Tag: Brasov

  • Tărâmul Cetăţilor din România! O altă cetatea a fost restaurată şi arată superb

    Pe Facebook, Consiliul Judetean Brasov a scris: „Comuna Feldioara are toate şansele să suscite interesul turiştilor de pretutindeni, prin cetatea care o străjuieşte. Lucrările realizate în cadrul proiectului „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” au fost recepţionate astăzi, în prezenţa beneficiarului (Primăria Feldioara), a reprezentanţilor constructorului (SC Euras SRL Satu Mare), precum şi a Consiliului Judeţean Braşov (iniţiatorul şi finanţatorul proiectului).

    Au fost prezenţi Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov, Sorin Taus, primarul din Feldioara, echipa de la Direcţia Tehnică a CJ coordonată de Mircia Gherghe, alături de şeful de şantier şi alţi reprezentanţi ai constructorului.

    Începute în anul 2013, când forul judeţean a preluat în totalitate administrarea realizării acestui proiect, amplele lucrări au transformat din temelii vechiul edificiu teuton care datează din secolul al XIII-lea, redându-i măreţia de odinioară.

    „Mă bucură foarte mult că alături de celelalte cetăţi din judeţul Braşov, care deja au un număr însemnat de turişti, şi Cetatea Feldioara intră ca un reper însemnat pe această hartă turistică şi culturală. Practic, Braşovul devine judeţul cetăţilor. După reabilitarea cu fonduri europene a Cetăţii Rupea, în acest an avem o premieră:

    două monumente istorice de clasa A, Cetatea Făgăraş şi Cetatea Râşnov, vor intra într-un amplu proces de restaurare, graţie fondurilor europene accesate de cele două administraţii locale”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

    Istoric, potrivit enciclopediaromaniei.ro . Pe 22 iunie 1529 a avut loc bătălia de la Feldioara. Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).
    În contextul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand I de Austria (1526 – 1564) şi Ioan Zápolya, acesta fiind sprijinit de Imperiul Otoman şi Polonia, Petru Rareş a intervenit de mai multe ori în Transilvania.

  • Doi braşoveni au renunţat la un job bine plătit în Danemarca pentru a deschide o afacere în ţară. Visul lor este să creeze jocuri video româneşti

    Dana şi Mihai Gheza au lucrat la IBM, în Danemarca, dar au renunţat, s-au întors acasă, în Braşov şi s-au lansat în afaceri cu jocuri pe mobil, oferind, totodată, consultanţă pentru dezvoltatorii de jocuri din toată lumea. Visul lor este să creeze propriile aplicaţii, sută la sută româneşti.

    „Noi ne ocupăm de business în domeniul jocurilor, în special jocuri mobile, jocuri free to play mobile. Ne ocupăm de design de economie de jocuri, monetizare de jocuri, analytics, tot ce ţine de date şi interpretarea lor, facem publishing, distribuţie, tot ceea ce practic nu este development propriu-zis, tot ce nu e programare sau artă, toată partea de business din jur. Asta am făcut în toate firmele pentru care am lucrat“, a explicat Mihai Gheza, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi braşoveni au renunţat la un job bine plătit în Danemarca pentru a deschide o afacere în ţară. Visul lor este să creeze jocuri video româneşti

    Dana şi Mihai Gheza au lucrat la IBM, în Danemarca, dar au renunţat, s-au întors acasă, în Braşov şi s-au lansat în afaceri cu jocuri pe mobil, oferind, totodată, consultanţă pentru dezvoltatorii de jocuri din toată lumea. Visul lor este să creeze propriile aplicaţii, sută la sută româneşti.

    „Noi ne ocupăm de business în domeniul jocurilor, în special jocuri mobile, jocuri free to play mobile. Ne ocupăm de design de economie de jocuri, monetizare de jocuri, analytics, tot ce ţine de date şi interpretarea lor, facem publishing, distribuţie, tot ceea ce practic nu este development propriu-zis, tot ce nu e programare sau artă, toată partea de business din jur. Asta am făcut în toate firmele pentru care am lucrat“, a explicat Mihai Gheza, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • În România, 130 de oameni mor zilnic de cancer, deşi ar avea şanse reale de supravieţuire

    Dacă nu au bani pentru radioterapie în sistem privat, bolnavii de cancer din Braşov aşteaptă două-trei luni să ajungă la centrele de stat din Cluj, Iaşi sau Bucureşti, pentru a beneficia de terapie gratuită, iar aşteptarea de multe ori face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

    În timp ce oamenii mor, autorităţile locale şi cele centrale par să se contrazică: pe de o parte, reprezentanţii judeţului Braşov, care ar trebui să construiască un buncăr în care să funcţioneze acceleratorul de particule, spun că mai întâi aşteaptă dovada că aparatul va ajunge la ei şi apoi vor construi adăpostul, în timp ce reprezentanţii Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, care au făcut demersuri la Ministerul Sănătăţii, au fost informaţi că o condiţie pentru care Braşovul ar primi un aparat de radioterapie ar fi construirea unui buncăr special.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Treizeci de ingineri din Braşov creează tehnologie de top pentru smartphone-uri şi camere foto

    Cornel Zaharia, manager general FotoNation Braşov, a declarat, pentru MEDIAFAX, că unitatea pe care o conduce livrează algoritmi de detecţie şi corecţie a ochilor roşii pentru 90% din piaţa de camere foto şi acoperă 60% din piaţă în ceea ce priveşte algoritmii folosiţi de camere foto şi telefoane mobile pentru detecţia feţelor.

    „Suntem printre puţinii oameni din IT care facem hardware design, proiectăm circuite integrate. Este o activitate specifică, iar finalitatea acesteia este un circuit integrat, care nu se mai produce demult în Europa, ci mai mult în extremul orient, Taiwan, Japonia sau chiar China. Practic, creăm algoritmi de procesare de imagini, iar cel mai cunoscut algoritm este de detecţie şi corecţie de ochi roşii, urmat de cel de detecţie a feţelor”, a declarat Cornel Zaharia, manager general FotoNation Braşov.

    Potrivit acestuia, nu toate contractele FotoNation cu producătorii de device-uri sunt publice, fiindcă mulţi dintre aceştia îşi ţin secrete parteneriatele, însă printre cei mai importanţi clienţi ai companiei care şi-au făcut publice colaborările se numără Fujitsu şi Huawei.

    Citeşte continuarea pe www.go4it.ro

  • Cum a reuşit o familie din Braşov să creeze o afacere unică în România

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, Promar Textil a luat naştere în 1994, ca urmare a fascinaţiei lui Aurelian Moraru, pe atunci inginer specializat în automatică, pentru maşinile de tricotat automate din industria textilă. Promar Textil a fost înfiinţată şi s-a dezvoltat ca o afacere de familie, condusă în prezent de Doinţa şi Aurelian Moraru. Principalul domeniu de activitate al firmei a fost, încă de la deschidere, activitatea de producţie a articolelor textile de îmbrăcăminte tricotate.

    În prezent, compania este un furnizor important pentru producători europeni de tricotate de lux – pentru branduri internaţionale celebre din Italia, Germania, Franţa şi Marea Britanie.

    Producţia de tricotaje a început cu achiziţia a cinci maşini de tricotat manuale, uzate, de provenienţă elveţiană. Producţia realizată era alcătuită din modele proprii, care se adresau pieţei interne, fiind vândute prin reţelele de tip cash&carry (Metro şi mai târziu, Selgros). Colecţiile erau de design şi creaţie proprie, materiile prime fiind cumpărate de la reprezentanţi ai filaturilor italiene şi germane în România.

    În 1999, compania a încheiat primele contracte de producţie de tip lohn şi a produs tricotaje de damă pentru grupul italian Max Mara (prezent şi astăzi în portofoliul de clienţi al Promar Textil, însă contractele actuale sunt de furnizare de produse, nu de tip lohn). Doi ani mai târziu, compania a cumpărat primele maşini industriale electronice, de ultimă generaţie. În intervalul 2003-2006, compania şi-a crescut semnificativ capacitatea de producţia, de la 20.000 de articole anual, până la 70.000 de articole/an.

    În 2007, Promar Textil a fuzionat cu Kromatic, un start-up înfiinţat de asociaţii companiei în urmă cu doi ani, şi care s-a bazat pe tehnologia de ultimă generaţie de tip seam-less (producţie de tricotaje fără cusătură).

    În 2012 a implementat un sistem de trasabilitate a textilelor şi a continuat să se dezvolte; în 2014 a deschis o unitate integrată de servicii de spălare profesionale în parcul industrial Prejmer din Braşov; investiţiile în tehnologizare au continuat de atunci.

  • Apple şi Amazon au vrut să investească în Braşov. Cele două mari probleme care au stricat planurile marilor companii

    În ultimii patru ani, industria IT din Braşov a crescut cu 130 de firme, ajungând la 550 de companii cu o cifră totală de afaceri de 630 de milioane lei, un profit de 75 de milioane lei şi aproximativ 5.000 de angajaţi, conform datelor deţinute de Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie ALT Braşov.

    Preşedintele Clusterului ALT, Ionuţ Ţaţa, a declarat corespondentului MEDIAFAX că dacă Bucureştiul polarizează peste 50% din industrie din punct de vedere al numărului de angajaţi şi al numărului de firme, Clujul aproximativ 10% după aceleaşi criterii, iar Timişoara aproximativ 5%, Braşovul şi Iaşiul şi-au împărţit în mod constant poziţia a patra în ultimii ani, după cum a declarat.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Studiu de caz: Primul pas spre (mai multe) stele

    CONTEXT:

    Grupul Ana Hotels, cea mai mare companie hotelieră locală după cifra de afaceri, a început în această primăvară un proiect de renovare şi redecorare a hotelurilor, care se va întinde pe o durată de trei, patru ani. Investiţia totală este estimată la 20 de milioane de euro, bani care vor merge către modernizarea hotelurilor din Capitală şi a unităţilor de la munte şi de la mare.

    DECIZIA:

    Hotelul Bradul din Poiana Braşov, parte a grupului Ana Hotels, s-a redeschis luna aceasta după trei luni şi jumătate de renovare şi o investiţie de aproximativ două milioane de euro.

    AŞTEPTĂRILE:

    în urma modernizării hotelului Bradul, conducerea se aşteaptă la o creştere de 15% a gradului anual de ocupare începând cu anul 2018. Luând în considerare perioada în care nu a fost funcţional, pentru anul acesta se aşteaptă un grad de ocupare la nivelul celui de anul trecut, de 64%.


    ”România atrage din ce în ce mai mulţi turişti, dar numărul lor ar putea fi şi mai mare; există potenţial!“, consideră Christine Schillings, directorul general al Ana Hotels. Dă şi explicaţii: unul dintre marile avantaje pe care le are încă ţara noastră este ecoturismul, apreciat mai cu seamă de cei de peste hotare. în plus, România este o ţară sigură, subliniază Schillings, care a preluat conducerea grupului Ana Hotels anul trecut.

    Cum aşteptările sunt optimiste, Ana Hotels mizează pe o strategie amplă de investiţii pentru renovarea şi redecorarea hotelurilor, atât cele de la munte şi de la mare, cât şi din Capitală. înfiinţată în 1996, compania deţine în prezent şase hoteluri din segmentul upscale şi de lux situate în Bucureşti (Crowne Plaza şi Hilton), Poiana Braşov (Bradul, Sportul şi Poiana) şi Eforie Nord (Europa). Ana Hotels a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri totală de 31,5 milioane euro, în creştere cu  9,6% faţă de 2015 şi o creştere a indicatorului specific RevPar (revenue per available room) de 10,3%. După cifra de afaceri, Ana Hotels este cea mai mare companie din domeniul hotelier.

    Hotelul Bradul din Poiana Braşov s-a redeschis luna aceasta după trei luni şi jumătate de renovări şi o investiţie de aproximativ două milioane de euro, modernizare care îl clasează acum la patru stele. Decizia pentru demararea acestui proiect a fost luată anul trecut, iar conducerea se aşteaptă ca în urma acestei investiţii să crească cifra de afaceri, rata de ocupare şi numărul de turişti, mai cu seamă cei străini. ”Gradul anual de ocupare al hotelului a fost undeva la 64% înainte de modernizare. Este clar că anul acesta ne aşteptăm la o creştere, dar având în vedere că nu a fost operabil trei luni şi jumătate, probabil ne vom situa ca grad de ocupare la acelaşi nivel cu cel de anul trecut“, spune Carmina Gal, general manager al Ana Hotels Poiana Braşov. 

    Dar în ce priveşte aşteptările pentru anul viitor, adaugă Carmina Gal, previziunile se referă la o creştere de circa 15% a gradului de ocupare. Ea nu dă detalii despre aşteptările legate de cifra de afaceri, însă adaugă că ”putem să discutăm despre acest subiect spre sfârşit de an, doarece vom începe să lucrăm la buget din luna septembrie; cu siguranţă cifra de afaceri va creşte şi ne aşteptăm ca pe partea de venituri să înregistrăm aceeaşi tendinţă“. Pe de altă parte, se aşteaptă o creştere a numărului de clienţi străini care vor veni să se cazeze în hotelul Bradul deoarece ”primim semnale că într-adevăr asta se va întâmpla. S-a diversificat foarte mult segmentul de leisure, vin turişti din ţări la care nu ne-am fi aşteptat, de exemplu din Serbia, Polonia, am avut şi din Bulgaria“, spune Gal. Comparativ cu până acum doi-trei ani, când cei mai mulţi turişti străini veneau din Israel, acum sunt mulţi nemţi, francezi, dar şi câteva grupuri de turişti nordici. ”E un mix diversificat de diferite naţionalităţi şi rata turiştilor străini se află în creştere. Dacă acum cinci ani era undeva la 8%, acum mergem către 20-25%“, adaugă managerul.

    Cu o poveste care datează de la începutul anilor ‘60, hotelul Bradul este situat la baza masivului Postăvaru, în apropierea pârtiei Bradul şi a telecabinei Capra Neagră, operate de Ana Teleferic. Acesta a intrat în portofoliul Ana Hotels în urmă cu aproximativ 20 de ani şi include în prezent 59 de camere specifice decorului montan, iar renovarea recentă a vizat modernizarea completă a camerelor, a băilor şi a spaţiilor publice ale hotelului. însă în ecuaţia încasărilor unui hotel de la munte contează, printre altele, şi factori externi precum zăpada, condiţiile de schi şi toate elementele ce ţin de bunăstarea staţiunii ca întreg, precizează managerul. Poiana Braşov este una dintre cele mai căutate staţiuni montane pe perioada iernii, domeniul schiabil se întinde pe 45 de hectare şi are 26 de kilometri de pârtii, potrivit ultimelor date publicate de Ziarul Financiar. ”Faptul că avem un domeniu schiabil foarte bun are un cuvânt greu de spus iarna, dar ne bucurăm de turişti români şi în perioada de vară“, adaugă Carmina Gal. 

    ”Clientul este foarte pretenţios, te aşteaptă la colţ. De aceea încercăm să fim cu un pas înainte şi să identificăm nevoile lor, pentru că astfel riscăm să nu fim la înălţimea aşteptărilor lor; iar concurenţa este foarte mare“, spune Carmina Gal despre schimbările survenite în ultimii ani în tipologia clientului. De aceea, pe lângă îmbunătăţirile menţionate, compania are şi sisteme de loializare a clienţilor; spre exemplu, fiecare client care petrece un sejur în oricare dintre unităţile grupului beneficiază de puncte care se transformă în bani, care pot fi folosiţi pentru a reduce valoarea facturilor de servicii din unităţile Ana Hotels.

    În acest context, dacă staţiunea în ansamblu se va dezvolta, numărul de turişti ar urma să fie tot mai mare, consideră managerul celor trei hoteluri deţinute de grupul Ana în Poiana Braşov (Bradul, Sportul şi Poiana. ”Probabil se vor crea trasee speciale de bicicletă. Pe DN1, una din 3-4 maşini are bicicletele deasupra, iar masivul Postăvarul permite şi crearea unor trasee pentru pasionaţii bicicletelor de munte. Avem şi un centru de agrement chiar în faţa hotelului Sport, care oferă diferite posibilităţi de petrecere a timpului liber“, precizează Carmina Gal. în principiu, adaugă ea, trebuie îmbunătăţit segmentul de activităţi de vară, fiindcă iarna există foarte multe opţiuni de a petrece timpul liber, iar poziţionarea hotelurilor reprezintă un mare beneficiu în acest sens. ”Poiana creşte! încet, dar cu lucruri bune“, adaugă managerul Ana Hotels Poiana Braşov.

    De aceeaşi părere este şi managerul grupului Ana Hotels Christine Schillings, care vede o evoluţie a industriei ospitaliere la nivel general. Iar planul de renovare al hotelurilor din portofoliu reprezintă un plus al companiei în această direcţie. în programul de renovări sunt trecute camerele hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton din Capitală, dar şi investiţii la hotelul de cinci stele Crowne Plaza. De asemenea, sunt  planificate renovări şi la mare, la hotelul Europa din Eforie Nord, unde se vor extinde facilităţile actuale de tratament cu nămol.

    Planurile se întind pe următorii trei, patru ani şi vor necesita investiţii de circa 20 de milioane de euro, conform lui Schillings. în ceea ce ţine de aşteptările companiei, ea declară că priveşte creşterea numărului de turişti cu un mare optimism, mai ales în ce-i priveşte pe cei străini. ”Mulţi oameni, atât din România, cât şi din străinătate, caută locaţii la munte, cu aer curat, în general ce e înconjurat de natură“, declară aceasta. în Poiana Braşov, grupul Ana Hotels mai controlează hotelul Sport, de patru stele, care a fost renovat cu 10 milioane de euro în urmă cu câţiva ani, şi hotelul Poiana, unde va începe anul viitor o serie de îmbunătăţiri în urma cărora clasificarea va urca de la trei la patru stele. 

    George Copos a intrat în domeniul hotelier în urmă cu 20 de ani, când a cumpărat hotelurile Sport, Poiana şi Bradul din Poiana Braşov şi fostul hotel Flora, actualul Crowne Plaza din Bucureşti; ulterior, omul de afaceri a cumpărat şi clădirea în care funcţionează hotelul Athénée Palace Hilton. 

  • Un business profitabil în România: La încasări de 2,2 mil. euro, afacerea a avut profit de 720.000 euro în 2016

    Dino Parc Râşnov a avut anul trecut venituri de 9,88 milioane de lei (aproximativ 2,2 milioane de euro), în creştere cu cu aproape 40% faţă de valoare de 7,08 milioane de lei atinsă în 2015, în conformitate cu datele de pe site-ul Ministerului de Finanţe, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De asemenea, şi profitul a urcat la 3,27 milioane de lei (peste 726.000 de euro), de la 3,16 milioane de lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cod galben de ploi şi vijelii. Judeţele ce vor fi afectate

    Potrivit ANM, în judeţele Braşov şi Prahova aversele de ploaie vor depăşi 20-25 l/mp, vor fi descărcări electrice şi grindină de dimensiuni medii. Atenţionarea este în vigoare joi până la ora 16.15, respectiv 16.00.

    În Harghita, Sibiu, Covasna şi Mureş se vor semnala, de asemenea, averse de ploaie ce vor depăşi local 25 l/mp. Vor exista frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici şi medii şi intensificări de scurtă durată ale vântului care izolat pot lua aspect de vijelie.

    În judeţele Iaşi, Neamţ, Bacău şi Vaslui se vor înregistra intensificări ale vântului ce vor putea lua aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice şi grindină de dimensiuni mici. Pentru aceste judeţe, atenţionarea cod galben este în vigoare joi până la ora 16.30.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro