BusinessMagazin

Tag: bijuterii

  • Reinventarea produselor de lux

    “Dacă aş putea să aleg câte ceasuri îmi doresc, aş cumpăra cel puţin 20 de ceasuri din magazin, dar preferatul meu în acest moment este acest Vacheron din aur“, povesteşte Max Igor Müller, administratorul reţelei româno-elveţiene de bijuterii şi ceasuri de lux Helvetansa, în timp ce înlocuieşte modelul Vacheron Constantin de pe mâna sa cu ceasul său mai simplu, cu spate transparent ce permite vizualizarea mecanismului, marca Baume & Mercier.

    Max Igor Müller este de trei ani responsabil de activităţile companiei Helvetansa, care operează prin două magazine în Bucureşti şi o reprezentanţă în Mamaia şi care a avut venituri de 2,2 milioane de euro anul trecut. Müller şi-a asumat misiunea de a reorganiza activitatea firmei după ce anterior a lucrat timp de patru ani ca manager pentru o companie din industria modei din Hong Kong şi încă şase ani în calitate de consultant pentru compania-mamă a Helvetansa, La Boutique Suisse, fiind responsabil de managementul punctelor de distribuţie ale companiilor din Polonia, Cehia, România şi Rusia, perioadă în care a fost şi brand manager pentru mărci precum Vulcain, Pilgrim, Carl F. Bucherer, Davidoff şi Viceroy pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Rusia.

    Micile îmbinări sub forma semnului maltez ale brăţării, mişcarea fină a mecanismului şi mai ales faptul că este alcătuit în totalitate din aur roşu fac din ceasul preferat al lui Müller şi cea mai scumpă piesă din magazin, cu un preţ care se ridică la 60.000 de euro. „Mi-ar plăcea să cumpăr şi alte ceasuri, dar problema cu un astfel de hobby este că e foarte scump.“

    La fel au considerat probabil şi românii pasionaţi de ceasuri şi cu dare de mână, care, înainte de 2008, nu puneau prea multe întrebări legate de bani şi cumpărau cele mai speciale piese din magazine. Acum, chiar şi aceştia au întors foaia. „Segmentul de lux a fost extrem de afectat. Dacă în trecut am vândut piese foarte scumpe, precum ceasuri cu mecanism tourbillon ale căror preţuri ajungeau la 250.000 de euro, iar media preţurilor era de 20-25.000 de euro, după 2008 preţul pentru cele mai scumpe ceasuri a scăzut la 50-60.000 de euro, iar preţul mediu al ceasurilor vândute este de 10.000 de euro“, explică Müller schimbarea uriaşă a industriei în care activează.

    Până la izbucnirea crizei, Helvetansa vindea anual şase-opt ceasuri cu mecanism tourbillon cu un preţ mediu de 150.000 de euro anual. După 2008, nu a mai vândut niciunul. Vânzările slabe s-au reflectat în afacerile magazinelor din Bucureşti, din apropierea Pieţei Revoluţiei şi de pe Calea Victoriei, dar şi în cadrul reprezentanţei Helvetansa deschise în cadrul hotelului Vega din Mamaia. În 2009, veniturile companiei ajunseseră la 19,1 milioane de lei (aproximativ
    4,2 milioane de euro), iar în 2010 s-au înjumătăţit, pierderile companiei ajungând la 2,1 milioane de lei (cca 500.000 de euro).

    Dezechilibrul a fost principalul motiv pentru care Max Igor Müller a preluat rolul de administrator al companiei româno-elveţiene. A continuat astfel demersul început de tatăl său în urmă cu două decenii, când compania La Boutique Suisse a acceptat să livreze lui Adrian Stoican, fondatorul afacerii Helvetansa, primul lot de ceasuri elveţiene de pe piaţa autohtonă, format din mărcile Doxa şi Candino. Cumpărătorii români au fost receptivi la lux, iar Helvetansa a ajuns să importe treptat Tissot, Longines, Ebel, Hermès, IWC, Vacheron Constantin, Piaget, Cartier, Daniel Roth, ajungând să aibă un portofoliu format din 25 de branduri, la care se alătură alte câteva mărci de bijuterii: Piaget, Chaumet, Frieden, Leo Wittwer, Pilgrim sau Ti Sento.

    Ca urmare a declinului economic, fondatorul a ieşit din afacere, iar Helvetansa a fost integrată total în afacerea societăţii elveţiene La Boutique Suisse. „Greşeala noastră a fost că nu am acumulat rezerve în perioada de boom, însă am căutat soluţii pentru a ne păstra deschise uşile“, explica Müller. Cea mai dificilă decizie pe care a luat-o a fost închiderea primului magazin Helvetansa, deschis în 1996, care implica şi concedierea angajaţilor de acolo. „Nu a fost deloc uşor, dar am reuşit să echilibrăm astfel situaţia, iar perspectivele sunt mai pozitive decât în urmă cu câţiva ani“.

    Optimismul lui Müller reiese din vânzările din prezent: Helvetansa vinde între 500 şi 1.000 de ceasuri de peste 5.000 de euro anual, un rezultat încă departe de cele de dinaintea crizei, dar satisfăcător comparativ cu ce s-a întâmplat în timpul acesteia.

  • Bijuteriile de epocă dau lovitura pe piaţa luxului (GALERIE FOTO)

    Pe lângă faptul că oferă şansa descoperirii unor pietre rare, care în prezent pot fi vândute pe milioane de dolari, dar la vremea confecţionării bijuteriilor erau considerate de calitate inferioară pentru că nu corespundeau gusturilor epocii, cum ar fi cazul diamantelor albastre, vechile giuvaericale sunt astăzi apreciate pentru valoarea lor istorică, de mărturie a vremurilor în care au fost create.

    Ele servesc drept sursă de inspiraţie pentru designerii moderni, care le pot admira în expoziţii ale marilor case creatoare, ori drept motiv de laudă colecţionarilor în căutare de piese deosebite, ilustrative pentru Art Deco sau La Belle Epoque. Iar milionarii individuali sau marile mărci de bijuterii îşi afirmă astfel forţa financiară, cum a făcut recent compania Harry Winston, care a cumpărat cu preţul record de 23,8 mil. dolari, la o licitaţie Christie’s Geneva din luna mai, un diamant albastru rar pe care l-a denumit Winston Blue.

  • Şi-a pornit afacerea la 14 ani. După trei ani, face 200 de milioane de dolari

    La 14 ani, Bella Weems a început să strângă bani pentru a-şi cumpăra o maşină la mâna a doua. Astăzi, adoloscenta a pus pe picioare Origami Owl, o afacere de sute de milioane de dolari.

    Când le-a spus părinţilor că îşi doreşte o maşină pentru aniversarea de 16 ani, aceştia i-au sugerat că ar fi mai bine să încerce să îşi câştige singură banii. Bella a început să caute idei de afaceri şi a fost atrasă de confecţionarea medalioanelor. A folosit cei 350 de dolari pe care îi primise ca babysitter pentru a cumpăra materiale, relatează Business Insider.

    În prima fază, Bella  a vândut bijuteriile prietenilor apropiaţi; după ce le-a prezentat însă şi altor cunoscuţi, a rămas impresionată de reacţia pozitivă pe care aceştia au avut-o. În primul an, afacerea a generat venituri de 280.000 de dolari. Un an mai târziu, după ce Bella şi familia ei au gândit un plan complex de afaceri, veniturile au depăşit 24 de milioane de dolari.

    Cele mai multe posturi de management au fost preluate de membri ai familiei, însă Bella Weems şi părinţii ei l-au angajat ca CEO al Origami Owl pe Robin Crossman, acesta având experienţă pe posturi de conducere în companii ca Amway Global, Home Interiors, Suzanne.com sau The Longaberger Company. Crossman a precizat că se aşteaptă ca cifra de afaceri să depăşească, în perioada următoare, 200 de milioane de dolari.

     

    Ce riscă firmele dacă  nu le permit accesul inspectorilor de la Consiliul Concurenţei?

  • Compania chineză Alibaba a lansat un site de comerţ online în SUA, piaţă dominată de Amazon şi eBay

     Portalul 11 Main, dezvoltat de subsidiarele din SUA ale Alibaba, Vendio şi Auctiva, găzduieşte peste 1.000 de comercianţi online, din categorii diverse, precum îmbrăcăminte, accesorii şi bijuterii, decoraţiuni, obiecte de artă şi produse artizanale.

    Compania intenţionează să crească numărul de magazine pe platforma 11 Main.

    Alibaba a lansat siteul din SUA în timp ce se pregăteşte pentru listarea la bursa din New York. Oferta publică iniţială prin care compania va intra pe piaţa de capital americană ar putea fi cea mai mare din istoria SUA.

    Pe lângă lansarea 11 Main, Alibaba a intensificat în ultimul an investiţiile în SUA în companii de e-commerce, dar şi în alte domenii precum servicii de mesagerie pentru dispozitive mobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumea acvatică a lui Lalique (GALERIE FOTO)

    L-au atras în special peştii, caii de mare, lebedele, ţestoasele, nuferii, broaştele sau libelulele, dar şi sirenele sau nimfele, lucru pe care şi-l propune să-l dovedească o expoziţie intitulată “Lumea acvatică a lui Lalique”.

    Expoziţia, scrie Wall Street Journal, este găzduită de Muzeul Lalique din Alsacia, Franţa, până în noiembrie şi reuneşte 180 de lucrări: desene, bijuterii, vaze şi obiecte decorative realizate de artistul însuşi şi de succesorii săi, care azi creează sub brandul Maison Lalique.

  • Percheziţii la persoane suspectate că au vândut pe internet bijuterii şi parfumuri contrafăcute

     Percheziţii sunt făcute de poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor, la locuinţele a trei persoane, la sediul a două societăţi comerciale, la două puncte de lucru dintr-un complex comercial şi la un depozit, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Poliţiştii ridică înscrisuri de la două societăţi de curierat şi pun în executare cinci mandate de aducere.

    Şapte persoane sunt suspectate, în acest caz, de evaziune fiscală şi punere în circulaţie de bijuterii şi cosmetice contrafăcute. Acestea ar fi fost vândute prin intermediul unei pagini de internet, fără evidenţierea operaţiunilor în contabilitate, pentru a nu fi plătite taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, a precizat Poliţia Română.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A intrat în afaceri la 14 ani. Acum vinde cele mai frumoase haine din România şi rulează zeci de mii de euro

    “Fiecare business cere o abordare diferită, dar nu cred că femeile sunt în dificultate în a-şi croi drumul. Am considerat întotdeauna că drumul e atât de anevoios pe cât e de firesc să fie. Departe de a fi o adeptă a feminismului exagerat, cred că femeile au calităţi care le ajută să-şi atingă obiectivele poate chiar mai uşor decât bărbaţii, una dintre acestea fiind inteligenţa emoţională. În plus, afacerile se fac mai uşor cu mănuşi”, spune Mirela Bucovicean.

    Mirela Bucovicean a început să lucreze efectiv de la 14 ani în domeniul antreprenoriatului în modă, în cadrul afacerii de familie, experienţă care a ajutat-o în construirea proiectului său – Molecule F – ale cărui baze le-a pus în 2010. Anterior, ea a lucrat în radio, presă şi TV, ca editor de fashion sau beauty, apoi în marketing şi vânzări, precum şi în alte câteva industrii către care a
    împins-o curiozitatea. Înainte de a-şi urma pasiunea pentru publicitate, unde a  activat din 2002 până în 2006, în agenţiile Saatchi & Saatchi şi ulterior Headvertising, Mirela Bucovicean a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (2001), în cadrul Universitatii Româno-Americane.

    Mirela Bucovicean a înfiinţat în 2006 propria companie de real estate – Roseberg Advisors -, axată pe consultanţă şi brokeraj pentru mari investitori şi dezvoltatori. După un an sabatic, în 2010 Mirela Bucovicean a fondat Molecule-F.com – prima platformă de promovare şi vânzare a creaţiilor designerilor români. Este o afacere de nişă, care înregistrează creşteri constante an de an, într-o industrie care scade la nivel mondial, şi îşi menţine poziţia de lider pe segment.

    “Se anunţă un 2014 al schimbărilor şi aşa mi-l doresc şi eu. Un an cu schimbări puternice care să creioneze o direcţie mai clară asupra a ceea ce va urma la nivel global”, spune antreprenoarea. 

    Mirela Bucovicean face parte dintre cele mai puternice 100 de antreprenoare din România şi a fost inclusă în catalogul 200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, ediţia 2014, realizat de echipa Business Magazin.

  • Şi-a pornit afacerea în anul doi de facultate în Constanţa. Acum vinde de 100.000 de euro şi toată lumea o caută

    Ioana Pascal era încă în anul II de facultate atunci când a deschis cu mama sa primul boutique de bijuterii lucrate în argint, cu pietre naturale, într-o zonă comercială din Constanţa. În prezent, cerceii, brăţările, colierele, butonii sau inelele comercializate sub brandul Obsidian, provenind atât din import cât şi din  din linia de bijuterii produsă în atelierul personal, sunt vândute în magazinul din Constanţa, într-un showroom din Bucureşti  şi printr-un magazin online.

    Pascal a absolvit în 2006  Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti, iar apoi şi-a obţinut Masteratul în Comunicare Interculturală, catedra UNESCO, la Universitatea din Bucureşti (2006-2008).

    Din 2004 lucrează împreună cu mama ei la businessul Obsidian, “creat din pasiunea noastră pentru bijuterii şi accesorii”. Pentru că a simţit nevoia specializării în afacerea cu bijuterii, a urmat şi un curs de design de bijuterii în cadrul Institutului European de Design din Milano.

    Cel mai dificil moment din carieră a fost când, în 2013, a închis unul dintre magazinele din Constanţa, moment urmat însă  de deschiderea showroomului din Bucureşti. Pascal nu califică leadershipul feminin ca fiind o piedică în afaceri, crede însă că “este diferit şi aşa şi trebuie să fie. Problema apare atunci când o femeie încearcă să adopte discursul şi atitudinea unui bărbat pentru a se impune”.

    Compania sa a avut venituri de peste 500.000 de lei în 2012 şi are nouă angajaţi, potrivit datelor publicate la ministerul de finanţe.

    Ioana Pascal face parte dintre cele mai puternice 100 de antreprenoare din România şi a fost inclusă în catalogul 200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, ediţia 2014, realizat de echipa Business Magazin.

  • Aşa arată noua tinereţe a bijuteriilor de lux (GALERIE FOTO)

    Creaţiile semnate Gaia Repossi, Irene Neuwirth, Jennifer Fisher, Anita Ko, Delfina Delettrez sau Ana Khouri sunt căutate de micile magazine de lux, fiind cerute în special de clientele tinere ce doresc accesorii care să se potrivească garderobei lor moderne şi care să meargă purtate, în majoritatea cazurilor, cu hainele obişnuite, nu neapărat la ocazii.

    Bijuteriile acestor creatoare se remarcă prin formele şi combinaţiile ingenioase de materiale şi sursele de inspiraţie folosite în crearea lor, cum ar fi arhitectura secolului al XX-lea.

  • Flower power revine puternic în tendinţe (GALERIE FOTO)

    De data aceasta însă, scrie The Independent, pe creaţiile vestimentare apar imagini de flori care par reproduceri fotografice mărite, cum ar fi narcisele de pe cămăşi sau rochii din colecţia semnată Paul Smith, combinaţii de diverse flori viu colorate, ca un omagiu al modei anilor ’60, plasate pe bluze, rochii şi tocuri de sandale, precum şi fuste sau pardesie din jacard cu margarete de la Mulberry.

    La capitolul accesorii, se remarcă o colecţie de accesorii pentru purtat în părul doamnelor, denumită Floramorta, pe care hairstylistul britanic Sam McKnight a realizat-o împreună cu creatoarea de bijuterii Vicki Sarge, inspirat de florile care se treceau din grădina sa.