BusinessMagazin

Tag: bani

  • ANALIZĂ ZF. Cine sunt cele opt fonduri de investiţii care au luat 175 mil. euro din banii din PNRR? Două nume sunt noi, iar şase sunt deja active în piaţă

    ♦ Mozaik Investments, Innova/7, Booster Capital, GapMinder II, Morphosis Capital II, Early Game Ventures II, BoldMind şi AMC V (fond al ACP) sunt cele opt fonduri care au accesat bani până acum ♦ Bugetul total alocat fondurilor de private equity (PE) şi venture capital (VC) este de 400 mil. euro.

    Opt fonduri de private equity şi venture capital prezente local au accesat deja 175 de milioane de euro, adică aproape jumătate din totalul de 400 de milioane de euro alocaţi din PNRR – programul de relansare a economiei conceput de UE după pandemie. Aceşti actori financiari urmează să folosească banii pentru a investi în companii mici şi mijlocii din România.

    Două nume de pe lista beneficiarilor sunt noi, iar şase sunt deja active în piaţă, ajungând la al doilea sau chiar al cincilea ori al şaptelea fond pe care îl ridică.

    Mozaik Investments, Innova/7, Booster Capital, GapMinder II, Morphosis Capital II, Early Game Ventures II, BoldMind şi AMC V (fond al ACP) sunt cele opt fonduri care au accesat până acum bani din bugetul PNRR. Cele mai noi nume pe listă, aprobate de Comitetul de investiţii desemnat de Guvernul României pe 28 fe­bruarie 2024, sunt BoldMind şi Early Game Ventures II. Împreună, ele vor primi 50 mil. euro. Autorităţile nu au anunţat până acum suma oferită fiecărui fond în parte, ci mai degrabă doar sumele unor actori ori suma totală. ZF a încercat însă să afle cum a fost împărţit bugetul.

    Fondurile de investiţii active local vor avea în total 400 de milioane de euro pentru a paria pe firme româneşti, banii urmând a fi împărţiţi între beneficiari (fonduri) până la jumătatea lui 2026. Această iniţiativă de capital de risc din PNRR este administrată de Fondul European de Investiţii, însă în proces fondurile de PE şi VC trebuie să primească aprobarea atât din partea FEI, cât şi a Comitetului de investiţii desemnat de Guvernul României.

     

    Cine poate accesa banii din PNRR?

    Fondul European de Investiţii (FEI) este o instituţie financiară europeană parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii, prezentă pe plan local de mai multă vreme, care investeşte prin intermediul partenerilor, fonduri de private equity şi venture capital. Banii investiţi de FEI în România de-a lungul celor mai bine de 15 ani de prezenţă locală au venit inclusiv de la Guvernul României.

    Acum, cele 400 mil. euro care vor veni prin PNRR s-ar putea împărţi între circa 20 de fonduri, conform estimărilor anterioare ale FEI. Este vorba de fonduri de equity naţionale sau regionale, inclusiv fonduri de private equity, venture capital, mezzanin, transfer de tehnologie, fonduri de pre-IPO sau de infrastructură. Apelul nu se adresează compa­niilor interesate de a obţine investiţii de capital – acestea vor putea solicita ulterior de la intermediarii selectaţi.

    Până acum au fost semnate acorduri cu opt fonduri, iar unele deja au şi investit o parte din aceşti bani. E vorba de ACP Group, care din fondul AMC V a cumpărat o participaţie în reţeaua de clinici Medicales, Morphosis Capital, care a ridicat al doilea fond, iar prima investiţie a fost realizată în şcoala privată Mark Twain, şi de Innova Capital.

    Atât ACP, cât şi Morphosis şi Innova sunt nume active locale de mai multă vreme. Este şi cazul GapMinder şi Early Game Ventures – două fonduri care in­ves­tesc în afaceri din tehnologie – şi Mozaik Investments, care până acum a pariat pe câteva companii româneşti mici şi mjilocii.

    ACP Group a ridicat cel de-al cincilea fond la finalul anului 2022, strângând peste 300 mil. euro, din care 20 de milioane de euro din PNRR. Până acum, în cei peste 20 de ani de activitate, ACP Group a investit în peste 50 de companii, dintre care 7-8 în România (reţeaua de clinici de radioterapie Amethyst, producătorul de sticle Petstar sau Spearhead, o afacere din agricultură). În total, de-a lungul anilor, ACP a investit circa 150 mil. euro din fondurile 2, 3 şi 4 pe plan autohton. Acum e rândul fondului cu numărul cinci.

    Cele mai multe fonduri a ridicat până acum Innova Capital, unul dintre cei mai activi jucători din private equity în România, fiind prezent local de la finalul anilor ’90. Originar din Polonia, investitorul a ajuns la cel de-al şaptelea fond. În România, prima investiţie a fost Churchill Media, cândva în anii ’90.

    După aceea, fondul a pariat pe operatorul telecom Orange, înainte ca grupul francez să intre în acţionariat, fiind parte dintr-un consorţiu de fonduri de private equity. Acum, portofoliul local al Innova cuprinde Optical Investment Group (retail şi distribuţie de optică rezultat din alipirea OptiBLU şi Optiplaza), PayPoint (servicii financiare), Netopia (servicii financiare) şi EMI (industrie), ultimele două fiind achiziţii recente, realizate chiar cu banii din ultimul fond, cel pentru care a primit şi bani din PNRR.

     

    Iniţiative locale

    Dincolo de Innova şi ACP, toate celelalte fonduri care au luat bani din PNRR sunt nume autohtone. Spre exemplu, Mozaik Investments este un fond de investiţii lansat în 2019, prin parteneriatul dintre fondatorul SuperBet, Sacha Dragic, un veteran în private equity, Roland Haas, şi un fost bancher M&A, Vlad Buşilă. Printre investiţiile Mozaik în România se numără lanţul de cafenele 5 To Go, compania de food management Flavours / Stradale, businessul de entertainment Untold şi fintech-ul Pago.

    În acelaşi an 2019 au apărut primele informaţii în ZF şi despre fondul de private equity Morphosis Capital, înfiinţat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine. Printre fondatorii Morphosis Capital se numără a Gabriela Dumitru (a lucrat pentru fondul Innova Capital), Simona Gemeneanu (a lucrat în sectorul M&A, ultima poziţie fiind aceea de head of M&A pentru Europa la Thomson Reuters), Dragoş Petre (fost CFO pentru Beam Suntory, dar care a lucrat şi pentru P&G şi TNT Express) şi Andrei Gemeneanu (cu experienţă vastă pe pieţele externe, lucrând pentru gigantul Unilever timp de 14 ani în şapte ţări). Morphosis a ridicat primul fond în 2019, strângând 50 mil. euro, bani ce au fost investiţi în mai multe companii locale. Între timp, fondatorii au fost ridicat al doilea fond, cel pentru care au fost alocaţi şi bani din PNRR.

    Între fondurile care au primit aprobarea FEI şi a Comitetului de Investiţii desemnat de Guvernul României pentru a accesa bani din PNRR se numără şi două de venture capital, care investesc în afacerile din zona de tehnologie, e vorba de GapMinder (fondul doi) şi Early Game Ventures (fondul doi). Ambele au deja experienţă de circa cinci ani în sector, perioadă în care au investit în zeci de companii. Cu banii nou obţinuţi, ele îşi vor continua strategia deja aplicată.

    Early Game Ventures este, alături de BoldMind, cel mai recent nume adăugat pe listă.

    „Până acum Comitetul (de Investiţii desemnat de Guvernul României – n.red.) a aprobat opt investiţii în valoare de 175 mil. euro, iar fondurile au investit aproximativ 60 mil. euro în companii româneşti în 2023. Eforturile complementare de facilitare a accesului la finanţare pentru dezvoltarea IMM-urilor noastre, care în momentul acesta sunt în plină desfăşurare, nu vor contribui doar la diversificarea mixului de producţie şi servicii oferite de România, dar ne vor creşte competitivitatea şi atractivitatea de ţară pentru alţi investitori”, a spus Teodora Preoteasa, secretar de stat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

     

    Două nume noi

    Apelul pentru selecţia intermediarilor financiari (fondurilor) a fost lansat în august 2022, iar deja aproape jumătate din banii din PNRR au fost împărţiţi. Peste 20 de fonduri s-au înscris în cursa pentru această sumă, conform celor mai recente date ZF. Doar că aceste fonduri nu sunt acordate oricum.

    Conform documentelor publicate de Fondul European de Investiţii (FEI) când a făcut apelul, e nevoie ca 30% din suma totală strânsă de un fond să vină de la investitori privaţi. Alte 20% trebuie să vină de la investitori instituţionali, autorităţile acordând din banii din PNRR maximum 50% din suma totală.

    Banii din surse private, spun jucătorii din domeniu, sunt tot mai greu de strâns pentru că, spre deosebire de anii anteriori, există o reticenţă a investitorilor în a cheltui, într-o perioadă în care recesiunea e pe buzele tuturor.

    Totodată, fiecare beneficiar se va obliga, inclusiv în cazul în care fondul (existent sau propus) acoperă ca strategie mai multe ţări, să investească în România cel puţin echivalentul sumei angajate în fondul respectiv din Recovery Equity Fundv (PNRR).

    În pofida contextului economic şi a celui geopolitic, două iniţiative noi apar între cele care au primit aprobarea pentru banii din PNRR, este vorba de Booster Capital şi de BoldMind.

    “BoldMind este primul fond cu investitori instituţionali administrat de echipa condusă de investitorul român Dragos Roşca. Echipa are o strategie diversificată de investiţii în companii aflate în stadiul de creştere accelerată”, scrie în anunţul de pe site-ul MIPE.

    Dragoş Roşca este un investitor cunoscut pentru că a fost acţionar în companii precum OptiBLU (business vândut către fondul Innova Capital) sau Smartree. El a condus anterior şi fondul Gemisa Investments.

    Totodată, şi Booster Capital este un nume nou în piaţa fondurilor de investiţii din România. Şerban Roman, fostul şef al Enterprise Investors pe plan local, a cofondat Booster Capital alături de Thomas Tuske, fostul country director al Enterprise Investors în Ungaria. Enterprise Investors a fost unul dintre primii investitori financiari care a pariat pe România în anii ’90. Lor li s-a alăturat ulterior şi Nicolae Dincă, fost CFO al Bitdefender.

     

    De unde vin banii?

    Componenta 9 a PNRR, denumită „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare“, include o serie de reforme şi investiţii menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care şi „Investiţia 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat“. Investiţia 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund), cu o alocare de 400 milioane euro.

    Banii vor merge în final – cu ajutorul fondurilor de investiţii – către IMM-uri, companii medii, cu până la 3.000 de salariaţi, şi către proiecte de infrastructură (de ex. eficienţă energetică sau energie regenerabilă) sau transfer de tehnologie din România. Investiţiile se vor putea face sub formă de equity (capital) şi quasi-equity.

    Fondurile au putut aplica pentru bani începând cu 15 august 2022, data limită fiind decembrie 2025. Contribuţiile se pot aloca până în iunie 2026, cu condiţia să mai existe resurse până atunci. Mai exact, aplicaţiile primite sunt tratate în ordinea venirii lor.

    Bugetul de 400 mil. euro din PNRR poate fi o gură importantă de oxigen pentru piaţa de M&A care începe să simtă efectele scumpirii banilor ca urmare a inflaţiei.

    În România, în industria de M&A, fondurile de investiţii au fost mereu un actor minoritar, având o cotă de piaţă de circa 10-15%, restul fiind aportul investitorilor strategici. În alte pieţe, chiar şi în Polonia, fondurile sunt mult mai active.

    În total, în România, sunt circa 25 de fonduri de private equity şi VC, iar din estimările ZF, ele au pariat pe afacerile autohtone undeva la 5-6 mld. euro în cele trei decenii de capitalism. Totuşi, conform spuselor executivilor din domeniu, mai e loc mult de dezvoltare. Astfel, banii din PNRR ar putea reprezenta un motoc.

    Cine este FEI?

    ► Fondul European de Investiţii este o instituţie financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii, dar care are o structură mai complexă a acţionariatului, ce cuprinde şi Comisia Europeană (30%) şi o serie de investitori publici şi privaţi din Europa, precum băncile comerciale (10%). Obiectivul principal al FEI este finanţarea IMM-urilor inovative din Europa.

    ► Activitatea Fondului în România a început în timpul programului 2007-2013. Atunci, FEI a semnat un acord cu Guvernul României care i-a încredinţat fonduri structurale alocate de UE pentru a reduce disparităţile dintre statele membre. În perioada 2014-2020, fondul a continuat cooperarea cu Guvernul României. Mai mult, a început să primească bani ca rezultat al investiţiilor din anii anteriori, iar statele cu care FEI lucrează – inclusiv România – au spus că sumele care vin astfel vor fi reinvestite, conform unor informaţii furnizate anterior de executivii FEI.

    ► Fondul European de Investiţii a susţinut cu bani, de la fondare şi până astăzi, circa 100 de companii locale. Este vorba de banii pe care fondurile de private equity sau venture capital – partenerii FEI – le-au pariat pe afaceri româneşti. Sumele totale investite au provenit parţial de la FEI şi parţial de la alţi investitori privaţi sau instituţionali.

     

    ZF va lansa în următoarele săptămâni cea de-a XVII-a ediţie a anuarului Top tranzacţii, care va aduce în prim-plan toate acordurile semnate de la începutul lui 2023 şi până în prezent în România. Clasamentul este realizat de Ziarul Financiar după ce au fost strânse datele de la cei mai importanţi actori din domeniu, avocaţi, consultanţi, bancheri, fonduri de private equity şi venture capital, Consiliul Concurenţei şi companii.

     

  • Veste bună de la Bruxelles: Comisia Europeană aprobă României un ajutor de stat în valoare de 164 de milioane de euro, pentru sprijinirea producţiei agricole

    Comisia Europeană a aprobat o schemă a României de aproximativ 164 de milioane EUR (815,5 milioane RON) pentru sprijinirea sectorului producţiei agricole primare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză şi de tranziţie pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 şi modificat la 20 noiembrie 2023, în vederea sprijinirii unor măsuri în sectoare care sunt esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi pentru reducerea dependenţei de combustibili, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

    Ajutoarele din cadrul schemei vor avea o valoare limitată şi vor fi sub forma unor subvenţii pentru dobânzile la împrumuturi. Măsura va fi deschisă producătorilor agricoli care riscă să piardă lichiditate financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

    În special, în cadrul schemei României ajutorul nu va depăşi 280 000 EUR per beneficiar şi se va acorda cel târziu până la 30 iunie 2024. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile stabilite în Cadrul temporar de criză şi de tranziţie. Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

  • Teodora Preoteasa, MIPE: Cum vom asigura nevoia de panouri fotovoltaice pentru toate măsurile de finanţare pe care le lansăm? Dacă avem întârzieri de peste 1 an la livrare noi vom pierde bani din PNRR

    Valul naţional, european şi global de adopţie al soluţiilor fotovoltaice pune presiune pe lanţul de aprovizionare, iar dacă întârzierile în livrări ajung mai mari de un an, România ar putea pierde bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a explicat Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prezentă în ZF Power Summit 2024.

    „Dacă MIPE şi Ministerul Mediului lansează în aceeaşi periaoadă apeluri prin care sprijinim instalarea de panouri fotovoltaice, toţi vom avea nevoie de panouri. Cum vom asigura această nevoie? Iar acest lucru se întâmplă şi la nivelul Uniunii Europene, nu doar la nivelul României. Toată lumea merge în această direcţie. Vom avea întârzieri de peste 1 an la livrare. Dacă se întâmplă acest lucru, noi vom pierde banii din PNRR”.

    Discuţia vine în contextul în care cea mai mare parte din echipamentele necesare proiectelor fotovoltaice vine din China, ceea ce înseamnă că implementarea unor programe lansate pe plan local ajunge să depindă aproape în întregime de furnizori din afara Uniunii Europene.

    „Este un lucru pe care trebuie să îl avem în vedere. Aceste capacităţi de producţie trebuie sprijinite în interiorul UE şi evident că România trebuie să facă parte din acest proces”.

    Ce a mai declarat în cadrul ZF Power Summit 2024:

    • Fondul de Modernizare înseamnă în jur de 15-16 miliarde de euro până în 2030. Fondul de Modernizare este de fapt principala sursă de finanţare pentru industrii şi aici vorbim de industriile sau de întreprinderile care intră sub incidenţa ETS.
    • Sunt oportunităţi de finanţare multiple şi ca să vă fac aşa un calcul estimativ, din politica de coeziune şi din PNRR sunt allocate fonduri în jur de 7 miliarde de euro.
    • Din politica de coeziune avem deja 174 de proiecte depuse cu o valoare de 600 de milioane de euro, asta doar ce s-a lansat până acum.
    • În primul trimestru vom mai avea în jur de 20 de apeluri cu cel puţin 1 miliard de euro. Aici vorbim de programele regionale, de programul de dezvoltare durabilă şi de programul de tranziţie justă.
    • Pe programul de Tranziţie Justă sunt peste 2 miliarde de euro care vor sprijini 6 judeţe din România în acest process de tranziţie. Scopul finanţării din acest program îl reprezintă menţinerea locurilor de muncă pentru întreprinderile care vor fi sprijinite sau către crearea de locuri de muncă noi. Nu trebuie să uităm că acest lucru trebuie să primeze.
    • Am început un parteneriat cu AJOFM-urile, pentru că trebuie să existe o mapare în cele şase judeţe incidente programului de Tranziţie Justă, Gorj, Hunedoara, Mureş, Prahova, Galaţi şi Dolj. Bazându-ne pe această coalborare cu AJOFM-urile vor urma şi training-uri de reprofesionalizare, reskilling, upskilling.
    • Prin PNRR există în componenta Valul Renovării o zonă de training pentru cei care lucrează în zona de eficienţă energetică şi prin programul REPowerEU avem peste 10 milioane de euro pentru traininguri pentru cei din zona de energie verde.
    • Ce avem prin programul de Tranziţie Justă sunt două proiecte pre-identificate pentru întreprinderi mari, Liberty Galaţi şi Azomureş, sunt două întreprinderi ETS care îşi rediversifică activitatea şi într-adevăr scopul principal este acela de a include hidrogenul în procesele celor două companii.
    • Trebuie să ne concentrăm eforturile către această tranziţie accelerată şi justă a sectorului industrial spre energie verde. Şi spun justă pentru că trebuie să avem în vedere oamenii, deci fără să afectăm această componentă socială, oamenii care lucrează în toate aceste sectoare industrial. Acesta este primul element pe care trebuie să îl avem în vedere.

  • IT-iştii continuă să ceară salarii mai mari, dar nu înţeleg că piaţa s-a schimbat şi companiile nu mai aruncă cu bani, ci dimpotrivă, trebuie să taie bugetele salariale

    Trendul care a început în Statele Unite în toamna lui 2022 pe piaţa de IT continuă şi este din ce în ce mai prezent şi pe piaţa românească: companiile din IT – fie multinaţionale, fie locale – au îngheţat poziţiile de toate felurile, bugetele de salarii au devenit tot mai strânse, proiectele s-au redus, nu mai există companii noi care să arunce cu bani pentru IT-işti şi să determine celelalte companii să majoreze salariile, iar cerinţele tehnice pentru un angajat au crescut. De partea cealaltă, IT-iştii români continuă să se supraevalueze din punctul de vedere al cerinţelor salariale şi a ceea ce ştiu din punct de vedere tehnic şi nu înţeleg că nu se mai aruncă cu bani în piaţă, la aceste două lucruri adăugându-se solicitările de flexibilitate a programului, să continue să nu mai vină la birou, să-şi facă programul aşa cum vor, să lucreze când au chef, spune un head-hunter. N-aş putea spune că salariile scad, ci nu mai cresc, menţionează head-hunterul, specializat pe zona de IT. În continuare sunt poziţii deschise dar se angajează mult mai greu, iar cerinţele tehnice pe care trebuie să le ştie angajatul încep să câştige teren. Înainte, când trebuia să angajezi mulţi IT-işti într-un termen scurt, nimeni nu prea se uita cu atenţie la ce ştiu să facă aceştia, ce cunoştinţe au, ce programe spun că ştiu. Acum, din zece oameni recrutaţi care trec de head-hunter, care sunt OK cu salariul, numai trei reuşesc să treacă şi de criteriile tehnice, a adăugat head-hunterul. Pe piaţă încep să se plimbe din ce în ce mai multe CV-uri de IT-işti care au lucrat din România pe proiecte în afară, dar aceste proiecte s-au terminat, iar acum caută ceva de lucru pe piaţa românească. Spre exemplu, un IT-ist din Cluj, care lucra pentru piaţa americană la un subcontractor al unui gigant din IT şi câştiga 6.000 de dolari pe lună net, nu a găsit o poziţie similară pe piaţa românească la aceiaşi bani, aşa că după trei luni de căutări a acceptat ceea ce a găsit, o poziţie cu un salariu de 3.500-4.000 de euro pe lună, sub ceea ce câştiga pe piaţa americană. Iar el nu este singurul. Pe medie, conform Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu din IT a crescut anul trecut cu 8%, faţă de o medie pe economie de 15,5%. Din ce în ce mai greu şi mai rar se mai acceptă acum majorări salariale, iar acestea se operează doar individual, prin excepţie şi pentru poziţii cu o specializare mai ridicată, care se găsesc greu în piaţă. Piaţa este undeva la 40 de euro pe oră, mai poate urca la 50 de euro pe oră, dar când vorbim de 60-70 de euro pe oră trebuie să existe o motivaţie foarte clară de ce se plăteşte un asemenea preţ pentru un IT-ist, ce face el, mai ales că acest tarif orar poţi să-l obţii în Anglia sau Statele Unite. Dacă acum doi ani de zile, când toate companiile angajau IT-işti în neştire, se plătea preţul cerut de aceştia, acum situaţia s-a schimbat. Creşterea numărului de CV-uri, creşterea oamenilor disponibili în piaţă, mai ales dacă contractele din afară s-au redus ori încheiat, a dat din nou putere celor de la HR de a selecta oamenii. Dacă cineva vine cu experienţă de zece ani, dar care a însemnat zece companii, adică a schimbat compania o dată pe an, CV-ul nici nu mai este luat în considerare. Cei de la HR încep să se uite la cât de stabil a fost un IT-ist pe poziţiile anterioare. De 15 ani IT-iştii au fost în fruntea creşterilor salariale, dar acum piaţa s-a mai răcorit şi fiecare companie încearcă să vadă cum stă din acest punct de vedere. IT-iştii vor intra în proces de evaluare dacă pot fi schimbaţi, mai ales cei care nu au prea multă experienţă şi nu sunt în poziţii cheie vor fi schimbaţi cu alţii mai ieftini, pentru că bugetele trebuie să fie ţinute sub control. Multe poziţii vor fi blocate şi în final vor fi reduse, mai ales dacă nu există proiecte noi.

    Întrebarea este cât va dura această situaţie. Cel puţin doi ani, dacă nu mai mult, spune head-hunterul.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Dincolo de războaiele comerciale sunt banii: Un think-tank condus de McKinsey, cea mai mare companie americană de consultanţă, a dus sfaturi Chinei în privinţa politicilor care au dus la tensiunile politice cu SUA

    Un think-tank condus de McKinsey a sfătuit China să aprofundeze cooperarea dintre mediul de afaceri şi armată şi să împingă companiile străine să iasă din industriile sensibile, ca parte a unui proiect dedicat guvernului în 2015., scrie Financial Times.

    Recomandările cuprinse într-o carte a Urban China Initiative, comandată de agenţia centrală de planificare a guvernului chinez, se numără printre zecile de politici propuse pentru a impulsiona capacităţile tehnologice ale ţării, potrivit unei analize a lucrării, care nu a fost prezentată anterior în presa occidentală.

    Cartea UCI – cu o prefaţă semnată de unul dintre cei mai importanţi parteneri McKinsey din China şi care se bazează pe munca desfăşurată de divizia de cercetare internă a McKinsey – a făcut parte din cercetările guvernului chinez pentru cel de-al 13-lea plan cincinal, care acoperă perioada 2016-20. Planul cincinal a inclus politica „Fabricat în China 2025″, care a sporit tensiunile dintre Beijing şi Washington.

    McKinsey a închis UCI în 2021 şi a minimalizat relaţia sa cu guvernul chinez în urma presiunilor politice exercitate de SUA, unde legislatorii s-au întrebat dacă consultanţa în China intră în conflict cu activitatea firmei pentru Departamentul american al Apărării.

    La o audiere în Congres, luna aceasta, Bob Sternfels, partenerul manager global al McKinsey, a declarat: „Nu lucrăm şi, din câte ştiu eu, nu am lucrat niciodată pentru Partidul Comunist Chinez sau pentru guvernul central din China. Majoritatea muncii pe care o facem în China este pentru companii multinaţionale. Multe dintre acestea sunt companii americane şi companii chineze din sectorul privat”.

    McKinsey a precizat că proiectul din 2015 pentru Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă a guvernului chinez „nu a fost scris de McKinsey şi nu este o lucrare McKinsey” şi că îşi menţine declaraţiile privind activitatea sa în această ţară.

    „UCI” a fost o iniţiativă non-profit co-fondată în 2011 împreună cu Universitatea Columbia şi Universitatea Tsinghua. „The Urban China Initiative” nu este un proiect elaborat în întregime de McKinsey şi nu a efectuat lucrări în numele McKinsey. Din câte ştim, McKinsey nu a fost compensată pentru nicio cercetare sau iniţiativă legată de UCI”, a precizat aceasta, adăugând: „După cum am declarat anterior, guvernul central al Chinei nu este şi, din câte ştim, nu a fost niciodată client al McKinsey”.

    McKinsey a fondat UCI împreună cu partenerii săi universitari în 2011, într-un climat geopolitic diferit, descriind iniţiativa ca fiind un „catalizator al principalelor dialoguri naţionale, provinciale şi locale din China privind problemele urbane”. Printre activităţi se numără publicarea unui indice al oraşelor durabile pentru a „ajuta liderii urbani să ia decizii politice în cunoştinţă de cauză” şi organizarea de conferinţe periodice care au permis McKinsey să aibă legătură directă cu mai mulţi oficiali ai statului.

    Cartea de 310 pagini a UCI pentru NDRC, intitulată „Revoluţii ştiinţifice şi tehnologice în întreaga lume”, conţinea o prefaţă a partenerului senior al McKinsey din Shanghai, Lola Woetzel, care a fondat UCI în 2011 şi a co-prezidat iniţiativa. Ea a prezentat un exemplar personalizat al lucrării premierului chinez de atunci, Li Keqiang, la un simpozion NDRC din decembrie 2015.

  • După schimbările politice din Polonia, Bruxellesul a dat undă verde pentru eliberarea banilor

    Săptămâna viitoare, Comisia Europeană va începe să deblocheze plăţi de până la 137 de miliarde de euro din fondurile UE destinate Poloniei, care sunt în prezent îngheţate din cauza unor probleme legate de statul de drept, raportează Politico.

    „Săptămâna viitoare, Colegiul [de comisari] va înainta două decizii privind fondurile europene care sunt în prezent blocate pentru Polonia”, a anunţat vineri preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în timpul unei conferinţe de presă la Varşovia.

    „Aceste decizii vor elibera până la 137 de miliarde de euro pentru Polonia”, a spus von der Leyen, subliniind că banii vor proveni din planul de redresare al UE, precum şi din fondurile de coeziune.

    Anunţul vine pe fondul eforturilor guvernului polonez nou ales, care a încercat să repare relaţia cu Bruxelles-ul sub conducerea premierului proeuropean Donald Tusk, de a restabili statul de drept în ţară.

    La o reuniune a miniştrilor afacerilor europene desfăşurată la Bruxelles la începutul acestei săptămâni, ministrul polonez al justiţiei, Adam Bodnar, a dezvăluit un „plan de acţiune” menit să pună capăt unei dispute de lungă durată privind statul de drept între UE şi Varşovia, care a început în timpul guvernului naţionalist anterior Lege şi Justiţie (PiS).

    Planul este menit să „restabilească ordinea constituţională în Polonia şi să rezolve criza statului de drept”, a declarat Bodnar pentru POLITICO’s Brussels Playbook.

    Von der Leyen a declarat vineri că planul este „o declaraţie puternică” şi a salutat eforturile guvernului Tusk de a restabili independenţa sistemului judiciar.

  • Când bogaţii au nevoie de bani de buzunar. Jeff Bezos, al treilea cel mai bogat om de pe planetă cu o avere de peste 190 miliarde dolari, a vândut un pachet uriaş de acţiuni Amazon pentru 8,5 miliarde de dolari

    Jeff Bezos, fondatorul gigantului de e-commerce Amazon, a vândut 14 milioane de acţiuni Amazon care i-au adus în cont 2,4 miliarde de dolari. Prin cea mai recentă tranzacţie, Bezos pune punct planului său de a vinde un pachet de 50 de milioane de acţiuni, iar suma totală încasată de miliardar se ridică la 8,5 miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    Fondatorul Amazon şi omul din spatele companiei de explorare spaţială Blue Origin, nu a oferit niciun detaliu despre modul în care îşi va folosi banii.

    Jeff Bezos plănuieşte să se mute din Seattle în Miami, o mişcare strategică pentru a evita taxele pe câştigurile din acţiuni pe care le percepe Washingtonul şi pe care Florida nu le are. Estimările spun că Bezos ar putea economisii sute de milioane de dolari în acest mod.

    Bezos are o avere netă de 191,3 miliarde de dolari, fiind eclipsat doar de Elon Musk şi Bernard Arnault, potrivit Bloomberg Billionaire Index.

     

  • Când bogaţii nu mai au bani de lux, nici criza nu este departe. Care este lucrul pe care majoritatea bogaţilor îl achiziţionau şi care acum nu îşi mai găseşte cumpărători

    Exporturile elveţiene de ceasuri au crescut modest în ianuarie, în condiţiile în care creşterea economică a încetinit, iar cererea slabă pentru ceasurile de lux afectat sectorul, scrie Bloomberg.

    Exporturile lunare au crescut cu 3,1% până 2,2 miliarde de dolari a anunţat Federaţia Industriei Elveţiene a Ceasurilor. Creşterea a fost  11,8% în prima jumătate a anului trecut.

    Numărul de ceasuri exportate a crescut cu 2,9%, până la 1,2 milioane, în condiţiile în care livrările de ceasuri ale colaborărilor Blancpain şi Omega ale brandului Swatch au impulsionat cererea în segmentul inferior.

    Analistul Thomas Chauvet de la Citigroup a declarat că cifrele au arătat „un început slab de an”.

    Cumpărătorii de ceasuri elveţiene de lux îşi restrâng cheltuielile pe fondul îngrijorărilor economice şi geopolitice, după un boom al cererii din perioada pandemiei.

    Numărul de ceasuri exportate cu preţuri de peste 3.000 de franci a scăzut cu 4,5% în ianuarie, chiar dacă valoarea lor a crescut cu 4,3%, a precizat Federaţia într-un comunicat. În acelaşi timp, numărul de ceasuri exportate cu un preţ en-gros mai mic de 200 de franci a crescut cu 5,5%, impulsionat de marca omonimă a Swatch Group AG.

    Exporturile către SUA, cea mai mare piaţă pentru ceasurile elveţiene, au crescut cu un modest 2,2% . Exporturile din China au crescut cu 5%, în timp ce livrările către Hong Kong au scăzut cu 4,7%.

    Exporturile de ceasuri au atins un nivel record de 26,7 miliarde de franci elveţieni ca valoare în 2023, dar rata de creştere a vânzărilor a scăzut la doar 3,6% în a doua jumătate a anului, deoarece consumatorii s-au retras.

    Industria ceasurilor de lux este al treilea cel mai mare sector de export din Elveţia şi are aproximativ 60.000 de angajaţi. Producătorii de ceasuri de lux, de la Rolex la Patek Philippe şi până la Vacheron Constantin, vor prezenta noi modele la târgul anual Watches and Wonders, care va avea loc în aprilie la Geneva.

  • Când bogaţii nu mai au bani de lux, nici criza nu este departe. Ceasurile elveţiene îşi găsesc cu greu proprietari pe măsură ce apetitul pentru lux îşi pierde din avânt

    Exporturile elveţiene de ceasuri au crescut modest în ianuarie, în condiţiile în care creşterea economică a încetinit, iar cererea slabă pentru ceasurile de lux afectat sectorul, scrie Bloomberg.

    Exporturile lunare au crescut cu 3,1% până 2,2 miliarde de dolari a anunţat Federaţia Industriei Elveţiene a Ceasurilor. Creşterea a fost  11,8% în prima jumătate a anului trecut. Numărul de ceasuri exportate a crescut cu 2,9%, până la 1,2 milioane, în condiţiile în care livrările de ceasuri ale colaborărilor Blancpain şi Omega ale brandului Swatch au impulsionat cererea în segmentul inferior.

    Analistul Thomas Chauvet de la Citigroup a declarat că cifrele au arătat „un început slab de an”.

    Cumpărătorii de ceasuri elveţiene de lux îşi restrâng cheltuielile pe fondul îngrijorărilor economice şi geopolitice, după un boom al cererii din perioada pandemiei.

    Numărul de ceasuri exportate cu preţuri de peste 3.000 de franci a scăzut cu 4,5% în ianuarie, chiar dacă valoarea lor a crescut cu 4,3%, a precizat Federaţia într-un comunicat. În acelaşi timp, numărul de ceasuri exportate cu un preţ en-gros mai mic de 200 de franci a crescut cu 5,5%, impulsionat de marca omonimă a Swatch Group AG.

    Exporturile către SUA, cea mai mare piaţă pentru ceasurile elveţiene, au crescut cu un modest 2,2% . Exporturile din China au crescut cu 5%, în timp ce livrările către Hong Kong au scăzut cu 4,7%.

    Exporturile de ceasuri au atins un nivel record de 26,7 miliarde de franci elveţieni ca valoare în 2023, dar rata de creştere a vânzărilor a scăzut la doar 3,6% în a doua jumătate a anului, deoarece consumatorii s-au retras.

    Industria ceasurilor de lux este al treilea cel mai mare sector de export din Elveţia şi are aproximativ 60.000 de angajaţi. Producătorii de ceasuri de lux, de la Rolex la Patek Philippe şi până la Vacheron Constantin, vor prezenta noi modele la târgul anual Watches and Wonders, care va avea loc în aprilie la Geneva.

  • Oraşul european care transformă banii turiştilor în beneficii sustenabile

    Barcelona utilizează 100 de milioane de euro din taxa de turism pentru instalarea de pompe de căldură şi panouri solare în şcolile de stat.

    Planul vizează transformarea percepţiei asupra impactului turismului prin investiţii în beneficii ecologice pe termen lung.

    Instalarea sistemelor de aer condiţionat alimentate de energie solară şi înlocuirea cazanelor poluante va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi la îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare pentru elevi.

    căldură şi panouri solare pentru şcolile din zonă, scrie Fortune. Planul autorităţilor locale implică redirecţionarea a 100 de milioane de euro din taxa de turism către un fond care va instala pompe de căldură şi panouri solare în şcolile de stat.
    Această iniţiativă ar putea să schimbe percepţia asupra impactului vizitatorilor asupra oraşului, de la oameni care aduc deranj la oameni care contribuie la o cauză verde pe termen lung. La fel ca alte oraşe europene, Barcelona se confruntă cu provocări legate de schimbările climatice şi presiunea adăugată a turismului. Însă prin utilizarea taxei de turism pentru beneficii clare şi verzi pe termen lung, oraşul caută să abordeze aceste provocări într-un mod inovator.

    Planul implică instalarea de sisteme de aer condiţionat alimentate de panouri solare pe un total de 170 de şcoli până în 2029, precum şi înlocuirea cazanelor vechi şi poluante cu pompe de căldură. De asemenea, se va instala o suprafaţă totală de 181.000 de metri pătraţi de panouri solare pe proprietăţile şcolare, cu surplusul de energie utilizat pentru a alimenta clădirile publice din apropiere.

    Această iniţiativă a oraşului Barcelona ar putea oferi un model pentru alte oraşe europene, care se confruntă şi ele cu schimbările climatice şi cu o creştere a numărului de vizitatori. De exemplu, Veneţia a colectat 37 de milioane de euro în taxe de turism peste noapte în 2023, iar Parisul a majorat taxa de turism pentru vizitatorii care stau în regiunea Île de France cu 200%. Cu toate acestea, unii nu sunt convinşi că aceste planuri sunt suficiente pentru a compensa impactul vizitatorilor suplimentari.