpărarea de resurse de învăţare online pentru începerea şcolii (în urcare de la 51% în 2020).

    Pe categorii de produse de tehnologie, cea mai mare parte a cheltuielilor va merge către produse electronice (5,9 miliarde de dolari, cu 47% mai mult decât în 2020) şi calculatoare şi echipamente hardware (5,9 miliarde de dolari, cu 20% peste suma cheltuită în urmă cu un an).

    „Costurile părinţilor cu şcoala au crescut semnificativ şi în România în pandemie, având în vedere că cei mai mulţi au fost nevoiţi să cumpere echipamente IT pentru educaţia online. Pe fondul acestor achiziţii, dar şi al investiţiilor realizate de companii şi instituţii publice pentru a asigura soluţii pentru munca la distanţă, piaţa locală de IT&C a crescut cu peste 20% în 2020 faţă de 2019, conform datelor oficiale. În plus, dat fiind faptul că procesul de digitalizare trebuie să continue în toate structurile societăţii, este de aşteptat ca ritmul de creştere pe această piaţă să rămână accelerat cel puţin pentru următorii trei-patru ani”, a declarat Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, şi Liderul industriei de retail şi bunuri de larg consum.

    Conform studiului, comercianţii clasici rămân preferaţii cumpărătorilor pentru produsele şcolare, dar pierd teren în faţa magazinelor online – 43% optează pentru cumpărături în magazine, iar 39%, în mediul online. Faţă de 2020, schimbarea nu este foarte mare, dar discrepanţa creşte dacă ne raportăm la 2019, când 56% dintre cumpărători preferau magazinul fizic şi doar 29%, cumpărăturile online.

    În plus, chiar dacă economiile îşi revin, obiceiul de a cumpăra online pare să persiste. Pe măsură ce vânzătorii oferă mai multe instrumente de cumpărare compatibile cu tehnologia, consumatorii încep să le adopte (asistentul vocal pentru cumpărături, portofelul digital, butoane de „cumpărare” în postările de pe reţelele sociale, realitate virtuală etc.), iar 44% dintre respondenţi spun că intenţionează să utilizeze cel puţin una dintre aceste tehnologii în perioada următoare (în creştere de la 26% în 2020).

    Studiul Deloitte back-to-school 2021 este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a 1.200 de părinţi din Statele Unite ale Americii cu copii de şcoală.

  • Rectificarea bugetară în viziunea premierului Cîţu: adăugăm la cheltuieli suma de 18,7 miliarde lei

    Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că propunerea sa pentru rectificarea bugetară vizează o majorare a cheltuielilor cu suma de 18,7 miliarde de lei, din care 6,3 miliarde de lei vor fi alocate investiţiilor. Acest lucru este posibil deoarece au crescut veniturile bugetare, a spus Cîţu.

    Premierul Florin Cîţu a prezentat o serie de cifre, potrivit cărora au crescut încasările la bugetul de stat.

    „Pe partea de venituri, veniturile la Bugetul General Consolidat se majorează, deci am avut o colectare mai bună. Estimăm încasări mai mari cu 15,4 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde de lei din economia internă şi tot 2,1 miliarde de lei din venituri din fonduri europene”, a spus Florin Cîţu.

    Ca urmare, vor creşte cheltuielile, inclusiv investiţiile, a mai spus prim-ministrul.

    „La cheltuieli, cheltuielile după rectificarea bugetară se majorează pe sold cu suma de 18,7 miliarde de lei. Deci adăugăm la cheltuieli suma de 18,7 miliarde de lei pe sold. Cheltuielile pe investiţii cresc cu 6,3 miliarde de lei”, a explicat premierul Cîţu.

    La rectificare ar putea fi alocate sume suplimentare pentru cheltuielile cu bunurile şi serviciile, cu personalul şi cu asistenţa socială.

    „Bunuri şi servicii se majorează cu 4,3 miliarde de lei, cheltuieli de personal cu 1,7 miliarde de lei, cheltuieli de asistenţă socială – 1,3 miliarde de lei. Alte transferuri – 1,9 miliarde lei”, a precizat Florin Cîţu.

    Declaraţiile au fost făcute sâmbătă la Palatul Victoria.

  • Execuţia bugetară la jumătatea anului: Veniturile statului au crescut cu 20%, iar cheltuielile cu 10%. Deficitul bugetar a ajuns la 33 de miliarde de lei, în scădere cu 11 mld. lei faţă de 2020

    Veniturile bugetare au ajuns la valorea de 176 de miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2021 (15,4% din PIB), în creştere cu 20,6% faţă de perioada similară din 2020, arată datele publicate astăzi de Ministerul de Finanţe. În acelaşi timp, cheltuielile statului au crescut cu 9,8% şi au ajuns la valoarea de 210 miliarde de lei, reprezentând 18,4% din PIB în prima jumătate a anului 2021.

    Prin urmare, deficitul bugetar a ajuns la finalul lunii iunie la valoarea de 33 de miliarde de lei (2,96% din PIB) în primele şase luni din 2021, în scădere cu 11,3 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2020.

    În ceea ce priveşte categora venituri, cele mai mari creşteri în primul semestru din 2021 au fost la încasările din TVA ( o creştere de 41,5% a încasărilor în primele şase luni din 2021 vs. primele şase luni din 2020).

    La capitolul cheltuieli, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la categoria „transferuri”, unde sunt incluse sumele transferate de la o instituţie de stat la alta, finanţările din fonduri europene, asistenţa socială etc., cu o creştere de 13,8% în S1/2021 faţă de S1/2020, precum şi la categoria ”bunuri şi servicii” (Ă8,3%).

    Dacă în primele şase luni ale anului trecut deficitul bugetar reprezenta 4,28% din PIB (45 de miliarde de lei), în primele şase luni ale anului 2021 acesta a scăzut la 2,96% din PIB (33,8 de miliarde de lei).

    Execuţia bugetului general consolidat