BusinessMagazin

Tag: buget

  • Nicuşor Dan: Bugetul Capitalei a ajuns la o formă acceptată de toată lumea

    Discuţiile de joi seară privind bugetul Capitalei au înregistrat progrese, fiind convenite o serie de ajustări la proiectul de buget, la o formă acceptată de toată lumea, anunţă pe Facebook primarul general al Capitalei Nicuşor Dan.

    „Sigur, nu e un buget perfect, dar e pasul necesar şi corect pentru a începe investiţiile în Capitală şi pentru a elimina datoriile şi problemele din perioada Firea-PSD. Vom lucra împreună în continuare, inclusiv în perspectiva rectificării din a doua parte a anului, pentru a îmbunătăţi abordarea în chestiunile bugetare.

    Susţin de aceea sporirea solidarităţii în coaliţie, dar şi realism maxim în privinţa chestiunilor dificile.

    Mulţumesc liderilor şi reprezentanţilor USR PLUS, PNL şi PMP pentru contribuţia la găsirea unei soluţii. E posibilă convocarea în următoarele ore a unei şedinţe de Consiliu General, în care vom supune din nou la vot proiectul de buget, cu modificările agreate”, a scris primarul.

    Viceprimarul USR PLUS Horia Tomescu anunţă tot pe Facebook că varianta de buget de buget rezultată în urma ultimelor discuţii este „cu 1 miliard mai aproape de realitate”;

    „Aprobarea acestui buget, în această formă, este doar depăşirea unui punct mort. Însă de a doua zi, primarul general şi partidele care formează majoritatea în Consiliul General trebuie să identifice soluţii şi să urmeze un plan de măsuri concrete de echilibrare în mod real a bugetului. Mai clar: trebuie să identifice surse de venituri reale sau să ajusteze cheltuielile prioritizând ceea ce este esenţial pentru bucureşteni şi pentru dezvoltarea oraşului.
    USR PLUS susţine eliminarea risipei în cadrul companiilor municipale, a subordonatelor şi limitarea cheltuielilor de funcţionare ale Primăriei Generale”, scrie Tomescu.

    Horia Tomescu adaugă că actuala coaliţie care îi oferă primarului Nicuşor Dan majoritatea în Consiliul General nu funcţionează aşa cum ar trebui, iar angajamentele luate înainte de alegeri nu au fost respectate. „Săptămâna viitoare vor avea loc întâlniri pentru a reaşeza colaborarea de care avem nevoie pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în faţa bucureştenilor acum şapte luni”.

    Deputatul PNL Violeta Alexandru scrie despre eficientizarea cheltuirii banilor publici. „Trebuie să accelerăm măsurile concrete pentru închiderea companiilor municipale. Sunt 2 proiecte de Hotărâri pentru închiderea companiilor municipale depuse de PNL Bucureşti care aşteaptă să fie votate. Lucrăm la a treia”, a scris Violeta Alexandru pe Facebook.

    Bugetul Capitalei a fost respins cu 17 voturi „pentru”, 22 „împotrivă” şi 14 abţineri, după ce consilierii USR PLUS i-au cerut primarului general Nicuşor Dan să retragă proiectul pentru că nu a fost dezbătut, iar veniturile „nu sunt realistice”.

  • USR, despre bugetul Capitalei: Negociem orice, dar nu negociem principii

    Cei de la USR Bucureşti au scris, marţi, pe Facebook că motivul pentru care Bucureştiul a ajuns de facto în faliment este minciuna.

    „Practica de a creşte cheltuielile la umbra unor venituri fictive. Tot creştem cheltuielile, dar pentru că ştim că nu avem loc de ele în buget, minţim oficial pe toată lumea crescând veniturile din pix. Nimic bun nu va veni vreodată din minciună. Nu putem accepta practicile pe care le criticam la primarul PSD, Gabriela Firea. La doar 6 luni de la alegerile locale când o criticam pentru un buget chiar mai mic decât cel propus pentru acest an, ni se cere acum votul pentru o minciună. Aceste bugete fanteziste sunt motivul pentru care Bucureştiul a ajuns în faliment. Trebuie să le punem stop”, scriu cei de la USR Bucureşti.

    Cele mai mari venituri pe care le-a avut vreodată în istoria sa Bucureştiul au fost de 4.46 miliarde de lei, spun cei de la USR Bucureşti. Aceasta este o sumă foarte mare, mult peste cât au majoritatea ministerelor, adaugă ei.

    „Chiar dacă luăm în calcul inflaţia (care nu va fi chiar atât de mare) şi mergem pe presupuneri foarte optimiste, ajungem la sume de sub 5 miliarde de lei. Chiar şi rotunjind, tot nu putem depăşi suma de 5 miliarde de lei. 5 miliarde de lei ne permit şi să tăiem risipa mare din primărie. Ne permit şi să tăiem corupţia din administraţie. Şi ne permit, mai ales, să ieşim din minciună”, mai spun cei de la USR Bucureşti.

    Consilierii municipali adaugă că fiind la început de mandat, „acum mai mult decât oricând trebuie să fim oneşti cu noi înşine şi să construim pe curat”.

    „Nu putem trăi la nesfârşit pe datorie. Nu putem creşte cheltuielile la nesfârşit. Primarul nu cheltuie banii lui, cheltuie banii contribuabilului, luaţi de stat prin taxe şi impozite. Felul cum aşezăm lucrurile acum este felul cum vom guverna patru ani de zile. Dacă alegem să închidem ochii, care mai este diferenţa între noi şi cei care au guvernat dezastruos până acum?”, mai scriu cei de la USR Bucureşti, pe Facebook.

    Bugetul Capitalei a fost respins, în 28 aprilie, cu 17 voturi „pentru”, 22 „împotrivă” şi 14 abţineri, după ce consilierii generali USR PLUS au decis să nu mai susţină bugetul, el obţinând doar voturile PNL şi PMP.

    După vot, primarul Nicuşor Dan a declarat că „e total nemulţumit că începerea investiţiilor şi plata datoriilor riscă să întârzie, iar asta din motive greu de înţeles pentru oricine”.

    În continuare, Capitala va funcţiona în baza bugetului de anul trecut, iar consilierii generali vor trebui să convoace o nouă şedinţă pentru a vota din nou bugetul.

  • Ce buget mediu pentru vacanţa de Paşte au avut românii anul acesta

    Potrivit unui studiu realizat în luna aprilie de către platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro, 33.3% dintre români şi-au făcut deja planuri de călătorie pentru minivacanţa de sărbători, în timp ce 25.9% dintre ei au luat hotărârea de a nu pleca nicăieri, iar 40.8% sunt, deocamdată, nehotărâţi. De asemenea, 58.8% dintre turiştii care au ales să călătorească de sărbători spun că vor merge la slujba din noaptea de Înviere în oraşele / staţiunile în care vor petrece sfârşitul de săptămână, semn că lucrurile revin, treptat, pe făgaşul normal.

    La rândul lor, hotelierii şi proprietarii de pensiuni s-au pregătit intens pentru Paşte, punând în joc numeroase oferte şi activităţi extra pentru turişti: promoţii last-minute, mese festive, cu o varietate de bunătăţi tradiţionale, şi excursii incluse în pachetul de cazare, dar şi multe alte opţiuni de petrecere a timpului liber, astfel încât  aceştia să se simtă bine şi să se bucure la maximum de sejurul lor.

    Staţiunile montane, Delta Dunării, dar şi Maramureşul şi Bucovina sunt preferate de români

    În contextul în care tot mai multe localităţi se redeschid că urmare a scăderii ratei de infectare cu SARS-CoV-2 şi a relaxării treptate a restricţiilor, turismul intern începe să îşi revină pas cu pas. Hotelierii şi proprietarii de pensiuni şi case de vacanţă au pregătit deja pachete speciale pentru cele patru zile libere de care se vor bucura românii de Paşte, multe dintre oferte având incluse şi mesele festive, mai ales că 67% dintre turişti şi-au exprimat deja dorinţa de a beneficia şi de un meniu tradiţional.

    În plus, un sfert dintre respondenţii care au hotărât să călătorească de sărbători vor merge la munte, pentru a profita din plin de natură şi de vremea bună care se anunţă pentru acest weekend, în timp ce 11% se vor îndrepta către mare sau Delta Dunării. În mod deloc surprinzător, Maramureşul, Bucovina şi Transilvania sunt din nou în topul destinaţiilor preferate pentru vacanţa de sărbători.

    Tot mai multe opţiuni de cazare pentru grupurile restrânse de turişti

    Nevoia românilor de a se proteja cât mai bine a generat un interes crescut pentru pensiunile şi casele de oaspeţi mai mici, variantele perfecte pentru grupurile restrânse. Prin urmare, cei mai mulţi turişti au optat pentru pensiuni (64.3%) sau case private închiriate integral (12.8%), astfel încât să se bucure în tihnă de sărbători, de momentele petrecute alături de familie şi de prietenii apropiaţi.

    De asemenea, printre factorii cei mai importanţi în planificarea unei vacanţe de Paşte s-au numărat locaţia şi serviciile oferite de hotelieri, flexibilitatea anulării rezervarii, dar şi curăţenia şi măsurile de siguranţă luate în contextul pandemiei. La capitolul facilităţi şi servicii incluse, cei mai mulţi români au votat pentru restaurant în incinta unităţii de cazare, piscină sau ciubăr, SPA şi masaj, loc de joacă pentru copii, dar şi pentru o varietate de activităţi în aer liber  (parcuri de aventură, echitaţie şi multe altele).

    Bugetul mediu alocat pentru întregul sejur de Paşte este de 600-800 de lei / camera
    În ceea ce priveşte costurile, 80% dintre românii chestionaţi au optat pentru un buget mediu de 600-800 de lei / cameră pentru întregul sejur (3 nopţi/4 zile), în timp ce numai 3.6% sunt dispuşi să cheltuie peste 1000 de lei pentru pachetul (cazare + masă) de Paşte.
     

  • Bucureştiul fără bani: Ce consecinţe grave poate avea eşecul bugetului propus de Nicuşor Dan / Consilierii au îngropat marile investiţii

    Bucureştiul riscă să intre în incapacitate de plată de pe data de 7 mai, asta din cauza faptului că nu are un buget stabilit. Cele mai grave efecte ale deciziei Consiliului General al Municipiului Bucureşti de miercuri, prin care s-a respins bugetul propus de Nicuşor Dan, se vor resimţi la nivelul infrastructurii.

    Consilierii PSD au votat împotriva bugetului, cei de la USR s-au abţinut, iar cei de la PNL şi PMP au votat „pentru”, însă insuficient ca proiectul de buget propus de edilul general să treacă.

    Criza politică de la nivelul Coaliţiei s-a transferat la nivel local, iar din acestă cauză, bucureştenii vor avea de suferit, pentru că în lispa unui buget, nu se pot face niciun fel de plăţi.

    Pasajul „Doamna Ghica” sau Prelungirea Ghencea rămân în continuare în aer
    Pasajul „Doamna Ghica”, lucrările de la Prelungirea Ghencea sau demararea lucrărilor pentru reabilitarea sistemului de termoficare sunt doar câteva din proiectele care sunt în prezent blocate de faptul că Bucureştiul nu are un buget stabilit.

    „În perioada următoare nu se vor putea face deloc investiţii, pentru că avem conturile blocate şi nu o să putem să facem acum o eşalonare a datoriilor, pentru că nu prezentăm încredere. Practic, mergem dintr-un lucru grav în altul mai grav, din păcate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Consiliul General a respins bugetul Capitalei iniţiat de Nicuşor Dan

    Consilierii USR PLUS din Consiliul General i-au cerut lui Nicuşor Dan să retragă proiectul de buget al Capitalei: „Avem motive să credem că estimările de venituri nu sunt realistice”.

    Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, s-a împotrivit şi a respins criticile aduse de consilierii USR PLUS.

    „Sunt uluit. Noi am avut un buget. Primarul a discutat cu fiecare din grupurile de consilieri din majoritate. Grupurile de consilieri din majoritate au discutat între ele încă de acum şase săptămâni şi acum venim şi spunem că e un alt buget. Realmente nu se poate aşa. Deci în opinia mea toate discuţiile care trebuiau să aibă loc pe buget au avut loc şi au fost extrem de civilizate şi de constructive şi s-au adus îmbunătăţiri. Dacă se doreşte să mai discutăm pe buget o putem face, dar haideţi să ne grăbim să dom bucureştenilor bugetul pe care-l aşteaptă să putem începe investiţiile”, spus Nicuşor Dan.

    Anterior, consiierii PNL din CGMB au anunţat că susţin propunerea de buget iniţiată de Primarul General, Nicuşor Dan: „Avem aşteptările noastre faţă de ceea ce trebuie făcut dar nu rezolvăm lucrurile decât lucrând împreună”.

     

  • Consilierii PNL, reacţie pentru USR PLUS: Susţinem propunerea de buget iniţiată de Nicuşor Dan

    „Au fost 6 săptămâni de discuţii. Consilierii generali au fost în permanenţă consultaţi de Primar. 120 de ore de consultări cu oricine a fost interesat, din interior sau din exterior – s-a oferit posibilitatea si cetăţenilor să îşi spună opiniile în dezbaterea publică Avem astăzi la vot propunerea de Buget a Municipiului Bucureşti pentru 2021”, transmite Diana Mardarovici, consilier general PNL în CGMB.

    Ea precizează că Partidul Naţional Liberal susţine propunerea de buget iniţiată de Primarul General, Nicuşor Dan.

    „Suntem parteneri corecţi ai Primarului general si înţelegem să fim alături de eforturile lui in toate momentele în care are nevoie de sprijin şi de înţelegere. Avem aşteptările noastre faţă de ceea ce trebuie făcut dar nu rezolvăm lucrurile decât lucrând împreună. Facem acest lucru din respect pentru primar şi, mai ales din respect pentru bucureşteni. Ştim ca ei doresc să ne apucăm de treabă pentru Bucureşti”, conchide Mardarovici.

    Consilierii USR PLUS din Consiliul General i-au cerut Nicuşor Dan să retragă proiectul de buget al Capitalei: „Avem motive să credem că estimările de venituri nu sunt realistice”.

  • România are cele mai mici venituri la buget, ca procent din PIB, dintre tările Uniunii Europene. De unde bani atunci pentru atâtea nevoi?

    Datele Eurostat arată că România a avut, în 2020, venituri la buget, ca procent din PIB, de 31,1% (cu excepţia Irlandei care este o ciudăţenie statistică).

    Este cel mai mic procent de colectare din Uniunea Europeană (minus Irlanda). În aceste condiţii şi puterea statului de a susţine serviciile generale – învăţământ, sănătate – este la limită şi, de aceea, ce se vede strâns în visteria statului merge, în proporţie de 85%, doar spre salarii şi pensii.

    Între ţările din regiune, Bulgaria a strâns la buget, anul trecut, 39,3% din PIB, Cehia 41,3% din PIB, Polonia 42,8% din PIB şi Ungaria, 43,5% din PIB. În condiţiile în care nivelul taxelor din aceste ţări, împreună, variază foarte puţin. Tările din vestul continentului stau mult mai bine decât media UE de 46,8% din PIB. Germania a adus la buget, în 2020, 45,2% din PIB, Belgia 50,6%, Danemarca, 49,2%, Franţa, 52,9%. România? 31,1%! La astfel de sume colectate la buget şi puterea de a ajuta economia în criză a fost pe măsură. De aici discuţiile şi furiile că banii promişi de guvernul român nu au ajuns la ţintă, în vreme ce, în alte ţări, economiile sunt inundate cu bani – din buget şi din împrumuturi. Criza şi slaba colectare au crescut, într-un singur an, datoria publică a României cu 12 puncte procentale din PIB, până la 48%. Este un salt enorm, niciodată întâlnit în ultimii 30 de ani. Deficitul bugetar de anul trecut, de 102 miliarde de lei (21 mld. euro) este mai mare, în euro, decât împrumutul făcut, în criza trecută de România de la FMI, UE şi Banca Mondială – împrumut de 20 mld. euro.

    Iar povara publică va creşte pentru că statul va face, în acest an, încă o datorie de cel puţin 70 de miliarde de lei. Este adevărat că multe cheltuieli sunt făcute pentru combaterea pandemiei – cel puţin 50 de miliarde de lei, în 2020, spune Ministerul Finanţelor. Povestea este că noi nu ştim cât vor dura anii “vacilor slabe”. Nu am economisit în anii “vacilor grase” şi acum trăim din împrumuturi. Când 85% din veniturile curente ale statului merg în pensii şi salarii, statul nu este altceva decât un cerşetor în praful drumului. Este careva să-i dea un ban, poate să-şi cumpere o pâine. Nu-i dă? Vai viaţa lui!

    Povestea complicată pentru stat este că şi bănuţul strâns din cerşeală se adaugă la datoria publică şi, la un moment dat, şira spinării statului s-ar putea rupe de atâta povară. Suntem, e drept, în criză şi este esenţial să scăpăm din ea. Dar de ce Bulgaria strânge mai mulţi bani la buget ca România? De ce Franţa, Germania sau Austria stâng la buget cu 60% mai mult decât strânge România (% PIB)? Este vorba despre taxe? Este vorba de altceva? Eu am o idee, dar cel care trebuie să răspundă nu sunt eu. Nu mai este de râs aici.

    Grecia plânge azi după comorile sale antice aflate în muzeele Angliei. Da, este un furt, nu încape îndoială, dar cum a fost el posibil? Cu multă vreme în urmă, Grecia s-a îndatorat puternic şi nu a mai putut să-şi plătească datoriile faţă de Imperiul Britanic şi atunci Anglia a pus tunurile de pe navele sale pe porturile greceşti, până ce grecii îşi plătesc datoriile. Şi, cum se plimbau ei pe acolo, au găsit lucruri mişto de care grecii habar nu aveau şi le-au luat cu ei acasă şi s-au umplut de bani. Iar acum grecii plâng cam degeaba. Ce papa lupul, bun păpat ramâne.

     

  • Clotilde Armand îi contrazice pe liberali: Proiectul de buget este perfect legal şi poate fi aprobat

    „Instituţia Prefectului şi ANFP au tranşat situaţia bugetului astăzi. Astfel, bugetul Sectorului 1 este legal şi poate fi aprobat iar hotărârea de reorganizare a Primăriei Sectorului 1 produce efecte doar pentru viitor. În aceste condiţii, proiectul de buget pe anul 2021 este perfect legal şi poate fi aprobat”, transmite Clotilde rmand.

    Ea face un apel la consilierii locali să voteze bugetul pentru a putea demara proiectele de investiţii.

    „Acest punct de vedere al Prefecturii Bucureşti risipeşte orice îndoială asupra legalităţii proiectului de buget pe care l-am propus Consiliului Local. Aşa cum am spus şi noi, hotărârea instanţei de suspendare a Hotărârii Consiliului Local privind reorganizarea mai multor structuri din cadrul Primăriei produce efecte doar de la data pronunţării şi numai pentru viitor”, adaugă Armand.

    Reacţia primarului sectorului 1 vine după ce liberalii au anunţat că nu votează bugetul pentru că este ilegal.

  • Modificări importante în Programul Rabla 2021 anunţate de ministrul Mediului, Barna Tanczos

    Ministrul Mediului, Barna Tanczos, anunţă creşterea primei de casare şi a eco-bonusurilor oferite românilor care îşi cumpără maşini noi prin programul Rabla. De asemenea, în 2021se dublează bugetul programului Rabla Plus dedicat românilor care vor maşini electrice.

    Prima noutate anunţată marţi de ministrul Barna Tanczos a fost creşterea primei de casare din programul Rabla Clasic.

    „Anul acesta vom modifica prima de casare din program, o vom majora de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, aproximativ 1.500 de euro o să fie prima de casare”, a explicat ministrul Mediului.

    De asemenea, va creşte valoarea eco-bonusurilor oferite de stat.

    „Tot în cadrul Rabla Clasic avem două eco-bonusuri care vin în copletarea primei de casare şi vin în sprijinul celor care vor maşini cu tehnologie hibrid. Acest bonus creşte de la 2.500 de lei la 3.000 de lei, iar bonusul GPL se majorează de la 1.000 de lei la 1.500 de lei”, a precizat Barna Tanczos.

    Reprezentantul Guvernului a mai anunţat că va fi majorat bugetul alocat programului Rabla Clasic cu aproximativ 10% până la 440 de milioane de lei astfel încât să crească numărul maşinilor noi finanţate. Suma maxima care poate fi primită de o persoană fizică sau juridică prin programul Rabla Clasic este 2.250 de euro.

    Şi bugetul Rabla Plus va creşte anul acesta.

    „Avem cel mai mare buget de când există acest program, dublăm bugetul de anul trecut şi ajungem la 400 de milioane de lei deoarece am văzut interesul cetăţenilor pentru maşinile electrice nepoluante. Vrem cât mai multe maşini electrice pe şoselele din România”, a mai spus ministrul Mediului.

    În prezent, maşinile electrice reprezintă doar 1% din totalul autovehiculelor din România

    „De aceea este nevoie de programe naţionale. Rămânem cu cea mai mare primă din Europa pentru maşinile electrice”, a precizat Barna Tanczos.

    Un român poate primi cel mult 10.000 de euro pentru achiziţionarea unei maşini electrice şi 4.500 de euro pentru o maşină hibrid. Bugetul alocat programului Rabla Plus permite achiziţionarea a 6.600 de maşini electrice şi a 5.000 de tipul hibrid.

    Programul Rabla va fi lansat în ultima săptămână din luna aprilie.

  • Nicuşor Dan a anunţat bugetul Capitalei pe 2021. Cine a rămas fără bani şi ce proiecte pregăteşte

    Primarul general Nicuşor Dan a spus luni că bugetul pe 2021 al Primăriei Capitalei, este unul prin care se încearcă stoparea risipei. El a spus că nu vor fi alocaţi bani pentru statui, va fi redus bugetul pentru festivaluri şi nu vor mai fi acordate unele stimulente.

    „Este un buget prin care vrem să ieşim din minciună, din delirul grandoman al fostei administraţii, este un buget prin care vrem să facem lucruri concrete, lucruri fundamentale şi nu spoiala fostei administraţii. Vrem să stopăm risipa şi să deschidem calea construcţiei, pentru că Bucureştiul are nevoie de construcţie”, a declarat Nicuşor Dan.

    El reaminteşte că, la început de mandat, a găsit datorii curente de trei miliarde de lei şi că PMB a fost în risc de colaps financiar.

    „Am făcut schiţa bugetului pe care o propunem consilierilor generali. În câteva zile, consilierii generali vor da forma finală a acestei schiţe”, a anunţat primarul general, care a spus că proiectul va fi suspus dezbaterii publice.

    Acesta a anunţat o serie de reduceri în acest an.

    „Reducem substanţial banii pe festivaluri, târguri, decoraţiuni şi alte asemenea. Bugetul pentru aceste evenimente a fost în 2019, anul de dinainte de pandemie, de peste 200 de milioane de lei. Pentru 2021 e de câteva milioane de lei pentru evenimente culturale de notorietate. (…) Renunţăm pentru acest an la achiziţii de autovehicule, nu este o prioritate pentru noi, nu alocăm bani pentru noi statui, după cum ştiţi a fost o tradiţie a ultimilor 10 ani să se aloce 10-20 de milioane pentru noi statui, nu alocăm bani pentru campanii publicitare”, a spus edilul.

    Nicuşor Dan a spus că, în acest an, cheltuielile de personal vor fi plafonate la nivelul celor din 2020, iar banii pentru instituţiile din subordine scad, în unele cazuri, chiar şi de 100 de ori.

    „Propun să renunţăm la o parte importantă a stimulentelor financiare, cum ar fi banii pentru aniversarea a 25 de ani de căsătorie, propun însă să păstrăm alte stimulente, cum este cel pentru reducerea abandonului şcolar. (…) Este un buget al credibilităţii, pentru că ne-am asumat nişte lucruri, plătim datoriile, e un mesaj pentru toţi partenerii noştri”, a mai spus Dan.