BusinessMagazin

Tag: business

  • Parteneriat între două businessuri locale care adună împreună afaceri de peste 120 mil. euro

    Grupul City Grill, unul dintre cele mai importante grupuri de restaurante din România, a deschis recent două cafenele 5 to go în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în urma semnării unui contract de franciză cu reţeaua 5 to go. Compania estimează că cele două unităţi vor genera venituri anuale de peste 600.000 de euro.

    “5 to go este un brand românesc care împărtăşeşte entuziasmul şi valorile noastre, se bucură de numeroase recunoaşteri pe piaţa locală şi internaţională şi cu care asocierea a venit firesc. Cu siguranţă vom obţine rezultate excelente împreună şi vom continua să colaborăm pe termen lung“, spune Daniel Mischie, CEO City Grill Group.

    Reţeaua de cafenele 5 to go se apropie de 600 de unităţi deschise în România şi, potrivit oficialilor companiei, trendul de dezvoltare accelerată a afacerii se va menţine şi în următoarea perioadă.

    În plus, creşterea traficului în cafenele face parte din strategia brandului pentru 2024, iar aeroportul Henri Coandă se bucură de o prognoză favorabilă în privinţa numărului de pasageri din acest an, după ce în 2023 a fost tranzitat de 14.6 milioane de persoane.

    Cafenelele 5 to go din aeroport sunt amplasate în terminalele Sosiri şi Plecări, chiar lângă ghişeele de check-in al bagajelor. Aproximativ 1.000 de clienţi trec zilnic pragul celor două cafenele.

    “Prezenţa 5 to go în aeroportul Henri Coandă este o realizare importantă, care ne permite să păstrăm clienţii conectaţi cu brandul (…) Este doar primul pas al parteneriatului cu grupul City Grill, ne bucurăm să avem alături un brand românesc atât de cunoscut şi important în industria HoReCa“, adaugă Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Cele două mari branduri româneşti, City Grill Group şi 5 to go, depăşesc împreună 120 de milioane de euro cifră de afaceri şi un total de aproximativ 3.000 de angajaţi.

    “Asocierea cu City Grill a fost o decizie aliniată planurilor noastre, expertiza  lor ne este extrem de utilă şi  ne va impulsiona să ne îmbunătăţim prezenţa în locaţii cheie şi să reiterăm impactul brandurilor româneşti pe piaţă“, completează Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    City Grill operează în prezent 24 de restaurante, toate în Bucureşti. Unele sunt în proprietate, altele sunt în administrare, cum e cazul Caru’ cu Bere, spre exemplu. De altfel, grupul are în portofoliu mai multe mărci istorice, precum Pescăruş, Hanu’ lui Manuc sau Caru’ cu Bere.

     

  • Adrian Mihai, FAN Courier: Companiile care nu se pregătesc pentru noile tehnologii riscă să dispară din piaţă. Impactul inteligenţei artificiale va fi la fel de mare precum a fost apariţia curentului electric

    Companiile care investesc în tehnologie nu doar că îşi optimizează operaţiunile, ci pot să redefinească sectoare întregi din economie, lăsând în urmă businessurile care rămân ancorate în metodele tradiţionale, este de părere Adrian Mihai, CEO şi cofondator al FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat.

    “Lucrurile evoluează extraordinar de repede, iar businessurile vor trebui să se pregătească pentru tehnologie. Cine nu o va face, pur şi simplu va dispărea din piaţă. Inteligenţa artificială (AI) va avea acelaşi impact pe care l-a avut apariţia curentului electric, în sensul că ne va schimba viaţa în multe moduri la care nu ne gândeam. În business există zone pe care AI le va acoperi fără discuţie. Asta nu înseamnă că vor dispărea oamenii din ecuaţie, ci că se vor inventa job-uri noi, specializate, pentru care aceştia vor fi bine plătiţi”, spune Adrian Mihai.

    Businessul FAN Courier a atins 1,2 miliarde lei în 2023, iar pentru anul în curs oficialii companiei estimează creşteri de 14%, evoluţie care ia în calcul şi dezvoltarea seg­mentului de livrări cross-border ale comercianţilor români către alte pieţe din Europa sau a retailerilor străini către piaţa locală.

    În prezent, FAN Courier face livrări cross-border între România şi Bulgaria, Grecia, Ungaria şi Slovacia, dar vrea să extindă serviciul şi către vestul Europei.  

    Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, compania şi-a extins businessul în Republica Moldova, acolo unde ţinteşte să ajungă liderul pieţei.  Aici, planurile de dezvoltare includ şi montarea de lockere, proiect pornit de companie în 2022 şi care astăzi a ajuns să numere aproape 2.000 de FANbox-uri pe plan local.

    “În România ne apropiem de 2.000 de FANbox-uri şi vom continua cu extinderea, pentru că noi credem foarte mult în acest proiect. Cred că într-un viitor foarte apropiat, la modul cum se mişcă piaţa din online, fiecare familie va dori să aibă propriul spaţiu de depozitare pentru curier. În ţările din vest deja se întâmplă acest lucru, iar lucrurile vor evolua. Cred că piaţa va creşte în continuare. Vom începe să montăm şi în Republica Moldova, o piaţă pe care am început să ne extindem şi unde există cerinţă. Chişinău este o zonă care vrem să o dezvoltăm”, spune Adrian Mihai.

    Furnizorul de lockere pentru FAN Courier este ARKA Smart Parcel Lockers, o companie de dezvoltare şi producţie cu activitate în aviaţie, automotive şi, în spe­cial, în industria de lo­gistică şi curierat, cu afaceri de 22 mil. lei în 2023.

    “Primul nostru furnizor de lockere a fost o firmă din afara României, iar apoi, în momentul când am găsit pe cineva serios în ţară, pe care ne-am putut baza, am ales să lucrăm cu un furnizor local (ARKA -n. red) pe care încercăm să-l promovăm mai departe. De altfel, de-a lungul timpului, din 1998, când am intrat în piaţă, au existat mai multe parteneriate locale, am crescut alături de mulţi clienţi de-ai noştri şi cred că de fapt aşa creşte un business, aşa se dezvoltă, prin parteneriate şi prin creşteri”, povesteşte Adrian Mihai.

    El precizează că şi pe zona dezvoltării spaţiilor logistice compania încearcă să colaboreze cât mai mult cu constructori şi furnizori locali.

    “Avem foarte multe parteneriate din domenii destul de diferite, începând de la construcţii, unde am încercat tot timpul, atunci când am putut, să lucrăm cu furnizori români. Acum construim un depozit în Bucureşti de 26.000 de metri pătraţi şi încă unul de 5.000 de metri pătraţi, şi vom continua să investim. Iar de fiecare dată am încercat să lucrăm cu parteneri români”.

    Legat de problema deficitului de forţă de muncă din piaţă, şeful FAN Courier apreciază că angajaţii români deţin ponderea cea mai mare în cadrul companiei, însă au apelat şi la import.

    “Din păcate, sunt zone unde nu găsim angajaţi, şi acum avem un contract să aducem 150 de oameni din afara României.  Avem deja cinci angajaţi aduşi din Nepal. Am vrut să vedem cum lucrăm cu ei, să învăţăm de fapt cum să lucrăm cu ei. A fost un succes”.

     

  • Businessurile româneşti prind curaj să treacă graniţa: Lanţul de covrigării Luca accelerează expansiunea pe piaţa poloneză şi deschide în luna iulie încă trei covrigării

    Lanţul de simigerii Luca, ce deţine pe plan local peste 140 de patiserii-covrigării, accelerează expansiunea pe piaţa din Polonia, cea mai puternică economie din Europa Centrală şi de Est. Mai exact, după ce la finalul lunii mai a fost inaugurată prima unitate, în iulie urmează alte trei deschideri.

    Astfel, compania ajunge la patru simigerii pe piaţa din Polonia, prima piaţă internaţională pe care businessul românesc a ieşit.

    Spre comparaţie, pe plan local, compania este unul dintre cei mai puternici actori, operând peste 140 de patiserii-covrigării, un business foarte efervescent.

    Companiile antreprenoriale mari din domeniul covrigăriilor s-au dezvoltat puternic pe parcursul ultimilor 10-15 ani, perioadă în care au acoperit spaţiile stradale cu vad şi trafic pie­tonal, spaţii lăsate libere de alte tipuri de afaceri, de la mici magazine de modă, la sucursale ban­care sau alimentare de cartier. De altfel, atât în Bucureşti cât şi în oraşele de provincie, chiar şi în cele cu 20.000 de locui­tori, pe bulevardele principale, acolo unde în Occident găseşti artere de shopping, cu articole de modă, cosmetice sau terase, în România găseşti cel puţin o covrigărie şi o patiserie, asta pe lângă case de pariuri şi farmacii.

    Dezvoltarea accelerată în ultimul deceniu este ceva specific mai multor afaceri din dome­niu. Acest lucru se datorează pe de-o parte ape­ti­tului mare al românilor pentru covrigi şi pati­serie, un obicei ce datează încă dinainte de ’90.

    Pe de altă parte însă, expansiunea accelerată a acestor reţele precum şi dezvoltarea unor jucători independenţi vine ca urmare a faptului că în criza din 2009-2010, când mulţi români şi-au pierdut locul de muncă sau au suferit reduceri de salariu, oamenii au devenit mai prudenţi în achiziţii. Asta a însemnat că au renunţat să iasă la restaurantele a la carte şi s-au orientat către cele fast-food. Apoi, cei care nu au mai avut bani de fast-food au înlocuit hamburgerul şi cartofii prăjiţi cu covrigi ori pateuri, o masă ce costă 10 lei sau mai puţin.

    Jucătorii din HoReCa şi analiştii spun că aceste simigerii sunt afaceri care prind avânt în perioadele de criză, pentru că ele se adresează tuturor persoanelor, indiferent de venit. Astfel, în contextul actual, marcat de inflaţie şi de creşteri de preţuri pe toată linia, aceste companii primeasc mai mulţi clienţi care migrează dinspre alte segmente ale pieţei HoReCa.

    Acest lucru e vizibil şi în businessul Tinervis Group, compania care operează lanţul de simigerii Luca. Aceasta a raportat în 2023 afaceri de 526 mil. lei, plus 43%. Profitul a urcat la 46,6 mil. lei, plus 13,7%.

    Brandurile româneşti s-au dezvoltat odată cu economia locală, dar şi invers, economia a crescut datorită lor. Acum, firmele autohtone trebuie să aibă mai mult curaj pentru a duce businessul şi brandul lor dincolo de graniţă, lucru care devine tot mai vizibil, deşi paşii sunt momentan timizi.

  • Alka, producătorul Toortitzi, şi-a bugetat exporturi mai mari cu 30% anul acesta, la peste 200 milioane de lei

    ♦ Alka exportă în peste 50 de pieţe, livrările peste hotare reprezentând mai bine de un sfert din business.

    Alka Trading, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de snackuri dulci şi sărate, mizează în acest an atât pe majorarea businessului şi continuă pariul pe export. Astfel, producătorul care deţine două unităţi de producţie mizează pe o cifră de afaceri de 538 de milioane de lei, în creştere cu peste 11% faţă de anul precedent, arată datele transmise de companie pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2024, apărut recent pe piaţă.

    De asemenea, compania a bugetat pentru anul acesta majorarea exporturilor cu aproape 30%, până la 205 milioane de lei. Conform ultimelor date, produsele ALKA ajung în peste 50 de ţări de pe cinci continente, din Canada până în Noua Zeelandă, însă Europa este zona strategică.

    Cea mai recentă investiţie a Alka este o nouă fabrică, la Ploieşti, pe care a inaugurat-o în 2019 şi în care a investit peste 25 de milioane de euro. La Ploieşti producţia este concentrată pe brandurile de snackuri sărate coapte şi anume brandurile Toortitzii, Soocitzii şi Meteoritzii. Fabrica are o suprafaţă de 6.600 de metri pătraţi construiţi şi un depozit cu o capacitate de produse finite de 4.000 de paleţi.

    Pe de altă parte, în Bucureşti, unde Alka are o fabrică inaugurată în urmă cu circa 30 de ani, produce inclusiv snackuri dulci sub brandurile Prăjitura Casei, Alfers şi Alka Biscuiţi, dar şi cafea. Grupul Alka a fost înfiinţat în 1994 ca investiţie de tip greenfield. Alka era atunci prima companie din România producătoare şi distribuitoare de cafea măcinată ambalată, vidată şi în pliculeţe. De atunci, Alka a investit zeci de milioane de euro în tehnologie şi în dezvoltarea producţiei locale, conform informaţiilor furnizate de companie. Grupul este fondat de familia Krenzia în urmă cu 30 de ani, iar astăzi are circa 1.000 de angajaţi.

  • De ce este mai uşor să înfiinţezi un start-up tech în Olanda versus România?

    Ecosistemul de start-up-uri tech din România s-a dezvoltat foarte mult cu precădere în ultimii 5-6 ani, DAR încă mai E mult de crescut pentru a atinge nivelul de dezvoltare din vestul Europei.

     

    În Olanda, de exemplu, start-up-urile sunt susţinute încă de la înfiinţarea lor prin diferite surse de finanţare – granturi sau chiar credite – şi prin scutirea de anumite taxe, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation George Vişniuc, un român care a fondat alături de trei olandezi şi un marocan start-up-ul ALLEO, ce a obţinut recent o rundă de finanţare de serie A în valoare de 5 mil. euro.  „În general, mediul de business e foarte favorabil antreprenorilor. Adică la Camera de Comerţ, ca individ, în 20 de minute deschizi o companie în Olanda, de exemplu, şi te sprijină, practic în toate etapele, adică de la început cu partea de înfiinţare şi până la partea de oferire de granturi, credite, ori sub forma de a plăti mai puţin taxe, ori de lua împrumuturi bancare şi tot. Este un mediu foarte favorabil antreprenorilor şi te lasă să experimentezi cu uşurinţă. Spun asta în contextul în care circa 8% din start-up -uri au succes şi când zic succes mă refer la faptul că trec în faza următoare după ce iau prima parte de bani şi ajung la seria A.  Iar restul eşuează pentru că este un spaţiu foarte competitiv. Dar, cel puţin în Olanda, nu sunt foarte multe bariere ca să experimentezi, să începi. Şi dacă eşuezi nu este o problemă, nu eşti condamnat, ca să zic aşa”, a precizat el, adăugând că în România procesul de a înfiinţa o firmă şi de a intra în legalitate este puţin mai complicat. „De foarte multe ori, trebuie să apelezi la un contabil bun sau la un avocat bun pentru a înfiinţa o firmă şi nu toată lumea are acces. Adică dacă te uiţi la demografia antreprenorilor, practic în Olanda sunt foarte mulţi tineri de 20 de ani care încep un business şi nu le trebuie decât 50 de euro ca să înregistreze compania şi asta e tot. Plus o idee bună. Pe când aici ai nevoie de puţin mai multe resurse, cel puţin asta a fost experienţa mea.”

    George Vişniuc a înfiinţat ALLEO (anterior YourCampus) împreună cu Adil Bougamza, Florian Gendrault,  Ruben van den Boogaard şi Sven Cune în 2021, însă cei cinci au început să lucreze efectiv la proiect încă din 2020. „Am început proiectul în 2020 împreună cu patru cofondatori cu care am lucrat împreună la o altă firmă în Amsterdam. Între timp am început să lucrăm în alte locuri şi ne-am reunit la un moment dat ca să lucrăm în timpul nostru liber la proiectul acesta. Am pornit de la ideea că pentru a obţine beneficii secundare întotdeauna trebuie să lucrezi pentru o corporaţie, adică pentru o companie mai mare. Şi prin beneficii secundare mă refer la sală, mai multe zile libere şi alte astfel de beneficii pe care nu putea să ţi le ofere o companie mică. Şi ideea noastră a fost că am putea să facem un produs, unde să agregăm oferte foarte bune şi să le oferim companiilor mici pentru a le oferi la rândul lor angajaţilor lor. Adică să ai aceleaşi beneficii ca la o corporaţie, dar să lucrezi la o companie mai mică, la un start-up”, a explicat el ideea de la care a pornit businessul. Start-up-ul a reuşit să obţină până acum mai multe runde de finanţare în valoare totală de 8,2 milioane de euro, cea mai recentă investiţie primită (seria A) fiind în valoare de 5 milioane de euro. Toate finanţările de până acum au fost obţinute de la investitori din Olanda, runda de finanţare de serie A fiind condusă de Mediahuis Ventures. Cum funcţionează însă platforma de beneficii pentru angajaţi dezvoltată de ALLEO? „Mai ales în ţările nordice, ţi se oferă un buget fix pe lună şi tradiţional tu poţi să-l consumi pe orice beneficiu pe care ţi-l oferă compania. În multe cazuri, o bicicletă sau abonament la sală sau alt beneficiu pentru care există un «deal» special cu acea companie. Acum, practic noi luăm bugetul acela, iar companiile le oferă angajaţilor beneficiile prin intermediul marketplace-ului nostru care în prezent are sute de furnizori. Iar angajaţii îşi pot alege nu doar din 2-3 opţiuni, ci din sute de opţiuni”, a punctat George Vişniuc. În topul celor mai accesate beneficii de pe ALLEO se numără abonamentele la sală, diferite servicii de transport şi diferite servicii şi produse pentru divertisment şi relaxare.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: George Vişniuc, cofondator şi CTO al ALLEO

    Ce face? A dezvoltat în Olanda o platformă de beneficii pentru angajaţi

    „Mai ales în ţările nordice, ţi se oferă un buget fix pe lună şi tradiţional tu poţi să-l consumi pe orice beneficiu pe care ţi-l oferă compania. În multe cazuri, o bicicletă sau abonament la sală sau alt beneficiu pentru care există un <<deal>> special cu acea companie. Acum, practic noi luăm bugetul acela, iar companiile le oferă angajaţiilor beneficiile prin intermediul marketplace-ului nostru care în prezent are sute de furnizori. Iar angajaţii îşi pot alege nu doar din 2-3 opţiuni, ci din sute de opţiuni.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Pavlos Loizou, CEO & cofondator, Ask Wire – bază de date ce îşi propune să adune toate activele imobiliare din Balcani

    Ce e nou? Start-up-ul din Cipru a semnat primul său contract pentru un proiect pilot cu o companie de energie din România.

    „Am semnat primul nostru contract cu o companie de energie din România pentru realizatea unui proiect pilot, în cadrul căruia vom cartografia potenţialul de energie solară al unui oraş.

    Vom cartografia deci întregul oraş, vom analiza fiecare acoperiş şi îi vom permite astfel companiei de energie să identifice care sunt gospodăriile care oferă cea mai mare oportunitate de business. Noi vom livra date integrate: cel mai bine amplasate acoperişuri în ceea ce priveşte potenţialul de energie solară, care au şi o înălţime care să permită un asemenea proiect, dar din zone unde gospodăriile au un anumit nivel de venituri, care să indice că îşi pot permite un asemenea proiect. Este primul nostru proiect de acest tip din România.“

    2. Invitat: Iulia Dorobanţu, cofondatoare, Charger.ro – integrator de produse şi servicii pentru eficienţă energetică

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să îşi crească anul acesta businessul de patru ori comparativ cu 2023, în condiţiile în care portofoliul său de soluţii a crescut substanţial anul trecut, compania axându-se acum pe zona de vânzări pentru a atrage cât mai mulţi clienţi. Start-up-ul a fost înfiinţat în 2021, a ajuns în prezent la un portofoliu de circa 75 de producători şi furnizori de servicii şi la peste 120 de clienţi pentru care a intermediat implementarea proiectelor, fie că a fost vorba de staţii de încărcare pentru vehicule electrice, panouri fotovoltaice sau soluţii smart city.

    „În ultimii doi ani am crescut foarte mult. Acum doi ani eram în prima etapa definitivării businessului, eram în cadrul acceleratorului Innovix, care pentru noi a fost o primă definitivare a unui MVP şi a unui produs pe care l-am pus pe piaţă,  urmând ca la finalul anului 2022 să închidem şi o primă rundă de investiţie de tip pre-seed sub umbrela Bravva Angels, Autonom fiind investitorul principal. Iar această investiţie ne-a ajutat foarte mult şi ne-a dat energie,  la propriu şi la figurat, să lansăm platforma nouă şi brandul în martie anul trecut, urmând să creştem numărul de clienţi, să definitivăm echipa şi să investim în tot felul de zone cheie, atât publice, de prezenţă pe piaţă, cât şi intern, în structura companiei şi a echipei foarte mult.”

    3. Invitat: Ion Gavrilescu, cofondator FieldOS – aplicaţie pentru gestionarea echipelor din teren

    Ce e nou? Start-up-ul local are în prezent deschisă o rundă de finanţare în valoare totală de un milion de euro, sumă necesară în principal pentru extinderea în străinătate – pe alte pieţe europene şi pe piaţa din SUA. Start-up-ul a dezvoltat o nouă versiune a aplicaţiei sale care îi va permite să scaleze mult mai rapid la nivel internaţional.

    „Am început discuţiile cu câteva fonduri de venture capital (VC), iar cu unul dintre acestea suntem într-un stadiu destul de avansat de due diligence cam două luni. Noi anul trecut am luat o finanţare printr-un Convertible Loan Agreement, care, ca să se convertească în condiţii bune pentru noi şi pentru investitori, pentru că nu vrem să rămânem cu prea puţine acţiuni noi fondatorii, trebuie să luăm un milion de euro de la un VC.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Inspirată de lectură, Iulia Valeria Georgiu şi-a dat seama cât de mult îşi doreşte să dezvolte un proiect al său. Atrasă dintotdeauna de artă, nu i-a fost greu să-şi aleagă traseul şi a ales un business în care a investit deja 20.000 de euro

    Povestea Geos Pottery a început să-şi urmeze cursul în 2021, sub impactul pandemiei, când, în cele trei luni de lockdown, inspirată de lectură, Iulia Valeria Georgiu şi-a dat seama cât de mult îşi doreşte să dezvolte un proiect al său. Atrasă dintotdeauna de artă, având de altfel şi studiile absolvite la un liceu de artă şi experienţa modelajului, nu i-a fost greu să-şi aleagă traseul. A fost începutul a ceea ce avea să devină Geos Pottery.

    După ce am primit cadou un set de căni lucrate manual, am ştiut că vreau să mă dedic acestei pasiuni. În 2022 am cumpărat un cuptor, deşi timpul era limitat din cauza jobului meu în domeniul medical. În 2023, am rămas însărcinată şi, ştiind că voi intra în concediu de maternitate, am văzut o oportunitate de a dezvolta acest business. Cu sprijinul soţului meu, am reuşit să îmbin provocările de a fi mamă cu pasiunea pentru artă”, povesteşte fondatoarea Geos Pottery.

    Azi în vârstă de 29 de ani, Iulia Valeria Georgiu a ales astfel să valorifice plăcerea de a crea obiecte durabile cu propriile mâini şi a revenit la pasiunea ei pentru artă. Cu o investiţie de aproximativ 20.000 de euro pentru a achiziţiona un cuptor, accesorii şi materiale, dar şi pentru a se dezvolta prin cursuri de mentorat, a făcut din Geos Pottery un atelier de ceramică în care se nasc obiecte de veselă sau decorative, realizate manual din lut. Spaţiul de lucru se află lângă Cluj-Napoca, iar majoritatea vânzărilor au loc prin magazinul online.

    Ocazional, participă la târguri cu specific handmade. La începutul acestei călătorii, povesteşte artista pe site, a întâmpinat provocări. Multe obiecte nu ieşeau aşa cum îşi dorea, se deformau, iar glazura nu lua forma potrivită, obiectele nu erau ceea ce îşi imaginam ea că vor fi. Aşa că nu de puţine ori a fost pe punctul de a renunţa. Dar modelatul devenise o terapie şi acolo îşi găsea liniştea şi curajul. „Cea mai mare provocare cu care mă confrunt este promovarea pe social media şi extinderea bazei de clienţi. Am învăţat că este benefic şi necesar să fiu mereu deschisă la noi provocări şi într-o continuă schimbare pentru a atrage şi fideliza clienţii. O altă lecţie importantă este faptul că ceea ce contează este calitatea, nu cantitatea.”

    Peste 6.000 de euro au fost veniturile pe care le-a încasat Geos Pottery în 2023, iar profitul a fost reinvestit. O noutate pentru Iulia anul trecut a fost organizarea atelierelor pentru copii şi a unor workshopuri dedicate adulţilor. „Pentru anul 2024, îmi propun să organizez ateliere pentru dezvoltarea creativităţii copiilor şi să continui susţinerea workshopurilor dedicate adulţilor. De asemenea, intenţionez să documentez procesul de producţie a obiectelor de ceramică şi să mă dezvolt în domeniul social media şi promovare.” Cei care cumpără obiectele făurite în atelierul Geos Pottery sunt, în general, persoanele care apreciază piesele unicat, lucrate manual, autenticitatea artei meşteşugăreşti. „Ei sunt cei care caută să aducă în viaţa lor şi în casele lor un strop de magie şi originalitate prin intermediul acestor creaţii.” Preţurile încep de la 12 lei pentru broşe şi accesorii. Pentru obiecte precum căni, farfurii şi boluri, preţurile variază între 60 şi 100 de lei, în funcţie de dimensiune şi capacitate. De exemplu, o cană cu o capacitate de 200 de mililitri costă 80 de lei.   

    Pentru obiecte precum căni, farfurii şi boluri, preţurile variază între 60 şi 100 de lei, în funcţie de dimensiune şi capacitate.

     

    „Am învăţat că este benefic şi necesar să fiu mereu deschisă la noi provocări şi într-o continuă schimbare pentru a atrage şi fideliza clienţii.”  – Iulia Valeria Georgiu, fondatoarea Geos Pottery

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    The Sisters Flower Studio – atelier floral (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Popa şi Lucia Sigmirean

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Prezenţă: pe strada Ion Câmpineanu, lângă Sala Palatului din Bucureşti

    Coffeepedia – cafenea (Bucureşti)

    Fondator: Sorin Vlad

    Investiţii: 17.000 de euro

    Cifră de afaceri: peste 8.000 de euro

    Prezenţă: în sectorul 2 din Bucureşti

    Jolly Corner – organizare de petreceri pentru copii (Crevedia)

    Fondatoare: Ionela Rădescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de lei (4.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Sundazed Interiors – studio de design (Bucureşti)

    Fondatoare: Adina Avramescu

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 65.000 de lei (13.000 de euro)

    Prezenţă: în România şi în Franţa

    Micul erou – cursuri de prim ajutor pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Loredana Neghină

    Prezenţă: Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Antreprenorul austriac Michael Tojner vinde businessul Alu Menziken, care deţine o fabrică de extrudare a aluminiului în Satu Mare, către grupul chinezesc Inner Mongolia Mengtai Group

    Alu Menziken, companie membră a grupului Montana, fondat de antreprenorul austriac Michael Tojner,  a fost cumpărată de grupul chinezesc Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd, potrivit unui anunţ făcut de firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), care a făcut parte din echipa internaţională de avocaţi care a asistat grupul chinezesc Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd. în tranzacţie.

    Perfectarea tranzacţiei face obiectul obţinerii aprobărilor standard din partea autorităţilor de reglementare, preţul de achiziţie nefiind divulgat de către părţi.

    Proiectul a fost coordonat de firma de avocatură HEUKING din Germania, care a acţionat ca lead counsel în cadrul tranzacţiei, îndrumând activitatea consultanţilor juridici locali din Elveţia, Austria şi România.

    NNDKP a furnizat asistenţă juridică pentru jurisdicţia românească.

    Echipa implicată în tranzacţie a fost coordonată de Ruxandra Bologa, Partener şi unul dintre coordonatorii practicii de Corporate/M&A. Din echipă au făcut parte Mihai Fifoiu (Asociat Manager), Emanuel Flechea (Asociat Manager), Laurenţiu Neacşu (Asociat), Mălina Trifu (Asociat), Raul Aramă (Asociat) din cadrul practicii de Corporate/M&A. Echipa a fost sprijinită de mai mulţi avocaţi din alte arii de practică.  

    „Suntem încântaţi de oportunitatea de a ne uni forţele cu Heuking în această tranzacţie transfrontalieră majoră”, spune Ruxandra Bologa, Partener NNDKP.

    Alu Menziken este un cunoscut producător de componente uşoare din aluminiu, inclusiv soluţii pentru sisteme de baterii electrice, componente structurale şi sisteme de gestionare a accidentelor. Compania este parteneră pentru furnizori cheie şi producători de echipamente originale din domeniile auto, feroviar, construcţii, industrie şi pneumatică.

    Grupul Alu Menziken include Alu Menziken Group AG, Reinach (Elveţia), Alu Menziken Euromotive GmbH, Ranshofen (Austria), Alu Menziken SRL, Satu Mare (România) şi Alu Menziken Germany GmbH, Dillingen (Germania).

    În România, Alu Menziken a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 477,6 mil. lei (96,6 mil. euro), în scădere cu 6,7% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de 512,1 mil. lei (103,8 mil. euro), potrivit informaţiilor existente pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Compania a finalizat anul 2023 cu un profit net de 62,3 mil. lei (12,6 mil. euro), mai mare cu 46,5% faţă de anul precedent, când Alu Menziken a obţinut un câştig net de 42,5 mil. lei (8,6 mil. euro).

    Montana Aerospace AG şi filialele sale operaţionale, caracterizate printr-un nivel ridicat de integrare verticală, sunt un producător şi furnizor de top de componente şi ansamble complexe pentru sectoarele aerospaţial, e-mobility şi energie, derulând operaţiuni de inginerie şi producţie pe plan global.

    Mengtai Group este un important grup chinezesc cu capital privat, axat pe producţia şi distribuţia de energie, agricultură şi aluminiu. Alu Menziken Extrusion AG a fost achiziţionată de Mengtai Germany GmbH, o filială deţinută integral de Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd.

     

     

     


     

     

  • Povestea miliardarului arogant care mergea desculţ, bea tequila, fuma marijuana şi avea aspiraţii de a trăi veşnic ce a construi. El a creat o companie de 47 de miliarde, iar acum are miliarde datorie

    Cea mai mare firmă de închiriere de spaţii de birouri din New York şi Londra, WeWork, a solicitat recent protecţie în faliment de la acei proprietari de clădiri care adorau cândva conceptul a ceea ce promitea să fie cel mai distractiv loc unde să munceşti. Dincolo de contextul pieţei şi de erorile specifice unui business, povestea WeWork este cea a unui antreprenor cu ambiţii prea mari şi, după cum scrie BBC, pare a fi mai mult o parabolă decât o istorie de afaceri.

    We Work este o poveste despre un ego monstruos, ambiţii uriaşe şi un public credul. Adam Neumann era înalt, chipeş, mergea desculţ, bea tequila, fuma marijuana şi avea aspiraţii de a trăi veşnic, de a deveni primul trilionar din lume şi de a-şi extinde compania până pe Marte. Toate acestea par acum la o distanţă considerabilă de realitatea modestă. Totul a început cu o idee solidă, dovedită, perfect adaptată la timpurile sale: un spaţiu de lucru pentru cei care doreau mai mult decât o cafenea, dar mai puţin decât un birou.

    Când WeWork a fost înfiinţată în 2010, condiţiile erau perfecte: clădirile comerciale rămăseseră goale pe măsură ce criza financiară făcuse chiar şi unele dintre cele mai mari afaceri să dea faliment. Proprietarii de clădiri erau disperaţi. Existau o mulţime de angajaţi concediaţi care încercau să-şi reconstruiască carierele şi, datorită tehnologiei mobile, puteau lucra de oriunde. Ratele dobânzilor foarte scăzute însemnau că puteai să împrumuţi bani pentru extindere ieftin. Şi investitorii cu FOMO (frica de a rata ceva) erau pregătiţi să plătească aproape orice, în caz că ar rata următorul Amazon, Google sau Facebook.

    Adăugând o notă de divertisment în cocktailul acestui business – servind bere gratuită şi punând muzică pentru o generaţie mai tânără care adopta noile şi estompatele graniţe între viaţa profesională şi cea personală – aveai formula pentru o companie care, pentru fanii săi, părea mai mult ca un curent decât o afacere. În centrul acestei poveşti se afla Neumann.

    El a sosit la New York în 2001 după ce a crescut într-un kibbutz din Israel. A urmat o şcoală de afaceri şi, în timpul studiilor, a avut mai multe idei strălucite, inclusiv ideea unui  pantof cu toc pliabil pentru femei şi o companie care producea pantaloni cu genunchiere pentru bebeluşi. Dar în 2008, pentru a economisi costuri, a închiriat jumătate din propriul său spaţiu de birouri şi apoi el şi un prieten l-au convins pe proprietar să împartă câteva etaje dintr-o clădire goală şi să le închirieze. Această afacere s-a numit Greendesk şi se diferenţia prin faptul că servea cafea gratuită şi sărbătorea stilul de viaţă comunal de tip kibbutz.

    Tinerii freelanceri au venit în număr mare în acest spaţiu, iar Neumann a realizat că ideea sa era bună. Inspirân­du-se din strategia lui Jeff Bezos, compania a crescut rapid cu ajutorul unui dezvoltator imobiliar prietenos care a investit 15 milioane de lire sterline pentru o cotă de 33%.

    A schimbat numele acesteia în „WeWork” şi roţile au început să se pună în mişcare. Investitorii s-au îngrămădit, inclusiv unul dintre cei mai mari investitori tehnologici din lume, Softbank, făcând ca valoarea companiei să crească la
    38 miliarde de lire sterline în următorii şapte ani. Neumann a impresionat audienţele şi investitorii cu viziunea sa, a continuat să se extindă în peste 20 de ţări, a cumpărat un jet Gulfstream şi l-a angajat pe P Diddy pentru petrecerea de birou. Cu toate acestea, compania pierdea 200.000 de lire sterline pe oră.

    Deşi mulţi indică pandemia şi creşterea recentă a ratelor dobânzilor ca fiind factorii care au dus la declinul WeWork, acesta a început mult mai înainte, subliniază jurnaliştii de la BBC. Oamenii au început să pună întrebări inconfortabile despre de ce o companie care închiria spaţii de birouri era evaluată ca o companie de tehnologie. În 2017, Wall Street Journal a spus că firma era „hrănită cu pulbere de zâna Silicon Valley”.

    De fapt, WeWork juca un joc care s-a dovedit periculos de multe ori: cumpăra spaţii de birouri cu chirie pe termen lung în locaţii de top şi spera să găsească suficienţi chiriaşi cu chirie pe termen scurt pentru a-şi acoperi propriile cheltuieli, plus un profit. Dar probabil că abia atunci când Neumann decide să vândă acţiuni într-o ofertă publică iniţială (IPO) în 2019, mirajul a început să se risipească. Documentele depuse la autorităţi au dezvăluit pierderi mai mari decât se credea şi o relaţie ciudată între finanţele companiei şi cele ale lui Neumann. IPO-ul a eşuat. Valoarea WeWork a scăzut cu 40 de miliarde de dolari în câteva luni, iar Neumann a demisionat ca director general puţin timp după aceea. Şase luni mai târziu, a venit pandemia şi peisajul muncii partajate a suferit o schimbare dramatică. În cele din urmă, Neumann a reuşit destul de bine să-şi dezmembreze propriile finanţe din cele ale companiei pe care a fondat-o.

    WeWork valorează în prezent aproximativ 50 de milioane de dolari – iar Neumann însuşi a plecat cu peste un miliard de dolari – de peste 20 de ori mai mult decât valoarea actuală a companiei. El a mers însă chiar mai departe de atât: are investiţii în zeci de companii şi recent a obţinut un sprijin de 350 de milioane de dolari de la o altă firmă importantă de capital de risc, Andreessen Horowitz.  Pierderile masive ale companiei şi afacerile interne au fost bine documentate de media – inclusiv în serialul de televiziune Apple TV intitulat „WeCrashed”, în care au jucat Anne Hathaway şi Jared Leto în rolurile lui Rebekah şi Adam Neumann.

    Serialul a inclus mai multe scene care ilustrau obiceiurile de petrecere ale carismaticului cofondator în timp ce dezvolta simbolul „coolului de birou” dintr-o proprietate din New York City. Potenţialii investitori au pus întrebări dintre finanţele personale ale lui Neumann şi WeWork, precum şi decizia sa de a extinde WeWork în domenii care îi erau personal interesante, cum ar fi o afacere de parcuri de surf. Pe măsură ce anticipaţia unui depozit de faliment a apărut, Neumann a declarat că prăbuşirea WeWork este „dezamăgitoare”: „A fost dificil pentru mine să urmăresc de la margine începând din 2019 cum WeWork nu a reuşit să profite de un produs mai relevant astăzi decât oricând. Cred că, cu strategia şi echipa potrivite, o reorganizare va permite WeWork să iasă cu succes la lumină”.

     

    Carte de vizită

    ►Œ Neumann a crescut într-un kibbutz din Israel şi s-a mutat în New York City în 2001, urmându-şi sora, care era Miss Teen Israel, în timp ce ea urmărea o carieră de fotomodel;

    ► Înainte de WeWork, Neumann a condus o afacere care producea salopete pentru bebeluşi cu genunchiere integrate;

    ►Ž Adam Neumann a cofondat firma de coworking WeWork în 2010; el a demisionat din funcţia de CEO în septembrie 2019, la scurt timp înainte ca compania să anuleze planificatul IPO;

    ► După eşecul IPO-ului, noua conducere a condus WeWork înspre vânzarea unora dintre activele sale, inclusiv o afacere de piscină cu valuri pe care o achiziţionase;

    ► De când a părăsit WeWork, Neumann a achiziţionat majoritatea pachetelor de acţiuni în clădiri de apartamente evaluate la aproape 1 miliard de dolari înainte de datorii:

    ►‘ Noul său startup de imobiliare rezidenţiale, Flow, a fost evaluat la peste 1 miliard de dolari de către Andreessen Horowitz în 2022.

    Radiografia unui faliment

    WeWork a declarat că a ajuns la un acord cu aproape toţi creditorii săi pentru a transforma 3 miliarde de dolari din împrumuturi şi obligaţiuni existente în acţiuni în cadrul companiei reorganizate. Legislaţia SUA permite WeWork să rezilieze în avans contractele de închiriere fără penalităţi financiare semnificative pe măsură ce încearcă să restructureze mai mult de 13 miliarde de dolari în obligaţii de închiriere. Directorul executiv al WeWork, David Tolley, a declarat că procesul se va concentra asupra „soluţionării contractelor noastre existente şi îmbunătăţirii semnificative a bilanţului nostru”. În depunerea sa de faliment la un tribunal federal din New Jersey, WeWork a solicitat renunţarea la 69 de contracte de închiriere, afirmând că raţionalizarea portofoliului său de birouri este „esenţială” pentru restructurare. Conform depunerii, compania a fost în „negocieri active” cu mai mult de 400 de proprietari de clădiri pentru a îmbunătăţi termenii contractelor de închiriere. WeWork a declarat că spaţiile sale de birouri sunt „deschise şi operaţionale” ca de obicei, iar afacerile sale internaţionale în afara SUA şi Canadei nu au fost afectate de depunerea de faliment.

    Sursa: FT

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Cum a reuşit o familie din România să transforme o plantă într-o afacere, câţi bani face şi care sunt planurile de viitor

    Povestea Aromaterre a început cu o mică plantaţie de lavandă, a continuat cu o grijă suplimentară odată cu apariţia unui copil în familia Simiciuc şi a culminat cu o doză de curaj pentru a fonda o afacere. Acum că brandul şi-a făcut deja intrarea pe piaţă, antreprenorii sunt hotărâţi să-i acorde şi mai mult timp pentru dezvoltare.

    Vero Simiciuc şi soţul ei, Ciprian, au înfiinţat o plantaţie de lavandă ca urmare a pasiunii lor pentru plantele aromatice. Încă din primul an şi-au dat seama că produse precum uleiul sau apa de lavandă nu pot susţine afacerea până la deplina maturizare şi eventuala extindere a plantaţiei, astfel încât şi-au dorit să găsească produse care să aducă o mai mare valoare adăugată. „Devenisem încă dinainte să se nască fiul nostru interesată de un mod de viaţă cât mai sustenabil şi citeam etichetele produselor alimentare pe care le cumpăram. Dar după naşterea fiului meu, am început să citesc etichetele produselor de îngrijire personală. Am ajuns atunci să înţeleg că unele ingrediente nu sunt deloc potrivite pentru o piele de bebeluş”, povesteşte Vero.

    Astfel, dorinţa familiei de a avea produse fabricate din plantele lor potrivite pentru pielea sensibilă a unui copil s-a materializat în producţia de săpunuri realizate  doar cu uleiuri vegetale. Au descoperit săpunul lichid de Castilia, iar la unul din târgurile locale la care au participat au mers şi cu acest produs – săpunul lichid pe care îl parfumaseră cu ulei esenţial de lavandă din cultura proprie.

    Publicul a primit foarte bine compoziţia şi acela a fost, practic, momentul în care au decis să-şi dezvolte afacerea în zona produselor de îngrijire. „Soţul meu, Ciprian, este mai implicat în zona de culturi de plante aromatice (lavandă, salvie, oregano). Plantele aromatice le distilăm şi producem uleiuri esenţiale şi ape florale pe care le vindem la Aromaterre, dar şi direct altor producători/ distribuitori.”

    Niciunul dintre ei nu provine din domeniul în care activează Aromaterre – Ciprian este inginer la bază, având în continuare un job în domeniu, iar Vero a lucrat în industria hotelieră pe partea de vânzări. Pentru a pune pe picioare businessul, au investit în plantele de lavandă, iar profitul a fost reinvestit pentru producţia de cosmetice naturale. „În 2023 am avut o cifră de afaceri de aproximativ 76.000 de lei şi un profit de 34.000 de lei, asta pentru că nu am apucat să mai facem unele investiţii la finalul anului trecut. În prezent nu avem angajaţi, eu sunt administrator şi eu mă ocup de partea de producţie, vânzări, marketing, cam tot ce ţine de o afacere”, spune Vero Simiciuc. Anul trecut, fondatorii Aromaterre au investit în optimizarea site-ului (SEO), iar anul acesta au început să şi vadă rezultate.

    Cel mai important proiect din 2023 a fost însă înlocuirea recipientelor de plastic de la deodorante şi balsamul de buze cu unele de carton, care sunt compostabile. Înlocuind recipientele, a fost nevoie să optimizeze reţeta din punctul de vedere al texturii ca să se potrivească în noul recipient. Dorinţa este să utilizeze cât mai puţin plastic în ambalarea produselor şi să caute soluţii cât mai prietenoase cu mediul. Dar şi cu cumpărătorii. „Clientul Aromaterre este o persoană informată, care are un trai sustenabil şi a integrat în viaţa de zi cu zi mici obiceiuri care vin în sprijinul unei vieţi cu mai puţin plastic, cu grijă faţă de natură. Sunt persoane care citesc etichetele şi pentru care e important fiecare ingredient, ambalajul în care vine produsul. De obicei, clienţii noştri sunt persoane cu venituri cel puţin medii şi cu studii superioare. Sunt cei care cunosc puterea plantelor şi cum funcţionează acestea, care preferă un produs cu extracte din plante care nu întotdeauna funcţionează instant, dar ale căror beneficii rămân în timp şi nu dau dependenţă.”

    Tot procesul de producţie are loc în localitatea Pişchia din judeţul Timiş, iar vânzările se fac prin intermediul site-ului Aromaterre şi cu ajutorul unor magazine de tip zero waste din Timişoara, Cluj-Napoca, Piatra Neamţ şi farmacii naturiste. Produsele se găsesc de asemenea şi pe platforma eMAG. Preţurile sunt, spune Vero Simiciuc, mai mari decât cele ale produselor convenţionale, dar asta pentru că şi ingredientele sunt altele. De exemplu, în gelurile de duş Aromaterre, uleiul de măsline este un ingredient important, dar şi un ingredient cunoscut ca fiind scump. Un astfel de gel de duş, cu mult ulei de măsline, este intens hidratant şi hrănitor pentru piele. Poate fi produs şi la un cost mai mic, dar atunci nu ar mai fi la fel de benefic.

    Pentru Vero şi soţul ei, cea mai mare provocare în gestionarea afacerii este timpul, dar nici lipsa predictibilităţii fiscale nu trece fără efecte. „Încă învăţ că trebuie să-mi găsesc parteneri care pot face mai bine decât mine unele lucruri care ţin de marketing sau optimizări de site. Dacă la început mă lăsam purtată de val, am învăţat că un plan mă aduce mai repede mai aproape de rezultatele pe care mi le doresc. Când am început, nu am pornit clar cu gândul că va deveni o afacere din care să susţin un venit.” Începând din 2024, Vero şi-a propus să se implice mai mult în Aromaterre, crescând numărul de ore lucrate pentru consolidarea afacerii. Iar efectele deja se văd, spune ea.  

    Înainte de Aromaterre, Vero Simiciuc a lucrat în industria hotelieră pe partea de vânzări.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Photo Video 360 – cabine foto (Bucureşti)

    Fondatori: Roxana şi Vasile Bănică

    Investiţii: câteva zeci de mii de euro

    ThoSay – brand de bijuterii din aur (Bucureşti)

    Fondatoare: Anamaria Chiorean

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online, New York

    Băiatul cu Ouă – fermă de găini ouătoare (jud. Prahova)

    Fondator: Alex Moraru

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: în Bucureşti, Ploieşti şi localităţile din jur

    Magazin online cu ulei de măsline

    Fondatoare: Alexandra Ghiţă

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 280.000 de lei (56.000 de euro)

    Prezenţă: online, în băcănii şi magazine specializate

    Anca Burlacu – designer grafic (Bucureşti)

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • ​Ce vor antreprenorii de la primari: Irina Măndoiu, Policolor-Orgachim: Cu cât se elimină mai repede dosarul cu şină şi mersul la ghişeu, cu atât va fi mai constructiv pentru mediul de business

    Digitalizarea ar trebui să fie o prioritate pentru primăria Capitalei, crede Irina Măndoiu, CEO-ul producătorului de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim.

    „Cu cât se elimină mai repede dosarul cu şină şi mersul la ghişeu, cu atât va fi mai constructiv pentru mediul de business. Pe partea noastră de construcţii, ar fi util un plan de urbanism coerent şi aliniat cu noile cerinţe europene, astfel încât oraşele şi satele noastre să aibă identitate şi să fie şi funcţionale, context în care punem în prim-plan două profesii de care suntem extrem de apropiaţi: arhitecţii şi meşterii în construcţii, ambele categorii profesionale având nevoie de criterii de calitate ca să-şi desfăşoare optim profesiile. Astfel, îndemn autorităţile locale să acceseze cât mai multe fonduri europene existente în acest sens, după modelul Poloniei sau al altor state europene.”, a declarat ea.

    ZF a întrebat oameni de afaceri şi manageri din toate colţurile ţării şi a strâns câteva idei care pot sta mai departe la o mai bună organizare, dar şi dezvoltare economică a localităţilor din România şi implicit a mediului de business, care angajează oameni şi plătesc taxe şi impozite locale. De la dezvoltarea de drumuri mai bune, până la a fi o “voce” în faţa aparatului central, antreprenorii şi executivii au aşteptări tot mai mari de la administraţiile locale.

    Cititi mai multe aici