BusinessMagazin

Tag: basescu

  • ASF dezgroapă nume şi salarii încasate de la CSA şi CNVM de apropiaţi ai PDL. Secretara lui Emil Boc a avut venituri de 64.131 de euro în două luni

    Autoritatea de Supraveghere Financiară consideră “inacceptabilă” formularea utilizată în spaţiul public de către preşedintele României a termenului de ‘‘cloacă’’ folosit la adresa întregii instituţii, se arată într-un comunicat al ASF, în replică la conferinţa de presă susţinută, miercuri seara, de Traian Băsescu, care cerea Parlamentului revocarea conducerii ASF, denumită de şeful statului drept “arborele genealogic al USL”.

    “Considerăm acest demers de defăimare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, ca instituţie, drept unul cel puţin nepotrivit din partea oricărui reprezentant al oricărei instituţii a statului. Remarcăm că acest atac fără precedent la adresa unei întregi instituţii de supraveghere a statului român vine în contextul în care ASF a luat o măsură fără precedent în piaţa asigurărilor din România. (…) Nu putem să nu remarcăm similitudinea de atitudine dintre Preşedintele României şi patronul ASTRA. Pentru patronul ASTRA, preşedintele ASF <habar nu are de asigurări>, iar pentru Preşedintele României, preşedintele ASF <nu are competenţe pe piaţa de capital>. Şi pentru Preşedintele României şi pentru acţionarul majoritar al ASTRA, conducerea ASF este <incompetentă>”, se mai arată în poziţia publică a ASF.

    ASF a decis marţi, 18 februarie 2014, deschiderea procedurii de redresare financiară prin administrator special pentru societatea ASTRA, cea mai mare companie de asigurări din România. Conducerea instituţiei susţine că a primit avertismente că va fi demisă pe durata anchetei: “Când a demarat demersul de control la societatea ASTRA, consiliul ASF a primit avertismente din piaţa asigurărilor că în cazul unor decizii dure la adresa ASTRA, vor exista mari probleme iar conducerea ASF va fi demisă”.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a făcut publice salariile conducerii CSA şi CNVM, formată anterior din apropiaţi ai Partidului Democrat Liberal (PDL) şi ai preşedintelui Traian Băsescu.

    “Domnul Constantin Buzoianu, descris de presă ca fost şef al Miliţei Economice din portul Constanţa şi un apropiat al Preşedintelui României, nominalizat politic pentru funcţia de Preşedinte al CSA, sub mandatul căruia societatea ASTRA nu a primit nicio sancţiune semnificativă, a avut într-un interval de două luni venituri de 151.851 de euro.Fostul comisar al CNVM, Gheorghe Albu, nominalizat politic pentru această poziţie, a avut în ultimele 2 luni înainte de înfiinţarea ASF venituri de 69.816 euro. Fostul comisar al CNVM, Stefania Ferencz, descrisă de presă drept ‘‘secretara domnului Boc’’, a avut în ultimele 2 luni înainte de înfiinţarea ASF, venituri de 64.131 de euro”, potrivit comunicatului de presă al ASF.

    “Cer Parlamentului revocarea imediată a întregii conduceri a ASF. Este o cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici, altfel profund incompetenţi şi nepregătiţi. Fie că vorbim de Ruşanu, Dăianu, Ursache, soţia domnului Chiţoiu, de Dan-Mircea Popescu, ce legătură o avea cu ASF, când a fost ministru la Muncă, fie de doamna Zgonea, de consilierii premierului, toată această cloacă trebuie curăţată şi făcut din ASF o instituţie cu autoritate profesională şi morală. Dacă priviţi cu atenţie la incompetenţa din ASF, parcă ar fi arborele genealogic al USL, cu nume, năşii. El este reprezentativ şi pentru clientelism şi pentru incompetenţă. Cer Parlamentului să îşi ia rolul în serios şi să cureţe imediat ASF, organizând un sistem de desemnare a conducerii şi a angajaţilor care să elimine cleintelismul şi incompetenţa. Nu ne putem juca cu o piaţă de 10 milarde euro”, a declarat anterior preşedintele Traian Băsescu, într-o conferinţă de presă susţinută miercuri seară la Palatul Cotroceni.

    Omul de afaceri Dan Adamescu, proprietarul companiei de asigurări Astra, plasată marţi de ASF sub administrarea KPMG Advisory, declara că Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF, “habar nu are de asigurări”, în timp ce Corneliu Moldoveanu, vicepreşedintele ASF, “are puţin habar”, discurs similar cu cel al preşedintelui Traian Băsescu din ziua următoare. „Ruşanu habar nu are de asigurări, nu ştie nici o limbă străină. Moldoveanu are puţin habar, dar trebuie să vă uitaţi la poziţiile lui şi să nu uitaţi că vine din PRM, când a intrat în CSA”, a spus Adamescu, imediat după anunţul deciziei ASF.

  • Băsescu: Cer Parlamentului revocarea imediată a întregii conduceri a ASF. “E o cloacă”

    Băsescu a cerut de asemenea Parlamentului “să îşi ia rolul în serios” şi “să cureţe imediat ASF”, organizând un sistem de desemnare a conducerii şi a angajaţilor care să elimine cleintelismul şi incompetenţa.

    “Nu ne putem juca cu o piaţă de 10 milarde euro”, a mai spus el.

  • Băsescu: Fac apel la liderii USL să revină la raţiune. Ponta să cedeze la cererea legată de Iohannis

    “Fac apel la cei doi lideri USL să revină la raţiune, că niciunul nu vrea să se despartă (…). Îi propun public să cedeze la cererea PNL de a-l avea pe Iohannis vicepremier”, a spus Băsescu.

    Referitor la Antonescu şi Ponta, Băsescu a spus că aceştia sunt doi politicieni lipsiţi de maturitate se joacă de-a Guvernul, în condiţiile în care în Ucraina situaţia este instabilă.

    “De fapt nu avem instabilitate (în România, n.r.), sunt orgoliile a doi politicieni lipsiţi de maturitate”, a spus Băsescu.

    El i-a transmis premierului să accepte propunerea PNL legată de Iohannis.

    “Nu-i niciun capat de ţară dacă Iohannis e vicepremier”, a spus Băsescu.

     

  • Renault România: Noile proiecte depind de infrastructură

    “Renault nu are intenţia să părăsească România. România este o ţară importantă pentru Renault. Renault a investit peste 2 miliarde de euro pentru modernizarea aparatului industrial, dezvoltarea gamei de produse şi pentru crearea în România a unui lanţ complet de construcţie a unei maşini: de la design, inginerie, fabricaţie, vânzare şi postvânzare. în fiecare zi, 350 de camioane ale Dacia şi ale furnizorilor noştri parcurg traseul Piteşti – Arad. Prioritatea noastră pentru 2014 este relansarea pieţei auto de vehicule noi din România. Evoluţia infrastructurii, care permite reducerea întârzierilor de livrare, va fi determinantă pentru proiectele noastre viitoare”, a anunţat Direcţia Comunicare a Renault România.

    Renault, al treilea mare producător auto european, a înregistrat un profit operaţional de 1,24 miliarde euro anul trecut, în urcare cu 59%, datorită creşterii volumului vânzărilor, generată în principal de Dacia, şi reducerilor de costuri.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-o emisiune TV, că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean de transport va duce la pierderea asamblării de la Piteşti, la uzinele Dacia, compania deja extinzând uzina din Maroc.

    Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, spune că deschiderea liniei de asamblare a Dacia din Maroc este normală, întrucât această ţară se află în apropierea pieţelor sale şi a subliniat că această iniţiativă nu trebuie văzută ca o concurenţă pentru uzina de la Piteşti.

    “În prezent, Dacia este o marcă recunoscută, este o marcă ce are şansa de a avea în România întregul lanţ de producţie, pornind de la echipele de concepţie până la serviciul postvânzare. În momentul de faţă, Dacia este un nume ce contează la nivel european, dar şi mondial. Având în vedere acest lucru, nu putem decât să ne bucurăm şi în asta constă o strategie normală a unei astfel de întreprinderi: de a-şi crea alte uzine de producţie în apropierea pieţelor sale. Nu putem decât să ne bucurăm că avem o ţară ca Marocul – invitată aici (la Forumul Franţa-Europa de Sud-Est – n.r.) – unde Dacia şi-a deschis recent o linie de asamblare în apropierea unor pieţe care sunt interesate de aceste automobile”, a precizat ambasadorul francez.

  • Avem un guvern stabil. Ce e de făcut?

    Fiindcă mai sunt doar câteva luni până la europarlamentare, timp nu e prea mult, aşa că trei lovituri într-o singură săptămână din partea preşedintelui au fost tocmai bune: prevestirea că Renault va pleca din România dacă Guvernul nu finalizează Coridorul IV paneuropean de transport, chemarea populaţiei la proteste de stradă contra majorării accizei la combustibili şi atacul fără precedent la adresa BNR pentru că susţine măsura de reducere a ratelor la credite pentru debitorii cu venituri mici.

    La prima lovitură a răspuns cu o dezminţire Renault, obişnuită deja de mult cu zvonurile că mută producţia în Maroc. La a doua lovitură a răspuns, din nefericire, vicepremierul Liviu Dragnea, care a ameninţat direct cu contramanifestaţii useliste. La a treia lovitură a răspuns BNR, explicând că reducerea ratelor la credite a fost dezvoltată de ministrul bugetului, Liviu Voinea, şi că BNR colaborează curent cu Ministerul Finanţelor (aşa cum a colaborat, de altfel, fără proteste din partea preşedintelui, cu toate guvernele).

    Dacă primele două lovituri băsesciene pot fi taxate drept fumigene electorale curente, a treia vădeşte un populism mult mai subtil. Pe la începutul lui 2011, pe vremea când BNR colabora cu guvernul Boc, susţinătorii preşedintelui mai că nu-l somau, când cu laude, când cu ameninţări, pe guvernatorul Mugur Isărescu să se sacrifice pentru PDL, devenind premier într-un guvern “tehnocrat”, iar varianta cooptării lui Isărescu într-un guvern de dreapta a subzistat până de curând, deşi fără succes, în scenariile opoziţiei PDL şi non-PDL, graţie cotei constant înalte a guvernatorului în sondaje.

    Or, singura cale de a-i mai scădea lui Mugur Isărescu cota în sondaje rămâne stimularea acelei părţi din opinia publică dispusă să creadă în teoriile conspiraţiei despre oculta financiară mondială care sapă ţara, printre altele, cu concursul BNR. Aceiaşi susţinători prezidenţiali care nu făceau deloc economie de superlative când îl curtau pe Isărescu pentru funcţia de premier “tehnocrat” al PDL reproşează acum BNR totul, de la limbajul folosit în textele emise de instituţie, pe care surprinzător de brusc nu-l mai înţeleg, şi până la “funcţia consultativă” a BNR în raport cu Guvernul cu ocazia întocmirii diverselor proiecte de legi cu impact economic, pe care la fel de surprinzător de brusc nu o mai înţeleg.

  • Te lepezi de Satana şi întinzi cârnaţii de Crăciun. Perlele politice ale săptămânii

    “Trădarea intereselor naţionale se încadrează perfect în art. 96 din Constituţia Romaniei” – Dan Voiculescu, fondatorul PC, cerând anchetarea preşedintelui Traian Băsescu pentru neimplicare în recuperarea tezaurului de la Moscova

    “Eu îi voi chema pe români să se apere în stradă, în mitinguri, pentru că eu pot demonstra şi am demonstrat că nu este necesar” – preşedintele Traian Băsescu, chemând cetăţenii să protesteze contra creşterii accizei la combustibili

    “Acum e faza <pe ciolan>, în care întind posturile de vicepremier, aşa cum întinzi cârnaţii de Crăciun, când îi faci acasă, ca să ajungă pentru toţi” – Emil Boc (PDL) despre înmulţirea posturilor de vicepremieri USL

    “Eu sper să nu se fi înscris într-o fundătură, nu într-o fundaţie” – Vasile Blaga, liderul PDL, despre înscrierea lui Emil Boc în Fundaţia Mişcarea Populară

    “Prin prezenţa dumneavoastră astăzi aici, ca un personaj colectiv din <Moş Ion Roată>, unde a scuipat boierul, noi toţi aici suntem ca să felicităm Banca Naţională” – premierul Victor Ponta, când aluzie la criticile preşedintelui Băsescu la adresa BNR
     

  • Ponta anunţă că Băsescu nu vrea în continuare să semneze acordul cu FMI

    Premierul a precizat, la România TV, că preşedintele i-a comunicat, joi seara, fără să îi dea detalii, că nu vrea să semneze acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), astfel că acordul cu FMI este “oarecum, într-o situaţie de suspendare”.

    “Mi-a spus că nu vrea să semneze. Joi seara am discutat, am vorbit la telefon. Nu mi-a dat detalii. Se întâmplă două lucruri: operaţional, nu avem acord în vigoare, însă, în realitate, ne ţinem de absolut toate obligaţiile pe care ni le-am asumat legate de deficitul bugetar, de arierate, absolut tot ce am discutat. Deci, noi aplicăm acordul chiar dacă, vorbind birocratic, este într-o situaţie oarecum de suspendare, nu se poate intra în board fără semnătura preşedintelui”, a spus Ponta.

    El a precizat din nou că acciza suplimentară de 7 eurocenţi va fi introdusă la carburanţi, din aprilie.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că aşteaptă de la Guvern “proiectul de acord cu FMI” pentru a-l discuta.

    Întrebat, luni dimineaţă, la Cluj-Napoca, de presă, la ieşirea de la hotelul unde a fost cazat, cum rămâne cu acordul cu FMI, Traian Băsescu a spus că aşteaptă să primească proiectul.

    “Să primesc proiectul de acord de la Guvern şi discutăm”, a spus Băsescu.

    Sâmbătă seara, întrebat dacă va semna scrisoarea de intenţie cu FMI, preşedintele Traian Băsescu spunea : “Ponta visează frumos, asta i-a spus Medvedev la Soci”.

    Băsescu afirmase, la întâlnirea cu delegaţia FMI, că nu va susţine introducerea accizei pe combustibil, precizând că nu va bloca decizia Guvern-FMI, de data aceasta, dar să nu i se ceară să semneze aceste negocieri.

    Premierul Victor Ponta declara, în 4 februarie, că nu a avut niciun dialog cu preşedintele Băsescu legat de memorandumul cu FMI şi nici nu există vreo garanţie că acesta va semna documentul, amintind că, potrivit procedurii legale, memorandumul nu poate intra în board-ul Fondului fără un mandat din partea preşedintelui.

    Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care preşedintele nu va semna acest document, şeful Guvernului afirma: “Nu se va întâmpla nimic, pentru că există foarte clar angajamentul Guvernului şi al majorităţii parlamentare de a păstra stabilitatea macroeconomică a României. Singurul efect va fi acela că, probabil, nu vom mai beneficia de acel top-up de 10% la cofinanţare, ne lăsau să punem cofinanţarea din fonduri europene de 95% şi, aşa, o să rămână la 85%”.

    Întrebat dacă va avea, totuşi, un dialog cu preşedintele pe această temă, Ponta a răspuns că un dialog poate fi oricând doreşte şeful statului, dar că în ultimul timp acesta este “cam incapabil” de dialog.

    În 3 februarie, la finalul discuţiilor cu FMI, premierul anunţa că acciza de 7 eurocenţi va fi introdusă din aprilie la benzină şi motorină, iar preşedintele Traian Băsescu va semna documentele pentru ca acordul cu FMI să redevină operaţional, deoarece memorandumul nu va include această măsură.

    El adăuga că nu a discutat cu preşedintele, dar că se bazează inclusiv pe declaraţiile anterioare în acest sens ale acestuia.

    Surse oficiale declarau anterior, pentru MEDIAFAX, că preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document.

    “Fondul este flexibil şi insistă doar pe acoperirea deficitului creat prin amânarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Nici măcar modul de compensare nu va fi detaliat în scrisoare, dar este evident că până la mijlocul anului se vor face economii de cheltuieli la unele ministere. După cum era de aşteptat, cele mai importante reduceri o să fie operate acolo unde s-au dat cei mai mulţi bani. Dacă la mijlocul anului veniturile se vor ridica la nivelul programat, atunci rectificarea nu va consfinţii o reducere de cheltuieli la aceste ministere”, precizau sursecitate.

    La sfârşitul anului trecut, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant şi după ce transporatorii au anunţat că această creştere va fi inclusă în preţul motorinei, pe care o folosesc drept carburant, premierul Ponta a anunţat că negociază cu FMI şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, şi aplicarea acesteia doar la benzină.

    Ulterior, după o discuţie cu preşedintele Băsescu, premierul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei şi la benzină, nu doar la motorină, iar şeful statului a precizat că în aceste condiţii poate promulga bugetul pe acest an.

  • Portretul liderului ideal: zâmbăreţ, matinal şi capabil să se bată. Perlele politice ale săptămânii

    “Tomac e foarte bun, e tânăr, e foarte simpatic, e zâmbăreţ, nu şi-a luat-o în cap, este singurul preşedinte de partid care nu e paranoic” – deputatul Toader Paleologu (PMP) despre liderul PMP

    “Decizia, aţi reţinut, a fost luată azi dimineaţă. De ce insist să reţineţi acest lucru, pentru că el contrazice încă o dată stupida legendă cum că eu nu aş fi matinal” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre decizia de cooptare a lui Klaus Iohannis în Guvern

    “Eu mă pot lupta cu Victor Ponta, mă pot bate cu Elena Udrea, mă pot bate cu Traian Băsescu, dar nu pot să mă bat cu colegii mei din partid” – deputatul Cezar Preda, explicându-şi demisia din funcţiile deţinute în PDL după ce a criticat politica acestuia

    “Nu vrem să lăsăm România unor impostori care se îmbuibă atunci când românii mor” – Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedintele PDL, la mitingul contra guvernării USL

    “Preşedintele Băsescu (…) după ce a fost în Germania în excursie şi nu s-a văzut cu nimeni, nu ştia că A2 a fost deszăpezit şi să-l plimbaţi cu maşina, domnu’ Dragnea, că sunteţi cunoştinţe vechi” – premierul Victor Ponta

    “Zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcţie vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest” – primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), justificând donaţia de 200.000 lei din bugetul local pentru Catedrala Neamului

    “Dacă vreodată voi ajunge în instanţa în care dumneavoastră lucraţi, vă rog să vă aduceţi aminte că nimeni nu e mai presus de lege” – preşedintele Traian Băsescu, adresându-se cu lacrimi în ochi noilor absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii
     

  • Săptămâna politicienilor: Cod roşu de DNA

    Ex-ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, mai nou deputat şi şeful Comisiei pentru afaceri europene, a fost condamnat în dosarul “Transformatorul”, acuzat că a căpuşat prin firmele lui SISE Electrica Serv Moldova, cauzând statului un prejudiciu de peste 7,5 mil. lei. Monica Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului în guvernarea Boc, a fost acuzată de abuz în serviciu în dosarul manifestărilor de Ziua Tineretului 2009, când a atribuit ilegal unor firme private contracte de servicii care au produs ministerului o pagubă estimată acum de Ministerul Educaţiei la 2,7 mld. lei.

    Condamnarea celor doi a reuşit să eclipseze întrucâtva noul conflict între palatele Cotroceni şi Victoria pe tema Codului de procedură penală, cu preşedintele Traian Băsescu ieşind să spună că a promulgat din greşeală codul în forma actuală fiindcă n-a înţeles sensul art. 140, care limitează posibilităţile procurorilor de a supraveghea tehnic persoana vizată şi înainte să înceapă urmărirea penală împotriva ei, nu numai după ce e anunţată că a început urmărirea penală.

    Traian Băsescu a cerut Guvernului, în schimb, să emită o OUG prin care să corecteze art. 140, pe motiv că acesta limitează mijloacele statului de a-i intercepta pe vinovaţii de fraude imposibil de dovedit fără “urmărire prin mijloace tehnice”. Premierul Victor Ponta a refuzat, cerându-i preşedintelui să-şi asume codurile, fiindcă ele au fost adoptate de guvernul Boc, însă a admis că în săptămâna care vine vor putea fi aprobate în Parlament mici ajustări ale Codului, pe baza propunerilor ministrului justiţiei.

    Meciul dintre palate era de aşteptat să continue în şedinţa CSAT pe tema accidentului aviatic din Apuseni – o şedinţă care încheie o săptămână de iarnă atât de grea pentru Guvern, încât comentatorii apropiaţi USL au lansat preventiv ideea că preşedintele a convocat CSAT anume pentru o zi în care, din motive de cod galben sau portocaliu de viscol, premierul Ponta ar fi urmat să nu poată participa. Ponta participă însă, mai ales că are tot interesul: demiterea şefului STS, Marcel Opriş, considerat vinovat de deznodământul tragic al cursei aeriene pilotate de Adrian Iovan.

  • Opt consilieri de la Cotroceni, între care Lăzăroiu şi Funeriu, eliberaţi din funcţie

    Potrivit unul comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a semnat eliberarea din funcţie, începând cu data de 1 februarie, a consilierilor prezidenţiali Gabriel Berca, Adrian Rădulescu, Sebastian Lăzăroiu, Virgil Păunescu, Daniel-Petru Funeriu.

    Preşedintele a mai semnat deciziile pentru eliberarea din funcţie a consilierilor de stat Maria Bitang, Raluca Boboc şi Daniel-Andrei Moldoveanu, tot începând cu data de 1 februarie.

    Surse politice declarau luni pentru MEDIAFAX că mai mulţi consilieri de la Cotroceni printre care Adrian Rădulescu şi Gabriel Berca ar putea să demisioneze pentru a se înscrie în Partidul Mişcarea Populară.

    Informaţiile în acest sens au fost vehiculate în contextul în care Curtea de Apel Bucureşti urmează să se pronunţe în zilele următoare în cazul apelului privind înregistrarea Partidului Mişcarea Populară.