BusinessMagazin

Tag: apreciere

  • Adrian Ghenie, pe primul loc într-un top al celor mai tranzacţionaţi artişti din lume în 2014

    Astfel, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, pentru prima dată un artist român se clasează pe primul loc într-un astfel de top. Adrian Ghenie a reuşit să atingă această performanţă prin punerea în vânzare de către colecţionari şi galerii a 10 lucrări ce poartă semnătura sa.

    Citiţi editorialul semnat de redactorul-şef Dorin Oancea, ilustrat cu o lucrare a lui Adrian Ghenie

    În luna iunie, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie “The Fake Rotko” cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român.

    De data aceasta vedetele celor două seri au fost “Blue Rain”, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, iar la Sotheby’s “Duchamp’s Funeral” a reconfirmat valoarea artistului român, adjudecându-se pentru suma de 1.285.300 de euro.

    De asemenea, potrivit sursei citate, instalaţia denumită “Communism Never Happened”, de Şerban Savu şi Ciprian Mureşan, colegi de şcoală şi de generaţie cu Adrian Ghenie, va fi prezentată la târgul de artă contemporană Art Basel Miami, de una dintre cele mai mari galerii din lume, David Nollan Gallery.

    “În ultimii ani, marile galerii internaţionale au un ochi aţintit asupra artiştilor români. Faptul că Mureşan, Savu şi Ghenie se află în top 10 al unor clasamente atât de importante nu este o întâmplare. MoMA – NY, MoCA – LA, Pompidou – Paris, Tate – Londra sunt doar câteva din muzeele ce îi expun de ani buni. Din Asia şi până în America, marii colecţionari deţin lucrări ale celor trei artişti şi nu numai. Alte nume aflate în colecţiile lor sunt: Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Răzvan Boar, Teodora Axente, Victor Man, Mircea Suciu etc. Succesul artiştilor români tranzacţionaţi internaţional va schimba dinamica pieţei interne a artei contemporane”, a declarat Roxana Vâlcu, Owner Art Advisers, firmă de consultanţă în artă.

    Cei trei artişti sunt reprezentaţi de Galeriile Plan B (Cluj şi Berlin) şi Nicodim Gallery (Los Angeles şi Bucureşti).

    Născut în 1977, în Baia Mare, Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi s-a tot împărţit între acest oraş şi Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană.

    Artistul român Adrian Ghenie a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti. Tabloul său “Regele” a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată tabloul “Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru 140.747 de euro la Licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte din Cluj, unde l-a avut profesor pe reputatul pedagog Ioan Sbârciu, şi a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Conform news.artnet.com, Adrian Ghenie este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul “Georges Pompidou”. Printre fanii artistului s-ar număra, conform sursei citate, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În luna iunie, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român Adrian Ghenie, considerat un reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Potrivit The Independent, picturile lui Adrian Ghenie sunt expresive în modul de realizare. Acesta alege să nu utilizeze instrumente tradiţionale, optând în realizarea lucrărilor sale pentru un cuţit de paletă şi pentru stencil. Nu se vede pe nicăieri în studioul său vreo pensulă.

    “Nu poţi picta asta (lucrările lui, n.r.) cu o pensulă. Este doar rezultatul unui accident. Totul este un accident. Foarte puţine lucruri sunt de fapt pictate”, spunea pentru The Independent Adrian Ghenie.

    Potrivit The Independent, picturile lui au un aspect îngrijit, însă, când te apropii de ele, poţi observa elementele neaşteptate şi spontaneitatea pe care le implică acestea. “Ceva este aplicat pe o suprafaţă, care poate distruge respectiva suprafaţă, însă, dacă nu o distruge, se poate transforma totul în ceva bun. Jumate-jumate. Este un moment ca o ruletă rusească”, afirma artistul român.

    Pe de altă parte, cotidianul britanic remarca că, pentru Ghenie, nimic nu este garantat. Modul în care acesta a fost crescut l-a pregătit pentru ce este mai rău. “Am crescut cu mentalitatea că regula este să pierzi şi câştigul este strania excepţie”, spunea Adrian Ghenie.

    Publicaţia britanică The Independent l-a portretizat pe Adrian Ghenie în contextul în care o expoziţie a acestuia, intitulată “Golems”, a fost vernisată pe 12 iunie la galeria Pace din Londra, unde a putut fi vizitată până pe 26 iulie.

  • Escape the room – noul fenomen pe care pariază cei care vor să deschidă o afacere în Bucureşti

    Dacă întrebaţi pe cineva care este principala atracţie din Bucureşti, aţi primi probabil răspunsuri precum Palatul Parlamentului, Ateneul Român sau Muzeul Satului. Cei de la TripAdvisor cunosc însă altă poveste: dintre cele 141 de atracţii din capitală, cea mai apreciată este „Escape the room“.

    Ideea din spatele Escape este una destul de simplă: eşti într-o cameră încuiată, înconjurat de indicii, şi ai la dispoziţie 60 de minute pentru a găsi cheia. Pare simplu? În realitate, nu e chiar aşa.

    Primul joc de acest tip datează încă din 1988, atunci când John Wilson a lansat „Behind Closed Doors“, o aplicaţie de tip text adventure, prin comenzi scrise, în care jucătorul trebuia să evadeze dintr-o cameră folosind diverse obiecte. Termenul „Escape the Room“ a fost lansat în 2001, odată cu jocul „Mystery of Time and Space“ (MOTAS). Succesul a fost atât de mare, încât în următorii ani s-au dezvoltat sute de mii de programe similare.

    Primul Escape the Room „în mărime naturală“ a fost deschis la Budapesta, în cadrul Parapark. Reacţia publicului a fost neaşteptat de bună, determinând apariţia a zeci de alte locaţii. Cea mai cunoscută este cea din Silicon Valley, amenajată de un grup de studenţi, celebră pentru faptul că, de-a lungul celor opt ani de existenţă, doar 23 de oameni au reuşit să elucideze misterele camerei în cele 60 de minute.

    România a apărut pe harta mondială a jocurilor de tip Escape the Room în 2013, atunci când mai mulţi antreprenori din Cluj şi Timişoara au decis să-şi încerce norocul, amenajând locaţii. A urmat Bucureşti, unde, fără bugete de promovare, Escape the Room a început să atragă tot mai mulţi clienţi.

    Escape Rooms este una dintra primele locaţii deschise în Bucureşti, în prima parte a acestui an. Cele două camere, aflate în cadrul unui hostel din centrul capitalei, te invită la poveşti diferite. În prima cameră, care aminteşte de o baracă militară, scenariul spune că ai 60 de minute pentru a dezamorsa o bombă. Cea de-a doua cameră seamănă cu o tablă de şah, având ca unică misiune evadarea. Uşor de zis, mai greu de făcut.

    Flavia Mândruţ (25 de ani), managerul Escape Rooms, spune că ideea a venit în cadrul unui team building la Budapesta. „Am fost cu mai mulţi colegi acolo şi am jucat Escape, pentru că în Budapesta jocul era deja cunoscut, era un trend stabilit. Atunci erau mai puţine, dar acum în Budapesta sunt câteva zeci de Escape-uri, pentru că e un business excelent. Daniele Colombo, acţionarul majoritar în companie, a decis că vrea să îl aducă şi aici, aşa că a intrat în parteneriat cu persoanele care deţineau acolo locaţiile şi aceştia au acceptat să ne organizeze două camere. A trebuit să mergem pe această variantă pentru că noi nu aveam experienţa necesară pentru a construi de la zero două Escape-uri. Asta se întâmpla prin luna aprilie, când i-am dat drumul.“

    Investiţia, povesteşte Mândruţ, a costat mai puţin decât în alte ţări. „Aveam deja spaţiul, iar investiţia a fost în jur de 10.000 de euro; camerele noi vor costa mai puţin pentru că avem deja experienţă. Depinde foarte mult ce tip de cameră vrei să amenajezi; la Amsterdam, spre exemplu, am înţeles că există o cameră foarte hi-tech care a costat câteva zeci de mii de euro.“

    Fără a avea vreun buget impresionant de promovare, Escape Rooms a ajuns să fie cea mai recomandată atracţie din Bucureşti pe site-ul de turism TripAdvisor. Explicaţia, spune Flavia Mândruţ, este modul cum relaţionezi cu clienţii. „Am rugat toţi clienţii să scrie review-uri despre noi şi astfel a ajuns atracţia numărul unu din Bucureşti. Cu românii a fost ceva mai greu, pentru că lumea nu ştia despre ce e vorba, era un joc nou, iar noi le ceream zece euro ca să iasă dintr-o cameră încuiată“, continuă managerul.

    „Iniţial ne-am bazat foarte mult pe clienţii hostelului, însă acum aceştia nu mai reprezintă o parte semnificativă a clienţilor. Hostelurile sunt destinate, în general, unor persoane cu venituri mai mici, cum ar fi backpackerii, iar aceştia nu au foarte mulţi bani pentru activităţi de genul ăsta. În acest moment cei mai mulţi clienţi ne vin de pe TripAdvisor, sunt străini care citesc despre noi şi vor să joace camerele. Mare parte dintre cei care au venit să joace şi-au adus ulterior şi prietenii, nu am văzut pe nimeni să plece dezamăgit până acum.“

  • Povestea lui Jean Tirole, câştigătorul premiului Nobel pentru economie

    Născut în 1953 în oraşul Troyes, cu tatăl medic şi mama profesoară de litere, s-a orientat iniţial spre matematică şi a descoperit economia mai târziu, la 21 de ani. Tirole a obţinut licenţe în inginerie la Şcoala Politehnică din Paris şi Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele (1978) şi s-a specializat în matematică la Universitatea Paris Daphne.

    Şi-a făcut doctoratul în America, la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar teza de doctorat, ”Eseuri în teorie economică„, a fost realizată sub îndrumarea economistului american Eric Maskin, un alt laureat al premiului Nobel. În 1985 a început să predea economia la MIT. În 1991 a publicat una dintre cărţile sale importante, ”A Theory of Incentives in Regulation and Procurement„, în colaborare cu economistul Jean-Jacques Laffont, care tocmai crease Institutul de Economie Industrială (IDEI), având ca ţintă transformarea Universităţii din Toulouse într-un pol de cercetare economică major în Europa.

    Un an mai trâziu, Tirole s-a mutat la Toulouse, unde a devenit director ştiinţific al IDEI. Din 2007, este preşedintele consiliului de administraţie al Şcolii de Economie Toulouse (TSE), care regrupează peste 150 de cercetători şi formează economişti de înalt nivel. În 2007, Tirole a primit medalia de aur a Consiliului Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS), pe care doar un singur economist îl mai primise înaintea lui, Maurice Allais. Tirole a fost recompensat recent cu premiul Nobel pentru Economie în urma analizelor sale asupra mai multor industrii dominate de un număr mic de companii importante sau doar de una singură, care deţine monopolul pe o anumită piaţă, cum ar fi Microsoft în anii ’90 şi Google în prezent, potrivit quartz.com. În lipsa unor reglementări, pieţele pe care există monopol pot provoca efecte sociale nedorite, cum ar fi preţuri mai mari decât cele justificate de costuri sau companii neproductive care supravieţuiesc prin blocarea intrării pe piaţă a unor noi competitori.

    De mai bine de două decenii, Tirole a cercetat astfel de eşecuri ale pieţei. Analizele lui despre companiile cu putere mare pe o anume piaţă furnizează o teorie unitară care se bazează pe întrebări legate de politicile de stat, şi anume: cum ar trebui guvernele să gestioneze fuziunile dintre companiile mari şi cum ar trebui autorităţile centrale să reglementeze monopolurile. Înainte de Tirole, cercetătorii şi autorităţile au căutat principii generale după care se conduc toate industriile. În schimb francezul a dovedit din punct de vedere teoretic faptul că anumite reguli dau rezultate bune doar în anumite condiţii. De exemplu menţinerea unui anumit plafon al preţurilor ar putea determina companiile puternice să scadă costurile, ceea ce ar ajuta societatea. Cooperarea pentru stabilirea unor preţuri pe o anumită piaţă este, de obicei, dăunătoare, dar cooperarea pentru acordarea patentelor poate avea efecte pozitive pentru toţi actorii dintr-o industrie. În acelaşi sens, fuziunea unei companii cu furnizorul său poate încuraja inovaţia, dar, în acelaşi timp, poate avea consecinţe negative în ceea ce priveşte competiţia.

    Tirole a scris mai multe cărţi şi articole în care a prezentat un cadru general ce trebuie urmat pentru a implementa astfel de politici adaptate. De asemenea, în articolele sale, cercetătorul francez a aplicat aceste politici în domenii diverse, cum ar fi telecomunicaţiile şi sectorul bancar. Urmând sfaturile lui Tirole, guvernele pot să încurajeze companiile mari să devină mai productive şi, în acelaşi timp, să evite ca acestea să afecteze competitorii şi clienţii. Este pentru prima oară din 2008 când premiul Nobel este atribuit unui singur economist, iar Tirole va primi astfel toate cele 8 milioane de coroane (878.000 de euro) atribuite acestui premiu.

  • În noiembrie 2004 preziceam scăderea EURO. “Ce ziceţi de un euro de 36.000 lei?”

    În materie de valute, în mediul de afaceri din România mai exista la acel moment o singură certitudine: incertitudinea. Asociind denominarea cu devalorizarea valutelor, am scris că 2005 urma să fie primul an care să aparţină, cu adevărat, al leului. Dar şi al momentelor de adevăr la capitolele competitivitate şi competenţă.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2004

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • FBI are o problemă cu maşina fără şofer a Google

    FBI a emis un raport secret în care apreciază că maşina fără şofer a Google poate avea un impact major asupra infracţionalităţii. Un răufăcător într-o maşină fără şofer are ambele mâini libere şi poate privi în orice direcţie, fapt care schimbă complet datele unei urmăriri auto, notează FBI în raport, făcut public de Guardian.

    FBI mai crede că maşinile fără şofer pot fi folosite în atentate cu explozibili, dar şi că sistemul de conducere poate fi dereglat, fapt care ar pune viaţa pasagerilor în pericol.

    Raportul recunoaşte şi beneficiile de  avea o maşină care nu are nevoie de şofer: un număr mai redus de accidente, de exemplu.

    Google testează în prezent un automobil fără şofer, care ar putea intra în circulaţie în următorii cinci până la şapte ani. Prototipuri asemănătoare sunt în teste şi la alţi producători de automobile.

  • Putin: Prăbuşirea avionului în Ucraina arată necesitatea unei “soluţionări urgente” a crizei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Meciurile de la Cupa Mondială aduc cu peste 15% mai mulţi clienţi la terase. Majoritatea preferă Germania

     “Meciurile au crescut cu peste 15% numărul de clienţi din baruri. Ar fi fost cu mult mai mulţi dacă ar fi jucat România”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mugur Mihăescu, proprietarul PUB-ului St. Patrick din Centrul Istoric.

    El a afirmat că cei mai mulţi clienţi au venit în baruri pentru meciurile Germaniei, simpatizată de public, dar şi pentru cele ale Braziliei, caz în care cei mai mulţi îşi doreau ca această echipă să piardă.

    “N-a ţinut nici dracu cu Brazilia. Au mers penibil de la primul meci. Numărul clienţilor a depins foarte mult de meciuri: la Brazilia-Columbia şi Germania-Franţa a fost plin, iar la Belgia-Argentina au venit mai puţini. Cei care veneau la meciurile Braziliei voiau s-o vadă eliminată”, a mai spus Mihăescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rus: Ar fi bine ca UDMR să rămână în Executiv. E un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă

     Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a fost întrebat de jurnalişti, vineri, la Alba Iulia, ce se întâmplă dacă UDMR se retrage de la guvernare şi a răspuns că Uniunea ar trebui să rămână în Executiv deoarece “este un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “UDMR va decide astăzi dacă se retrage. Dacă se retrag, nu avem nicio altă soluţie. Majoritatea din Parlament permite ca acest Guvern să rămână în funcţiune şi fără UDMR. Deci, se va merge în continuare fără ei, fără să existe, cred, alte probleme. Nu va fi o majoritate atât de solidă, dar rămâne o majoritate. Părerea mea este că ar fi foarte bine ca UDMR să rămână la guvernare, pentru că este un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă”, a spus Ioan Rus.

    Întrebat cum priveşte solicitările UDMR privind minorităţile, Ioan Rus a răspuns că i se par “normale”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul german de Finanţe: Americanii dau dovadă de o “prostie care te face să plângi”

     “Este extrem de prostesc ca Statele Unite să recruteze la noi persoane de a mâna a treia. Iar în faţa unei asemenea prostii, nu poţi decât să plângi”, a declarat ministrul pentru postul german Phoenix. “Şi de aceea, acest lucru nu o amuză pe cancelar”, a adăugat Schäuble, cunoscut pentru modul său direct de a vorbi.

    Pentru a doua oară în cinci zile, justiţia germană a deschis o anchetă, miercuri, în privinţa unui presupus spion care lucrează, potrivit presei, pentru Washington, un caz care tensionează şi mai mult relaţiile dintre Statele Unite şi Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Samsung a scăzut cu 24% în trimestrul al doilea, din cauza concurenţei rivalilor din China

     Samsung se aşteaptă, însă, la revenirea vânzărilor în trimestrul al treilea, susţinute de noi produse şi de divizia de ecrane a grupului, notează Bloomberg.

    Trimestrul al doilea, încheiat în iunie, este al treilea trimestru în care conglomeratul sud-coreean raportează declinul profitului.

    Samsung se află sub presiune atât din partea Apple pe segmentul premium, cât şi din partea producătorilor chinezi Xiaomi şi Lenovo, care adaugă funcţii tot mai compleze telefoanelor ieftine pentru a atrage cumpărătorii cu buget limitat.

    Aprecierea wonului a redus profitul grupului după repatrierea câştigurilor din străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro