Uniunea Europeana a cerut Parisului sa-si puna legislatia in
acord cu prevederile europene referitoare la libera circulatie, in
caz contrar riscand sa fie penalizata financiar.
Franta a deportat sute de imigranti romi in ultimele saptamani si
le-a demolat taberele, dar administratia lui Nicolas Sarkozy
sustine ca i-a tratat corect, trimitandu-i in Romania si Bulgaria
“voluntar”, platindu-le transportul si acordandu-le ajutoare in
valoare de 300 de euro.
Initiativa care asociaza reprezentanti ai tuturor grupurilor
socio-profesionale active in domeniul sanatatii, s-a intrunit la
Bruxelles, la mijlocul lunii aprilie, sub auspiciile Presedintiei
Romaniei. Reprezentanti ai breslei medicale, ai autoritatii
nationale din domeniul sanatatii, institutiilor europene,
reprezentanti ai pacientilor, ai farmacistilor si ai industriei au
discutat despre situatia sistemului de sanatate din Romania, grevat
si de dificultatile crizei economice, in contextul obiectivelor
politicilor de sanatate europene.
In pofida faptului ca participantii proveneau din zone
socio-economice si profesionale diferite si sustineau agende si
prioritati conexe chestiunilor de asistenta medicale, din nou,
diverse, au agreat asupra catorva aspecte comune:
– Nivelul curent de finantare a sistemului de sanantate din tara
(mai putin de 4% din PIB) nu favorizeaza o dezvoltare
sustenabila;
– Este imperios necesara o abordare globala, in scopul dezvoltarii
unei politici de sanatate consistente si cu efecte pozitive pe
termen lung, politica indreptata, in mod autentic, spre nevoile
reale ale sistemului si pacientilor pe care ii deserveste;
– S-a afirmat disponibilitatea tuturor participantilor la Forum de
a contribui la dialogul initiat, cu scopul de a identifica
posibilele solutii, si de a continua discutia la Bucuresti,
impreuna cu decidentii din domeniul sanatatii publice.
Accesul la asistenta medicala reprezinta unul dintre drepturile
fundamentale, iar costurile cu sanatate trebuiesc intelese ca o
investitie care contribuie in mod real la dezvoltarea economica si
sociala. S-a observat ca statelecare, in periode de criza economica
si nu numai, au mentinut sau chiar au crescut investitiile sociale,
dezvolta tendinte de recuperare economica mai rapida si mai
suportabila decat alte state.
Cu toate ca finantarea sanatatii si serviciile de sanatate sunt
o chestiune de subsidiaritate, aflata in intregime la latitudinea
Statelor Membre ale UE, politicile nationale/locale de sanatate
trebuie privite intr-un context mai larg:
– Modificarile demografice (imbatranirea populatiei) precum si
preocuparea pentru asigurarea eficientei si echitatii, necesita o
mai mare concentrare pe preventie si asistenta primara.
– Imbatranirea populatiei si dezvoltarea tehnologica indica
necesitatea unei abordari medicale mai personalizate.
In acest context, s-a observat faptul ca bugetul de sanatate in
Romania este setat mult sub nivelul nevoilor reale, iar nealocarea
realista a fondurilor necesare asigurarii accesului la ingrijirea
sanatatii echivaleaza cu compromiterea acestui drept fundamental.
“Pacientii nu mai pot fi tratati ca acum 50 de ani”, a fost
observatia unuia dintre participanti.
Participantii la Forumul Sanatatii au subliniat necesitatea si
responsabilitatea elaborarii si aplicarii unei politici de sanatate
consistente, dincolo de asperitatile politicianiste,urmarind
consecinte pozitive pe termen lung si care sa includa si optiunea
de crestere constanta a resurselor publice alocate, deodata cu
eficientizarea si optimizarea sistemului. Obiectivul ar fi de
echilibrare si a normelor de eficienta, calitate, siguranta si
accesibilitate.
El a aratat ca Justitia are acelasi ministru, respectiv Catalin
Predoiu, ca si in timpul guvernarii liberale si a celei de coalitie
PSD-PDL. “E foarte clar: avem acelasi ministru, si in guvernul
liberal, si in Guvernul de coalitie, si in Guvernul actual. Avem
acelasi procuror general. Avem aceeasi oameni, aceleasi decizii
luate de presedinte si Justitia, in afara de stiri si de procese la
televizor nu ofera romanilor accesul cu adevarat la dreptate”, a
apreciat Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Explicatia performantei bulgaresti la capitolul inflatie sta, pe
de o parte, in criza care a domolit consumul si activitatea
economica, deci si cresterea preturilor, iar pe de alta parte in
felul cum a evoluat plafonul maxim de inflatie acceptat pentru
tarile candidate la adoptarea euro. Mai exact, plafonul respectiv e
actualizat lunar pe baza mediei din acele tari ale UE care au avut
cea mai scazuta inflatie, la care se adauga invariabil 1,5%. In
februarie, media a fost data de Germania (0,2%), Luxemburg (0,4%)
si Cehia/Austria (0,4%), astfel incat rata inflatiei din Bulgaria,
de 1,8%, a fost usor sub plafonul de 1,83%.
Unii economisti sunt insa sceptici, scrie Dnevnik, cu argumentul ca
incadrarea in plafon nu inseamna neaparat si ca Bulgaria
indeplineste criteriul general de stabilitate a preturilor cerut de
Banca Centrala Europeana, atat pentru ca victoria din februarie e
fragila (in ianuarie, tinta a fost ratata la limita), cat si pentru
ca nu se stie daca, in conditiile crizei, autoritatea monetara
europeana va mentine acelasi mod de calcul si pe viitor. Inainte de
declansarea crizei, Bulgaria a avut probleme cu stapanirea
inflatiei; cu numai un an in urma, inflatia medie anuala a depasit
11%, si numai regresul economiei a schimbat situatia. Bulgaria
intentiona sa intre inca de anul acesta in ERM II – mecanismul
european al ratelor de schimb, pregatitor pentru accesul in zona
euro – dar recesiunea a schimbat planurile: ministrul de finante
Simeon Djankov crede posibila trecerea la euro in 2013, an in care
se incheie mandatul actualei guvernari. In afara de inflatie,
celelalte doua criterii principale sunt deja indeplinite –
deficitul bugetar sub 3% din PIB si datoria publica sub 60% din PIB
(sub 20%, cel mai mic nivel pe ansamblul UE).
Saptamana trecuta, Comisia Europeana a facut cunoscuta evaluarea
planului fiscal pe trei ani al guvernului bulgar, evaluare pozitiva
in ansamblu, ceea ce sporeste optimismul Sofiei in privinta
sanselor tarii de intrare in zona euro. “Data fiind necesitatea de
a asigura o convergenta sustenabila, Bulgaria este chemata sa
continue aplicarea unor politici fiscale stricte si a reformelor
structurale planificate”, suna textul raportului Comisiei.
“Perspectiva fiscala apare ca restrictiva in 2010, in general
neutra in 2011 si cu o marja pentru o anumita relaxare in 2012”,
sustine raportul, care tine cont de intentia guvernului bulgar de a
realiza un buget aproape echilibrat anul acesta, urmat de doi ani
cu un excedent in jur de 0,1% din PIB. Pentru a-si sustine planul,
autoritatile intentioneaza sa reduca veniturile angajatilor din
sectorul public si ale pensionarilor si sa vanda prin bursa de la
Sofia participatiile minoritare ale statului la 55 de
societati.
Pe scurt:
“Ordinele masonice ar trebui sa practice politici in sensul bun
al cuvantului . Asa ca, in pofida propriilor diviziuni partizane,
ele sustin laicitatea si isi exprima dezaprobarea fata de o decizie
sau alta, guvernamentala sau europeana”, a declarat Jean-Michel
Quillardet, fost Mare Maestru al organizatiei masonice Grand Orient
de France, citat de cotidianul belgian Le Soir, intr-un interviu
publicat miercuri.
El a precizat ca lojele masonice raman divizate pe aceasta tema,
unele fiind mai “timide” decat altele in atragerea atentiei
publice, prin deschiderea unui birou in capitala UE. Dar el a
adaugat ca problemele practice sunt mai importante decat
diviziunile si a prezentat un proiect de agenda pentru viitorul
centru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ciolos are o pozitie mult mai puternica si mai vizibila decat
Leonard Orban, actualul comisar roman pentru multilingvism. Bugetul
agriculturii si dezvoltarii rurale, care va fi gestionat de Dacian
Ciolos este de 50 mld. euro in 2010.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Noul preşedinte al Uniunii Europene a apreciat joi, în prima sa
declaraţie, că Europa ar trebui să joace “un rol important” în lume
şi s-a declarat în favoarea extinderii UE.
“Europa este o uniune a valorilor şi are responsabilitatea de a
juca un rol important în lume”, a declarat el în cadrul unei
conferinţe de presă, după ce a fost desemnat de către şefii de
state şi guverne din UE, reuniţi la Bruxelles.
El a mai spus că vrea ca, în funcţia sa de preşedinte al
Consiliului, să se mulţumeasă doar cu un rol de facilitare a
compromisurilor între statele UE. El a afirmat că vrea să rămână
“discret” şi nu să dea interviuri în toată presa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro