BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Cine este omul din spatele brandului de îmbrăcăminte PORC. El este un cântăreţ celebru din ţara noastră, despre care puţini ştiu că este şi antreprenor

    La o primă vedere, între muzica rap şi un business cu haine nu există nicio legătură. Sunt două domenii diferite, însă  cu un important element comun: fanii. Pe asta mizează cel puţin Răzvan Eremia, nume mai puţin cunoscut clienţilor şi chiar celor care îi ascultă muzică. Lucrurile stau însă diferit când vine vorba despre Deliric şi PORC.

    Probabil că numele de Răzvan Eremia nu le sună cunoscut foarte multor persoane, asta în cazul în care nu vorbim despre fanii înfocaţi ai muzicii rap româneşti. În schimb, numele de scenă Deliric este ceva mai familiar, la fel cum este şi brandul de îmbrăcăminte PORC, în spatele căruia se află acelaşi om. Răzvan Eremia aka Deliric este cel care, în urmă cu circa un deceniu, a pus bazele brandului de haine PORC, un brand apreciat în special de generaţiile tinere, care abordează moda streetstyle şi care se regăsesc în stilul muzical al artistului. „În antreprenoriat trebuie să existe o balanţă între a nu te grăbi, dar a fi îndrăzneţ. Trebuie crezi şi să te gândeşti că poţi face ce îţi propui, dar nu trebuie să te grăbeşti. Nu trebuie să faci mâine milionul de euro.

    Trebuie să o iei uşor, să înveţi, să experimentezi. Ai timp”, a spus Deliric, artistul care poartă şi pălăria de antreprenor şi care se află în spatele brandului PORC, în cadrul emisiunii De toţi banii, parte din proiectul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al Băncii Transilvania. Deliric este unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi români şi este prezent pe scena românească de circa 25 de ani. Practic, el a debutat pe vremea când cei care astăzi îi ascultă muzica abia se năşteau. Este unul din membrii formaţiei C.T.C., alături de Vlad Dobrescu şi DOC, care fac acelaşi gen de muzică.

    Deliric a păşit în antreprenoriat alături de asociatul său, Cosmin Cristian Ciucă, şi au reuşit împreună să ducă brandul PORC la afaceri de peste 8 mil. lei în 2022, ultimul an pentru care există date publice disponibile la Ministerul de Finanţe.

    „Nu cred că e o idee bună să îţi începi cariera de antreprenor fugind după fonduri. Cred că poţi să începi un business cu banii pe care i-ai strâns. La PORC am început cu câteva mii de euro, bani strânşi din muzică şi graphic design. Ideea mea era să fac atunci câteva tricouri pentru Deliric. Am extrapolat apoi puţin şi am decis să fac un brand de sine stătător”, a povestit Deliric în timpul emisiunii De toţi banii. Întotdeauna, de-a lungul vieţii sale, artistul se gândea că nu va putea să facă zi de zi acelaşi lucru, să lucreze în acelaşi loc şi se temea că va intra într-o rutină interminabilă. El îşi aminteşte că, înainte să devină atât de cunoscut în domeniul muzical, a fost angajat doar jumătate de an într-o agenţie de publicitate.

    De-a lungul anilor, Deliric a avut mai multe tentative de a face business şi chiar şi-a înfiinţat câteva firme care, după cum spune el, au fost nişte „failuri”. „Am încercat să-mi fac o revistă de muzică şi să organizez diferite evenimente. Nu am putut să mă obişnuiesc cu ideea că trebuie să fac şi mâine ceea ce fac astăzi. Am reuşit să fiu angajat doar pentru jumătate de an într-o agenţie de publicitate. În rest, am lucrat ca freelancer şi cred că asta m-a ajutat să mă pregătesc pentru a fi antreprenor, să învăţ să îmi asum riscuri”, a mai spus el. În antreprenoriat, crede acesta, trebuie să ştii să navighezi. Pe cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum, consideră artistul, îi doboară stresul şi lipsa de siguranţă, astfel că ajung să se piardă pe drum odată cu ideile lor. În tot ce a făcut pe plan profesional, Deliric a pus, întâi de toate, pasiune. De aici a pornit totul, fie că vorbim de muzică, fie că ne referim la business, mai exact, la brandul de îmbrăcăminte PORC. „Cât timp eşti pasionat, poţi face orice şi poţi să îţi dedici tot timpul acelui business fără să simţi că munceşti. (…) Banii pot să vină mai uşor dacă îţi place ceea ce faci. Îţi dedici un anumit timp şi apoi, după muncă, începi să faci şi bani.” Astăzi, sub brandul PORC sunt produse cămăşi, bluze, hanorace, geci, pantaloni, şepci şi pălării, precum şi genţi şi ghiozdane sau încălţăminte. Brandul este prezent, potrivit site-ului propriu, în magazine din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Deliric mai spune, bazându-se pe propria sa experienţă în antreprenoriat, că sunt la fel de importante şi greşelile, dar şi lucrurile care merg bine, iar magia antreprenorului de succes este să ia cele mai bune lecţii din ambele cazuri. Artistul antreprenor consideră că antreprenoriatul constă, în special, în puterea de a colabora cu alţi oameni şi spune că o idee bună este să te asociezi cu cineva şi să faci business în echipă. Deliric a vorbit despre toate aceste experienţe pe care le-a întâlnit în drumul său ca antreprenor în emisiunea De toţi banii, parte din proiectul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al Băncii Transilvania. În episodul despre afaceri şi antreprenoriat, el a explicat în termeni cât mai simpli ce înseamnă să fii antreprenor, cum ajungi să îţi înfiinţezi propriul business şi care sunt riscurile acestui pas. 

    Educaţie financiară:

    1. Cum ştii că eşti pregătit să ai un business propriu?
    Un antreprenor de succes trebuie să ştie, în primul rând, să descopere o oportunitate din piaţă pentru care are resurse şi pregătirea necesară ca să ofere o soluţie mai bună decât ce există în prezent.
    Un alt atribut esenţial al unui antreprenor de succes este să ştie să calculeze în detaliu dacă poate obţine sau nu profit din ceea ce doreşte să producă pentru piaţă.
    Totodată, antreprenorul trebuie să ştie, să evalueze şi să îşi asume riscurile majore asociate afacerii pe care o dezvoltă.

    2.  Cu ce capital iniţiez o afacere?
    La începutul unei afaceri, mulţi antreprenori se confruntă cu provocări care ţin de numărul redus  de clienţi, lipsa experienţei de piaţă, lipsa credibilităţii în faţa unor investitori sau creditori. Astfel, ei apelează, pentru sprijin financiar, la cei trei F: familia (Family), prietenii (Friends) şi alţi ”nebuni” (Fools) care care cred în ideea lor de business.
    Pentru cei care se află la început de drum în antreprenoriat este recomandat să pornească o afacere cu capitalul propriu – bani economisiţi sau împrumutaţi de la cei mai apropiaţi oameni.

    3. Care sunt riscurile atunci când ai o afacere?
    Atunci când îţi creezi propria afacere, uneori, este nevoie de  mult până când acea afacere devine de sine stătătoare şi nu mai necesită prezenţa antreprenorului. De asemenea, este nevoie ca antreprenorul să cunoască foarte bine domeniul în care dezvoltă afacerea.
    Astfel, să ai un business înseamnă să îţi dedici, la început, tot timpul pentru a învăţa, a înţelege cum funcţionează o afacere şi pentru a o creşte până în punctul în care prezenţa ta, ca antreprenor, nu mai este necesară constant.

    Răzvan Eremia, fondatorul PORC: În antreprenoriat trebuie să existe o balanţă între a nu te grăbi, dar a fi îndrăzneţ. Trebuie să crezi şi să te gândeşti că poţi face ce îţi propui, dar nu trebuie să te grăbeşti. Nu trebuie să faci mâine milionul de euro. Trebuie să o iei uşor, să înveţi, să experimentezi. Ai timp.

    Banca Transilvania a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare devin teme de discuţie, miza fiind creşterea nivelului de educaţie financiară al copiilor şi tinerilor. În cel mai recent episod al emisiunii De toţi banii, parte din proiectul FIT al Băncii Transilvania, tema centrală a fost antreprenoriatul. Astfel, concepte precum de antreprenor, firmă sau capital iniţial şi-au găsit un înţeles cât mai simplu şi prietenos pentru generaţiile tinere.

  • Lideri de piaţă. Antreprenorii români domină sectoare-cheie din economie

    ♦ Au început fie în domenii pe care le-au studiat înainte de ’90, fie acolo unde au sesizat o nevoie a pieţei, fiind de multe ori deschizători de drumuri şi plecând în business deseori doar cu ambiţie şi cu un „pumn de economii” la purtător. Nu au vândut afacerile, deşi de multe ori au avut oferte foarte bune pe masă, dar nici nu au dat înapoi atunci când pe piaţă au intrat rând pe rând multinaţionale cu bugete impresionante de marketing. În multe sectoare sunt chiar antreprenori mici, care încă sunt şi proprietari şi vânzători şi contabili, dar şi şoferi. Acesta este „portretul robot” al antreprenorilor din domenii clar dominate de oameni de afaceri locali şi care au izbutit să fie chiar şi lideri în multe sectoare din economie. Care sunt domeniile în care românii reuşesc să fie competitivi şi să domine ca număr, dar şi ca nivel al afacerilor?

    Antreprenorii români au o prezenţă puternică pe piaţa farma, unde au dezvoltat companii şi cu afaceri de peste un miliard de lei, dar şi în transporturi, unde ocupă poziţii de lider pe calea ferată, transportul naval şi chiar în transportul rutier. Mai mult, companiile antreprenoriale româneşti domină şi sectoare precum construcţii, unde lider al pieţei este o firmă dezvoltată de un român, dar şi sectorul alimentar sau turism, fie că este vorba de hoteluri sau restaurante.

     

    Piaţa farma: antreprenori de profesie farmacişti au dezvoltat businessuri de miliarde de lei

    Retailul farmaceutic este în continuare dominat de antreprenori locali, afacerile regionale cu zeci sau sute de farmacii sunt deţinute în special de farmacişti,  care au pornit în urmă cu mai bine de două decenii o afacere proprie în domeniul în care s-au pregătit.

    Cel mai mare jucător atât ca număr de unităţi, cât şi după cifra de afaceri rămâne Catena, reţeaua de farmacii construită de antreprenoarea Anca Vlad. Distribuitorul de medicamente Fildas şi reţeaua de farmacii reprezintă un grup care a depăşit afaceri de 12 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în 2022. Antreprenoarea Anca Vlad punea în 1993 bazele distribuitorului de medicamente Fildas Trading, cea mai mare companie din acest sector după rezultatele din 2022. Mai mult, de la o reţea de 30 de farmacii în judeţul Argeş, în 1999, antreprenoarea a reuşit să pună Catena pe primul loc în retailul farmaceutic. Brandul Catena, cu peste 900 farmacii la nivel naţional, domină o piaţă în continuă mişcare, unde jucătorii cumpără farmacii pentru consolidare. Businessul Catena a depăşit 6,3 miliarde de lei în 2022, plus 23%.  Evoluţia Catena a fost una graduală, prin achiziţii sau deschideri de unităţi noi. În ultimii ani, mai mulţi dintre jucătorii mari au mers şi în oraşele mai mici, având în vedere competiţia din marile centre, dar şi creşterea puterii de cumpărare a pacienţilor şi dezvoltarea zonei private de sănătate.

    În rândul companiilor de peste 1 mld. lei a intrat şi Dona, reţeaua condusă de medicul Eugen Banciu, care numără  345 de farmacii, majoritatea proprii, dar şi câteva zeci în sistem de franciză.

    Şi Farmacia Tei, fondată de antreprenoarea Roxana Maftei, a fost la un pas de pragul de 1 mld. lei în 2022 şi chiar a depăşit acest prag anul trecut. Modelul de business pus pe piaţă de antreprenoarea a urmat politica preţurilor mici, diversitatea gamei de produse şi dezvoltarea unor adevărate supermarketuri de produse farma.

    În piaţă mai are o prezenţă puternică şi Ropharma, reţeaua de 160 de farmacii condusă de antreprenorul Mihai Miron, care a trecut de pragul de 500 mil. lei în 2022.

    Acum, din spatele acestor afaceri controlate de antreprenori locali vine următoarea generaţie în cazul multor afaceri de familie.

    Restul jucătorilor din piaţă au o acoperire regională, la nivelul câtorva judeţe în care şi-au extins prezenţa. Zona Dobrogei, spre exemplu, este dominată de lanţul de farmacii Minifarm (fondat de Valentina Călin), care s-a dezvoltat cu unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa, cu afaceri de 319 milioane de lei în 2022.
    Minifarm a avut o expansiune accelerată pe piaţa locală.

    În ultimii cinci ani, clasamentul celor mai mari cinci jucători din retailul farmaceutic s-a menţinut, într-o piaţă din care nu au lipsit tranzacţiile. Datele de la Statistică indicau un număr total de 8.135 de unităţi farmaceutice la nivel naţional în 2022.

     

    Industria alimentară, între adaptarea antreprenorului la piaţă şi dorinţa de a creşte

    Deşi în ultimii ani, odată cu achiziţiile făcute de marii jucători internaţionali, poziţia de lider mai este deţinută de antreprenori în doar câteva domenii din industria alimentară, antreprenorii români domină ca număr toate sectoarele dintr-un domeniu unde businessul total ajunge anual la 72 de miliarde de lei. Astfel, în producţia cărnii de pui, în conserve din carne, în fabricarea produselor de morărit, dar şi în sectorul mezelurilor, antreprenorii locali demonstrează încă o dată puterea românilor în business. Astfel, în industria cărnii de pui cei mai mari jucători sunt Transavia, grupul Agricola şi Carmistin.

    „Cred că în industria alimentară predomină companiile româneşti, în primul rând, date fiind condiţiile de muncă din sector, nu din cele mai uşoare. Apoi, vorbim de o piaţă volatilă – dacă nu eşti atent, o scapi printre degete! De asemenea, vorbim de marje mici de profit, care nu sunt chiar foarte atractive, mai ales că domeniul necesită investiţii mari. Nu în ultimul rând, profilul cetăţeanului antreprenor român este mai potrivit pentru această industrie decât pentru altele”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul cărnii de pui.

    Deşi în industria cărnii de pui s-au făcut câteva tranzacţii, nu au fost deal-uri care să fi schimbat semnificativ peisajul dintr-un sector care generează anual o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (doar prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre). Conform datelor de la Registrul Comerţului, în acest sector activează circa 70 de firme.

    La rândul lui, Radu Timiş Jr., CEO al grupului Cris-Tim, lider pe piaţa de mezeluri, crede că  este vorba despre obiceiurile de consum specifice româneşti şi gustul local distinct al produselor, dar şi despre ataşamentul faţă de tradiţie, capacitate de adaptare la nevoile pieţei, dar şi de determinarea antreprenorilor prezenţi pe piaţa de produse alimentare.

    “Românii rămân ataşaţi de gusturile tradiţionale şi preferă produsele dezvoltate local, ceea ce oferă un avantaj companiilor autohtone. De asemenea, atomizarea pieţei este un alt aspect. În mezeluri, piaţa s-a lansat imediat după revoluţie şi este foarte segmentată între mai mulţi jucători români, de diverse dimensiuni. Un al treilea aspect important este tipologia antreprenorului român – oameni tineri, cu o mare dorinţă şi determinare de a reuşi”, a spus managerul, care conduce un grup cu o cifră de afaceri de peste 907 milioane de lei în 2022.

    Mezelurile sunt sunt exemplu de piaţă unde companiile antreprenoriale au reuşit să se dezvolte. Cris-Tim, Fox, Aldis sunt doar câteva exemple de branduri locale care s-au dezvoltat pe piaţă. De asemenea, conservele sunt iar un domeniu în care antreprenorii au reuşit să se dezvolte, mai ales contextul pieţei favorabil, cu o tradiţie pentru borcane cu dulceţuri, zacuşcă, dar şi preparate din carne care să reziste toată iarna.

    „Considerăm că unul dintre factorii principali este reprezentat de dorinţa antreprenorilor de a creşte şi susţine produsele româneşti şi implicit industria românească. Cu siguranţă, dorinţa de a crea locuri de muncă, de a susţine şi promova produsele şi reţetele româneşti atât de apreciate de către consumatorii din ţară dar şi cei de peste hotare reprezintă un alt factor pentru care companiile antreprenoriale româneşti predomină în industria alimentară”, spun reprezentanţii Scandia Food, un grup prezent în domenii precum conserve, mezeluri, snackuri, dar şi produse congelate.

     

    Transporturile, un alt pariu câştigător pentru antreprenorii români

    Şi în transporturi companiile fondate de antreprenori români au o prezenţă puternică, în domeniul rutier, pe calea ferată sau în transportul naval.

    Grupul de transport International Alexander din Arad va depăşi până la final de an pragul de 300 de mil. euro  afaceri.

    Grupul de logistică şi transport marfă International Alexander din Arad, fondat de Simion şi Loredana Apreutese, cel mai mare jucător de pe această piaţă, estima că va depăşi  pragul de 300 de milioane de euro afaceri anul trecut. Grupul asigură servicii de transport multimodal, pe cale rutieră, pe apă sau aer şi oferă şi soluţii logistice, funcţionând şi ca o casă de expediţii. Compania livrează marfă pentru clienţi din industria auto, IT dar şi pentru cei din FMCG.

    În prezent, grupul are operaţiuni în România, Ungaria, Serbia, Cehia şi 2.800 de angajaţi.

    Anul trecut, fondatorii grupului International Alexander au preluat 25% din acţiunile Moov Leasing. De altfel, holdingul Internaţional Alexander, din care fac parte 20 companii independente, şi-a consolidat în mod constant poziţia pe piaţa de  transport şi logistică.

    În topul celor mai mari companii intră şi transportatorul rutier Dolo Trans Olimp (DTO), controlat de antreprenorul Cristian Dolofan, care ajuns la o cifră de afaceri de 97 milioane de euro anul trecut. Principalul sector de activitate pentru companie este cel automotive, atât cu autocamioanele specializate cât şi cu cele de transport mărfuri generale.

    Pe calea ferată, în transportul de mărfuri, lider este Grup Feroviar Român, cea mai importantă companie a grupului Grampet, controlată de Gruia Stoica, ce a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei în 2022. GFR este operator în
    8 ţări în prezent, România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria.

    Grup Feroviar Român (GFR) a fost înfiinţat în urmă cu 20 de ani. Grupul din care face parte deţine fabricile Reva Simeria, Electroputere VFU Paşcani, Reloc Craiova şi Electroputere VFU Craiova. 

    În transportul naval tot o companie fondată de un antreprenor român este lider, cu cea mai mare flotă de pe Dunăre.  Bazele grupului TTS, care şi-a crescut afacerile de la an la an, au fost puse în 1996 de către Mircea Mihăilescu, un antreprenor care a atras în 2012 International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, în firma Transport Trade Services (TTS), printr-o investiţie de 12 mil. euro de tip private equity.

    Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din unităţi fluviale cu o capacitate de peste 800.000 de tone, macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în Constanţa şi în 7 porturi fluviale dunărene.

    Anul trecut, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia  operatorului  portuar Decirom pentru un preţ de 22  milioane de euro.

     

    Antreprenorii români domină şi piaţa de curierat

    FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, o companie fondată în 1998 de Felix Pătrăşcanu, Adrian Mihai şi Neculai Mihai, a sărit pragul de un miliard de lei (200 mil. euro) în 2022, iar anul trecut a raportat creştere şi afaceri de 250 de mil. euro).

    Focusul companiei anul trecut  a fost extinderea şi consolidarea businessului în regiune şi digitalizarea şi dezvoltarea de soluţii alternative de livrare. Mai mult, compania are în plan în acest an să devină liderul pieţei de curierat din Republica Moldova, piaţă pe care a început investiţiile în noiembrie 2021, ca parte a strategiei de dezvoltare regionale. Investiţiile pentru construirea şi dezvoltarea reţelei în Republica Moldova se ridică în primii doi ani la 5 milioane euro, pentru acest an fiind bugetate alte 3 milioane euro.

     

    Construcţiile, meci strâns între antreprenori şi multinaţionale

    Producţia de materiale de construcţii, un sector care merge mână în mână cu piaţa imobiliară, este unul dintre domeniile în care românii merg în tandem cu giganţii internaţionali. Printre cele mai vizibile branduri locale sunt TeraPlast (ferestre, instalaţii etc.), Bilka (acoperişuri metalice) sau Casa Noastră (ferestre şi uşi). Însă dacă ne uităm la clasamentul general vedem că topul în funcţie de cifra de afaceri este condus de producători de ciment cu acţionariat străin precum Holcim, Romcim, HeidelbergCement.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte constructorii, familia Umbrărescu şi-a adjudecat prima poziţie, după ce ani la rând în fruntea clasamentului s-au aflat companii austriace precum Strabag sau PORR sau italieneşti (Astaldi). Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa & Pe Construct sunt companiile cu care familia Umbrărescu a ajuns pe podium în sectorul construcţiilor, iar Autostrada Moldovei, cea la care grupul lucrează, va fi cea care probabil va aduce încă un plus la business. Alte nume româneşti importante din domeniul construcţiilor sunt Construcţii Erbaşu, controlat de familia cu acelaşi nume, CON-A Operations, compania deţinută de antreprenorul Mircea Bulboacă din Sibiu, şi Bog’Art, deţinut de Raul Doicescu.

    Turismul, dominat de businessurile antreprenorilor români

    Pe piaţa hotelieră lider este o companie controlată de un antreprenor local. Omul de afaceri George Copos, care controlează în prezent cel mai mare business din turism, compania ANA Hotels, cu şase hoteluri, a intrat în afaceri în urmă cu mai bine de trei decenii, când a deschis o cofetărie în Capitală şi a dezvoltat ulterior afaceri şi pe piaţa hotelieră. A pariat pe sectoare diferite şi a construit un holding care era cunoscut prin diversitatea activităţilor, însă astăzi antreprenorul îşi concentrează investiţiile în compania hotelieră.

    Compania pe care o controlează, ANA Hotels, cuprinde în prezent şase hoteluri, InterContinental Athenee Palace (fostul Athenee Palace Hilton) şi Crowne Plaza din Bucureşti, hotelurile Sportul, Bradul şi Poiana din Poiana Braşov dar şi hotelul Europa din staţiunea Eforie Nord.

    În anul de referinţă 2019, cel mai bun an din turism, Ana Hotels se afla pe primul loc în topul companiilor hoteliere la nivel naţional, cu o cifră de afaceri de 167 milioane lei, potrivit mfinante.ro. Pe acelaşi loc s-a plasat şi în 2022, când compania a reuşit să se apropie de cifra de afaceri înregistrată în cel mai bun an din turism, după doi ani grei de pandemie.

    Debutul omului de afaceri în industria hotelieră a fost reprezentat de preluarea în 1996 a trei hoteluri în Poiana Braşov (Bradul, Poiana şi Sportul). Tot în acel an omul de afaceri  a achiziţionat hotelul Flora din partea de nord a Capitalei, pe care l-a renovat şi reclasificat şi a pus pe el brandul Crowne Plaza.  Ulterior  antreprenorul a cumpărat clădirea în care funcţionează hotelul InterContinental Palace Hilton (fostul Athenee Palace Hilton) şi hotelul Europa de la mare.

    Alţi antreprenori importanţi în turism sunt fraţii Marius şi Emil Cristescu, Alin Burcea, Lucia Morariu, Dragoş Anastasiu, Gheorghe Mărginean, Radu Enache sau Aurel Alexandru Munteanu.

    Tot un antreprenor român domină piaţa locală de restaurante: grupul City Grill, fondat de Dragoş Petrescu, este unul din cei mai importanţi jucători de pe această piaţă, prin prisma cifrei de afaceri, respectiv 44 mil. euro în 2022.

    Compania administrează aproape 20 de restaurante. Este vorba de localuri istorice, precum Caru’ cu Bere sau Pescăruş, pe care grupul doar le operează, dar şi de unele ale companiei, pe care le deţine, sub branduri precum City Grill sau Buongiorno.

  • Cine este omul din spatele brandului de îmbrăcăminte PORC. El este un cântăreţ celebru din ţara noastră, despre care puţini ştiu că este şi antreprenor

    La o primă vedere, între muzica rap şi un business cu haine nu există nicio legătură. Sunt două domenii diferite, însă  cu un important element comun: fanii. Pe asta mizează cel puţin Răzvan Eremia, nume mai puţin cunoscut clienţilor şi chiar celor care îi ascultă muzică. Lucrurile stau însă diferit când vine vorba despre Deliric şi PORC.

    Probabil că numele de Răzvan Eremia nu le sună cunoscut foarte multor persoane, asta în cazul în care nu vorbim despre fanii înfocaţi ai muzicii rap româneşti. În schimb, numele de scenă Deliric este ceva mai familiar, la fel cum este şi brandul de îmbrăcăminte PORC, în spatele căruia se află acelaşi om. Răzvan Eremia aka Deliric este cel care, în urmă cu circa un deceniu, a pus bazele brandului de haine PORC, un brand apreciat în special de generaţiile tinere, care abordează moda streetstyle şi care se regăsesc în stilul muzical al artistului. „În antreprenoriat trebuie să existe o balanţă între a nu te grăbi, dar a fi îndrăzneţ. Trebuie crezi şi să te gândeşti că poţi face ce îţi propui, dar nu trebuie să te grăbeşti. Nu trebuie să faci mâine milionul de euro.

    Trebuie să o iei uşor, să înveţi, să experimentezi. Ai timp”, a spus Deliric, artistul care poartă şi pălăria de antreprenor şi care se află în spatele brandului PORC, în cadrul emisiunii De toţi banii, parte din proiectul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al Băncii Transilvania. Deliric este unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi români şi este prezent pe scena românească de circa 25 de ani. Practic, el a debutat pe vremea când cei care astăzi îi ascultă muzica abia se năşteau. Este unul din membrii formaţiei C.T.C., alături de Vlad Dobrescu şi DOC, care fac acelaşi gen de muzică.

    Deliric a păşit în antreprenoriat alături de asociatul său, Cosmin Cristian Ciucă, şi au reuşit împreună să ducă brandul PORC la afaceri de peste 8 mil. lei în 2022, ultimul an pentru care există date publice disponibile la Ministerul de Finanţe.

    „Nu cred că e o idee bună să îţi începi cariera de antreprenor fugind după fonduri. Cred că poţi să începi un business cu banii pe care i-ai strâns. La PORC am început cu câteva mii de euro, bani strânşi din muzică şi graphic design. Ideea mea era să fac atunci câteva tricouri pentru Deliric. Am extrapolat apoi puţin şi am decis să fac un brand de sine stătător”, a povestit Deliric în timpul emisiunii De toţi banii. Întotdeauna, de-a lungul vieţii sale, artistul se gândea că nu va putea să facă zi de zi acelaşi lucru, să lucreze în acelaşi loc şi se temea că va intra într-o rutină interminabilă. El îşi aminteşte că, înainte să devină atât de cunoscut în domeniul muzical, a fost angajat doar jumătate de an într-o agenţie de publicitate.

    De-a lungul anilor, Deliric a avut mai multe tentative de a face business şi chiar şi-a înfiinţat câteva firme care, după cum spune el, au fost nişte „failuri”. „Am încercat să-mi fac o revistă de muzică şi să organizez diferite evenimente. Nu am putut să mă obişnuiesc cu ideea că trebuie să fac şi mâine ceea ce fac astăzi. Am reuşit să fiu angajat doar pentru jumătate de an într-o agenţie de publicitate. În rest, am lucrat ca freelancer şi cred că asta m-a ajutat să mă pregătesc pentru a fi antreprenor, să învăţ să îmi asum riscuri”, a mai spus el. În antreprenoriat, crede acesta, trebuie să ştii să navighezi. Pe cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum, consideră artistul, îi doboară stresul şi lipsa de siguranţă, astfel că ajung să se piardă pe drum odată cu ideile lor. În tot ce a făcut pe plan profesional, Deliric a pus, întâi de toate, pasiune. De aici a pornit totul, fie că vorbim de muzică, fie că ne referim la business, mai exact, la brandul de îmbrăcăminte PORC. „Cât timp eşti pasionat, poţi face orice şi poţi să îţi dedici tot timpul acelui business fără să simţi că munceşti. (…) Banii pot să vină mai uşor dacă îţi place ceea ce faci. Îţi dedici un anumit timp şi apoi, după muncă, începi să faci şi bani.” Astăzi, sub brandul PORC sunt produse cămăşi, bluze, hanorace, geci, pantaloni, şepci şi pălării, precum şi genţi şi ghiozdane sau încălţăminte. Brandul este prezent, potrivit site-ului propriu, în magazine din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Deliric mai spune, bazându-se pe propria sa experienţă în antreprenoriat, că sunt la fel de importante şi greşelile, dar şi lucrurile care merg bine, iar magia antreprenorului de succes este să ia cele mai bune lecţii din ambele cazuri. Artistul antreprenor consideră că antreprenoriatul constă, în special, în puterea de a colabora cu alţi oameni şi spune că o idee bună este să te asociezi cu cineva şi să faci business în echipă. Deliric a vorbit despre toate aceste experienţe pe care le-a întâlnit în drumul său ca antreprenor în emisiunea De toţi banii, parte din proiectul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al Băncii Transilvania. În episodul despre afaceri şi antreprenoriat, el a explicat în termeni cât mai simpli ce înseamnă să fii antreprenor, cum ajungi să îţi înfiinţezi propriul business şi care sunt riscurile acestui pas. 

    Educaţie financiară:

    1. Cum ştii că eşti pregătit să ai un business propriu?
    Un antreprenor de succes trebuie să ştie, în primul rând, să descopere o oportunitate din piaţă pentru care are resurse şi pregătirea necesară ca să ofere o soluţie mai bună decât ce există în prezent.
    Un alt atribut esenţial al unui antreprenor de succes este să ştie să calculeze în detaliu dacă poate obţine sau nu profit din ceea ce doreşte să producă pentru piaţă.
    Totodată, antreprenorul trebuie să ştie, să evalueze şi să îşi asume riscurile majore asociate afacerii pe care o dezvoltă.

    2.  Cu ce capital iniţiez o afacere?
    La începutul unei afaceri, mulţi antreprenori se confruntă cu provocări care ţin de numărul redus  de clienţi, lipsa experienţei de piaţă, lipsa credibilităţii în faţa unor investitori sau creditori. Astfel, ei apelează, pentru sprijin financiar, la cei trei F: familia (Family), prietenii (Friends) şi alţi ”nebuni” (Fools) care care cred în ideea lor de business.
    Pentru cei care se află la început de drum în antreprenoriat este recomandat să pornească o afacere cu capitalul propriu – bani economisiţi sau împrumutaţi de la cei mai apropiaţi oameni.

    3. Care sunt riscurile atunci când ai o afacere?
    Atunci când îţi creezi propria afacere, uneori, este nevoie de  mult până când acea afacere devine de sine stătătoare şi nu mai necesită prezenţa antreprenorului. De asemenea, este nevoie ca antreprenorul să cunoască foarte bine domeniul în care dezvoltă afacerea.
    Astfel, să ai un business înseamnă să îţi dedici, la început, tot timpul pentru a învăţa, a înţelege cum funcţionează o afacere şi pentru a o creşte până în punctul în care prezenţa ta, ca antreprenor, nu mai este necesară constant.

    Răzvan Eremia, fondatorul PORC: În antreprenoriat trebuie să existe o balanţă între a nu te grăbi, dar a fi îndrăzneţ. Trebuie să crezi şi să te gândeşti că poţi face ce îţi propui, dar nu trebuie să te grăbeşti. Nu trebuie să faci mâine milionul de euro. Trebuie să o iei uşor, să înveţi, să experimentezi. Ai timp.

    Banca Transilvania a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare devin teme de discuţie, miza fiind creşterea nivelului de educaţie financiară al copiilor şi tinerilor. În cel mai recent episod al emisiunii De toţi banii, parte din proiectul FIT al Băncii Transilvania, tema centrală a fost antreprenoriatul. Astfel, concepte precum de antreprenor, firmă sau capital iniţial şi-au găsit un înţeles cât mai simplu şi prietenos pentru generaţiile tinere.

  • Cum a ajuns pasiunea unei familii din România să se transforme într-o afacere profitabilă

    În familia Spînu, pasiunea pentru mâncarea cu gust bun, gătită acasă, este o tradiţie în sine. Au dus obiceiurile mai departe, iar ca să-l onoreze la adevărata sa valoare, Claudia şi Gheorghe Spînu au desăvârşit totul printr-o afacere de familie menită să desăvârşească arta gătitului în toate bucătăriile în care ajunge produsul lor vedetă – uleiul presat la rece.

    Casa de Ulei este un business fondat de Gheorghe Spînu, căruia însă i-a fost şi îi este în permanenţă aproape soţia lui, Claudia. Locuiesc împreună într-o zonă agricolă din judeţul Buzău, iar contextul i-a ajutat să pornească această afacere, completată cu experienţa în vânzări a lui Gheorghe. „Investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro şi, din 2017, când am început acest proiect, şi până în prezent, am investit peste 110.000 de euro. Suntem un startup cu vânzări de aproximativ 15.000 de euro pe an, având de asemenea un angajat cu normă întreagă. Acum suntem focusaţi pe rebranding, pe ambalare sustenabilă, strategie nouă de marketing şi cel mai important obiectiv este să ajungem în doi ani la o cifră de afaceri de 100.000 de euro”, spune Gheorghe Spînu.

    Casa de Ulei este unul dintre brandurile afiliate comunităţii Slow Food Buzău, care reuneşte mai mulţi artizani din zonă, fermieri, producători de alimente, pensiuni agroturistice, restaurante, dar şi iubitori de mâncare sănătoasă. Familia Spînu îşi desfăşoară activitatea de producţie în localitatea Gherăseni din judeţul Buzău, iar de vândut, vinde cu ajutorul comunităţii Slow Food, online şi prin intermediul târgurilor de profil, care sunt o bună oportunitate de a încheia contracte de vânzare, dar şi de a promova consumul de ulei de calitate, fără aditivi. „Nu am luat niciodată în calcul varianta de a avea propria linie de magazine, dorindu-ne să investim foarte mult în calitatea produsului finit. De aceea, am considerat că e mult mai oportun să ne afiliem altor distribuitori din zona de băcănii şi magazine ale micilor producători.” Ţinta familiei de antreprenori este creşterea, astfel încât de la un startup să ajungă o întreprindere medie şi chiar un producător de alimente cu un cuvânt important de spus în piaţă. Uleiul sub brandul Casa de Ulei vine într-un ambalaj de sticlă, într-o încercare a celor doi fondatori de a fi sustenabili, eliminând recipientele din plastic.

    O sticlă de 750 de mililitri costă 20 de lei. „Ne propunem să creştem gradul de informare şi educare a consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de ulei natural presat la rece. În acest sens, urmărim să avem o prezenţă cât mai activă în cadrul evenimentelor de profil. Avem chiar în plan să participăm la Terra Madre, cel mai mare târg de slow food din lume, care va avea loc în Italia, în luna septembrie.” Aşa vor putea ajunge la şi mai mulţi clienţi, care sunt, în general, din două categorii – consumatori finali şi distribuitori. Cu toţii vin din segmentul mediu/ premium, caută produse artizanale şi au o aplecare către sustenabilitate.

    Nu convingerea publicului este cea mai mare provocare în businessul familiei Spînu, ci mai degrabă diversificarea canalelor de desfacere şi accesarea surselor de finanţare în vederea dezvoltării. „Pentru noi, prezenţa în magazine virtuale şi posibilitatea de achiziţie printr-un sistem digital reprezintă un obiectiv care poate să permită businessului să treacă de la statutul de mic întreprinzător la cel de întreprindere medie. De asemenea, investiţia suplimentară în capacităţile şi eficacitatea liniei de producţie ar reprezenta o bună oportunitate de creştere a randamentului şi, implicit, a profitabilităţii.” Familia Spînu merge însă oricum mai departe cu optimism, având încredere nu doar în afacerea pe care a construit-o, cât mai ales în calitatea produsului pe care îl vând fiecărui client.   

    Casa de Ulei este un business fondat de Gheorghe Spînu, căruia însă i-a fost şi îi este în permanenţă aproape soţia lui, Claudia.

    „Ne propunem să creştem gradul de informare şi educare a consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de ulei natural presat la rece. În acest sens, urmărim să avem o prezenţă cât mai activă în cadrul evenimentelor de profil. Avem chiar în plan să participăm la Terra Madre, cel mai mare târg de slow food din lume, care va avea loc în Italia, în luna septembrie.“ – Gheorghe Spînu

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Stefans Pressed Flowers – accesorii din flori presate (Bucureşti)

    Fondatori: Magda şi Dan Ştefan

    Prezenţă: în magazinele Inspiratio din Braşov şi Rafia Studio din Constanţa

    BCheese – local specializat în mac’n’cheese (Bucureşti)

    Fondatori: George şi Florin Borşaru

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,1 milioane de lei (220.000 de euro)

    Prezenţă: în zona Pieţei Romane din Bucureşti

    Pătuţul lui Eric – atelier de mobilier pentru copii (Bucureşti)

    Fondatori: Alin şi Diana Mindu

    Cifră de afaceri în 2023: 350.000 de lei (70.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Mon Jardin Patisserie – cofetărie (Năsăud)

    Fondatoare: Narcisa Stoian

    Investiţie iniţială: 75.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 400.000 de lei (80.000 de euro)

    Prezenţă: în Năsăud şi în Bistriţa

    MAD – atelier de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Dincă

    Investiţii: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinele ALTRNTV Shop din Bucureşti şi Rafia Studio din Constanţa

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cine este antreprenorul care vrea să transforme cele mai arzătoare dorinţe ale oamenilor într-o afacere. El a creat şi vândut mai multe afaceri

    Antreprenorul Mugur Frunzetti, care a lansat pe parcursul a 30 de ani zeci de afaceri în mediul online, între care MarketOnline.ro şi francizele Floria.ro şi Retargeting.biz, mizează acum pe o aplicaţie destinată întâlinirilor romantice. Investiţia realizată până acum, alături de doi asociaţi, ajunge la 500.000 de euro, iar aplicaţia vizează piaţa mondială.

    MarketOnline (exit în 2019), Floria (exit în 2013), Retargeting (exit în 2018) şi Studio 20 (unde este în continuare acţionar) sunt doar câteva din afacerile construite de Mugur Frunzetti în cele trei decenii de antreprenoriat, în care, povesteşte el, a lansat zeci de afaceri. „Îmi este greu să le ţin minte pe toate. Aş spune că jumătate au fost eşecuri, un sfert au mers OK şi un sfert au reuşit cu adevărat.

    Am câştigat destul cât să mă pot bucura de viaţă şi să asigur familiei un trai fără griji financiare, dar nu atât de mult încât să îmi cumpăr un avion privat, însă lucrez la asta”, spune antreprenorul. El nu a dorit să ofere niciun reper referitor la câştigurile de pe urma exiturilor de până acum din cele mai cunoscute afaceri – MarketOnline, Floria şi Retargeting, iar despre Studio 20 a spus: „Nu am primit încă oferta potrivită.” Businessul Studio 20, cea mai mare franciză de videochat din lume, a avut în 2018 o cifră de afaceri, la nivelul întregii reţele, de aproape 20 de milioane de dolari. În 2014, când s-a lansat franciza Studio 20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă în câţiva ani aceasta s-a triplat.

    Acum, Frunzetti mizează pe un nou produs, Slide, o aplicaţie destinată întâlnirilor. În urmă cu un an şi puţin, povesteşte el, a petrecut Anul Nou împreună cu doi buni prieteni, antreprenori şi ei în mediul digital, dar ceva mai tineri ca el, şi cumva a venit vorba de dating, apoi despre ce aplicaţii de dating folosesc, ce le place sau nu fiecăruia şi până dimineaţă aveau deja un business plan – „să construim o aplicaţie de dating pe care am vrea să o folosim. În maximum două luni, lucram deja la design.

    În anul prelansării s-a lucrat mult, am căutat să facem un customer experience superior altor aplicaţii de dating, să aducem features noi, unice şi să oferim un produs software complet, nu doar «slide next». Investiţia a fost până la lansare de 300.000 de euro, aproape în întregime salariile echipei”. Cei doi asociaţi ai antreprenorului din afacerea Slide sunt Florin Simovici şi Marius Bodea, doi moldoveni care au ales să locuiască în Braşov. „Marius este CEO-ul companiei, cel dedicat 100% Slide, Florin este creativul, cel cu idei out-of-the-box, iar eu sunt «sfatul bătrânilor», cel care ajută la strategie şi la o viziune coerentă pe termen lung. La Slide au lucrat până acum zece colegi, majoritatea developeri, iar echipa creşte după lansare cu oameni de marketing şi customer care”, adaugă Frunzetti.

    Despre Slide, antreprenorul spune că este o aplicaţie complexă, „peste concurenţă, care oferă o soluţie pentru toate nevoile: cei care sunt obişnuiţi să dea slide şi să aleagă după poze, cei care caută o analiză mai profundă a compatibilităţilor sau profile verificate, cei care vor să vadă reels sau «TikTok videos» cu potenţialii parteneri sau cei care vor să vorbească cu cineva chiar acum – opţiunea «chat now». În plus, validăm cu atenţie doar profiluri reale, conţinut real, nu aprobăm profiluri fake, poze false sau cu pomii din curte, punem accent pe promisiunea: Dating Real People.”

    Mugur Frunzetti mai spune că au ales să valideze aplicaţia şi să o adapteze în funcţia de reacţia utilizatorilor din România, deci timp de câteva luni va fi listată doar pe această piaţă, în App Store şi Google Play. „Suntem deschişi la observaţii, critici şi idei, deja în prima săptămână am lansat trei update-uri după primele feedbackuri venite de la useri. Evident, mai apar şi mici buguri tehnice pe care le rezolvăm rapid şi învăţăm echipa de customer care cum să valideze mai bine doar profilurile reale.”

    După finalizarea acestei etape, aplicaţia va fi lansată pe rând în pieţe externe, în limba locală, în primă fază engleza (SUA, Canada, UK, Australia) şi spaniola (America de Sud, Mexic, Spania), urmate de germană, italiană, portugheză, hindu şamd.

    „Ţinta mea în orice afacere a fost să devină jucătorul numărul 1 în piaţa ei, deci şi Slide vrem să ajungă cea mai folosită aplicaţie de dating din lume. Vorbim de o piaţă de aproape 10 miliarde USD pe an, unde numărul 1 depăşeşte un miliard cifra de afaceri, şi noi vrem să depăşim această cifră.”

    Întrebat care a fost cea mai mare greşeală în business, antreprenorul spune că a făcut şi face zilnic greşeli, este inevitabil în orice acţiune umană. „Ca business, cea mai mare a fost în urmă cu câţiva ani, când am ratat complet un proiect extrem de bun cu o investiţie peste 1 milion de dolari, pentru că am avut prea multă încredere în management şi în «handshake» (înţelegere neoficială – n.red.). Dar orice eşec ne face mai buni, mai pregătiţi, mai puternici.”

    Cât priveşte cea mai mare reuşită de până acum, în afaceri, spune că întrebarea este grea, „pentru că «mare» are aici multe explicaţii pentru mine, de la ROI la plăcerea de a construi acea afacere. Cei mai mulţi bani i-am făcut din afacerile de software şi marketing digital, iar acea afacerea care mi-a adus cea mai multă bucurie a fost Floria”, conchide antreprenorul.    

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. ING Credit Util, cont suplimentar şi card adiţional, 100% online

    Produsul este o inovaţie digitală pentru antreprenori, în platforma de internet banking ING Business. ING Credit Util poate fi obţinut 100% online, prin platforma ING Business, fără dumuri la bancă. Este unul dintre cele mai rapide credite pentru microîntreprinderile şi micile companii cu o cifră de afaceri de până la 9 milioane de lei, din orice domeniu.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Într-un context imprevizibil, companiile mici au nevoie de susţinere pentru a creşte şi a se dezvolta, iar atunci când apar noi oportunităţi, trebuie să acţioneze rapid, dacă nu chiar imediat. Iar atunci când situaţiile devin dificile, ING Credit Util poate fi folosit pentru diferite cheltuieli curente precum plata salariilor sau a furnizorilor, pentru achiziţii de stocuri, echipamente sau orice alte nevoi are compania. Având în vedere succesul creditului Util din 2022, acesta a devenit şi 100% digital, continuând strategia digitală a băncii.

    Elementul de noutate:

    „În august 2022, lansam ING Credit Util, un nou credit cu rambursare în rate egale, pe care antreprenorii îl pot obţine pe loc într-un office ING. Din luna iulie 2023, ING Credit Util poate fi obţinut 100% online, prin platforma ING Business, fără dumuri la bancă”, declară Mihaela Oţel, tribe lead business banking lending, în cadrul ING Bank România.

    Este unul dintre cele mai rapide credite pentru microîntreprinderile şi micile companii cu o cifră de afaceri de până la 9 milioane de lei, din orice domeniu. Antreprenorii pot obţine până la 500.000 de lei pentru cheltuielile curente sau alte cheltuieli specifice desfăşurării activităţii companiei (furnizori, salarii, obligaţii de plată către bugetul de stat, achiziţii de stocuri etc.) Semnarea documentaţiei de credit se realizează cu o semnătură electronică calificată, oferită gratuit de ING în platforma de internet banking. Verificarea eligibilităţii şi a situaţiei financiare este realizată automat de bancă, fără a fi necesare documente financiare sau garanţii materiale. Întregul proces de aplicare pentru creditul online durează aproximativ 10 minute, iar banii sunt disponibili imediat.

    Totodată, clienţii ING îşi pot deschide un cont suplimentar online, accesibil în maximum 2 minute de la lansarea solicitării. Contul poate fi deschis în şase monede: lei, euro, dolari, lire sterline, franci elveţieni sau forinţi maghiari. Aceştia pot solicita online şi un card suplimentar, emis pe numele reprezentantului legal, cu posibilitatea trimiterii la adresa poştală dorită. Deschiderea noului cont şi emiterea noului card se pot realiza acum rapid, tot în ING Business, în secţiunea Produse.

     

    Efectele inovaţiei:

    „Este unul dintre cele mai rapide credite pentru micii antreprenori din România, iaraceştia au acces imediat la bani, pentru orice fel de cheltuieli (fie cheltuieli curente, salarii, investiţii). Stimulează dezvoltarea acestora şi îi ajută în situaţii neprevăzute, Finanţarea a fost integrată în soluţiile simple şi digitale, disponibile oriunde şi oricând, pentru antreprenorii ING şi afacerile lor”, afirmă Mihaela Oţel.

    De la lansare, 35% dintre creditele Util au fost accesate online. În plus, 40% din noile conturi deschise şi carduri emise au fost operate online.

  • Povestea familiei care controlează un gigant din domeniul agricol din România, cu afaceri de sute de milioane de lei şi cu mii de hectare de pământ. Ce planuri au proprietarii cu compania pe care au construit-o

    Flerul antreprenorial, transmis din generaţie în generaţie, ar putea fi cheia longevităţii unui business de familie. Reuşesc antreprenorii români să transmită genetic pasiunea lor?

     

    Pe măsură ce fondatorul unei companii înaintează în vârstă, începe să se gândească la direcţia afacerii sale în viitor. Se va menţine în cadrul familiei sau va evolua către o corporaţie? Va fi o combinaţie între cele două? Sau poate chiar o să dispară? Ce se întâmplă cu moştenirea? Cătălin Grigoriu, fondatorul Moldova Farming, care este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din agrobusiness, care lucrează circa 7.000 de hectare, ştie exact răspunsul la întrebare. „Eduard şi Filip îmi vor călca pe urme, cu siguranţă. Eduard, cel mai probabil, va face Business Management la IE University în Madrid începând cu toamna anului 2024 şi se pare că Filip îl va urma”, spune Cătălin Grigoriu, acţionar majoritar al Moldova Farming, afacere cu o cifră de afaceri de peste 420 de milioane de lei.

    El are trei băieţi şi îşi doreşte ca ei să ducă mai departe povestea companiei. „Alex, care are cinci ani şi jumătate, va reprezenta energia, vitalitatea şi tot ce va însemna nou peste 20 de ani şi va întări, sper eu, o echipă managerială matură, înţeleaptă, care nu doar că va moşteni genetic valorile în care familia noastră crede, dar şi cultura organizaţională creată în ultimii 24 de ani. În următorii ani, copiii noştri vor intra într-un proces de învăţare hands-on, astfel încât transferul de generaţii să fie unul benefic pentru tot ceea ce înseamnă familia Moldova Farming”, a subliniat el.

    Moldova Farming este unul dintre principalii jucători în piaţa agribusinessului românesc, ajungând la peste 1.000 de hectare achiziţionate, în proprietate, din cele circa 7.000 de hectare pe care cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă sau sfeclă în judeţele Bacău şi Vrancea, în zonele Tişiţa, Bereşti Bistriţa, Valea Ursului, Sagna, Dragomireşti, Pânceşti. Compania a fost înfiinţată în anul 2012 de antreprenorul Cătălin Grigoriu, având activitate în cultivarea cerealelor şi oleaginoaselor, dar şi în comerţul cu inputuri pentru agricultură, precum îngrăşăminte şi motorină, având parteneriate cu mari producători sau comercianţi din piaţă, cum sunt Bayer, BASF, Adama, Corteva Agriscience, Syngenta, UPL sau KWS, potrivit datelor de pe propriul site. De asemenea, în magazinul online, Moldova Farming vinde erbicide, pesticide, insecticide, regulatori de creştere seminţe sau biostimulatori. Firma are mai multe depozite în ţară, în judeţele Bacău, Alba, Ialomiţa, Vrancea şi Olt. Cu toate acestea, Cătălin Grigoriu recunoaşte că în spatele reuşitei sale din prezent se află moştenirea primită de la părinţii săi. „Părinţii mei au pornit afacerea de la zero. Tatăl meu avea experienţă, maturitate, putere de muncă, cunoştea bine piaţa de agribusiness atât în amonte, cât şi în aval, dar nu avea bani. Mama a fost cea care l-a încurajat şi i-a fost mereu alături în acest pionierat. Eu m-am implicat în businessul familiei acum 22 de ani şi doar timpul, răbdarea şi echilibrul familial m-au adus în situaţia de astăzi”, a afirmat Cătălin Grigoriu. Cătălin Grigoriu a crescut în condiţii foarte diferite faţă de cele ale tatălui său. În timp ce tatăl lui a construit o afacere de la zero cu resurse limitate, el a studiat în Canada, în speranţa că într-o zi va prelua frâiele afacerii, lucru care s-a întâmplat, şi o va creşte. „Datorită părinţilor am avut şansa să termin o facultate de business în Montreal, Canada, aspect care în 1996-1999 era ceva mai rar întâlnit, iar aceste studii mi-au deschis cu adevărat mintea şi spiritul de antreprenor”, a precizat Cătălin Grigoriu. Cu toate acestea, el crede că cea mai importantă moştenire a fost dată de valorile morale pe care părinţii săi i le-au insuflat: corectitudine, fair-play, sinceritate, punctualitate, transparenţă, empatie, bunătate şi lipsă de lăcomie. Economist de profesie, absolvent al specializării finanţe, la universitatea din Montreal, Cătălin Grigoriu a făcut parte anterior şi din acţionariatul producătorului de panificaţie Pambac. De asemenea, în 2018, el a bătut palma cu fraţii Pavăl, fondatorii Dedeman, pentru a pune umărul la dezvoltarea Moldova Farming, pentru care, pe termen lung, are ambiţii de dezvoltare peste hotare.  În prezent, Pavăl Holding deţine 19% din Moldova Farming, iar Comfert Agricultura, în spatele căreia se află, în calitate de acţionar majoritar, Cătălin Grigoriu, alături de Valentina Raluca Grigoriu, deţine 81% din acţiuni, potrivit Termene.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Comfert Agricultura se ocupă tot de cultivarea cerealelor şi a avut o cifră de afaceri de 5,1 milioane de lei în 2022. „Nu dorim să ne extindem activitatea de agribusiness în alte ţări. Nu avem un astfel de plan în următorii 5 ani.

    Motivul este simplu: cota noastră de piaţă în România este foarte mică. Există în ceea ce ne priveşte un potenţial uriaş de extindere a activităţii noastre aici, în ţara noastră. Dacă am fi avut o poziţie dominantă, o cotă de piaţă uriaşă, dacă creşterea noastră internă am fi simţit că e plafonată, atunci extinderea teritorială putea fi o soluţie. Dar nu este cazul nostru. Atât timp cât cu o finanţare adecvată ne-am putea dubla sau tripla activitatea în următorii 3-5 ani, prefer să ne consolidăm poziţia în ţară.   Extinderea teritorială în afara graniţelor ţării poate fi o mutare interesantă, dar purtătoare a unor riscuri pe măsură. Riscuri pe care noi, momentan, nu suntem pregătiţi să ni le asumăm”, spunea în anul 2021 Cătălin Grigoriu. 

    Cătălin Grigoriu, fondator, Moldova Farming: „Nu dorim să ne extindem activitatea de agribusiness în alte ţări. Nu avem un astfel de plan în următorii 5 ani. Motivul este simplu: cota noastră de piaţă în România este foarte mică. Există în ceea ce ne priveşte un potenţial uriaş de extindere a activităţii noastre aici, în ţara noastră.”

  • Povestea cuplului care a fugit de nebunia şi agitaţia Bucureştiului. S-au mutat la ţară, şi-au deschis o afacere, iar ce au ajuns acum să facă impresionează o întreagă comunitate

    Simona şi Gabriel Gherasim sunt doi antreprenori care au plecat din Bucureşti şi s-au mutat la Piatra Neamţ, într-o casă cu o livadă de 1.500 mp pe care au decis să o împartă, pe timpul vacanţei de vară, cu copiii care vin în taberele organizate de ei. Cu ce i-a recompensat până acum viaţa în livadă?

    Cei doi antreprenori din zona creativă, au lăsat în urmă claxoanele de pe bulevardele aglomerate şi agitaţia urbană caracteristică Bucureştiului şi s-au mutat la ţară, lângă Piatra Neamţ, unde au cumpărat o casă într-o livadă înconjurată de două râuri. Natura şi liniştea locului au fost pietre de temelie pentru noul lor proiect antreprenorial, pornit din dragostea pentru copii şi din creativitatea nemărginită a celor doi soţi. Ei şi-au dorit ca livada în care locuiesc să fie plină de viaţă, de copii şi de voie bună, aşa că au transformat căminul lor într-un mic business prin care organizează tabere de vară pentru cei mici. „Anul trecut am făcut o schimbare majoră în viaţa noastră pentru că am părăsit Bucureştiul.

    Ne-am mutat în Piatra Neamţ şi de aici a venit toată inspiraţia. Casa pe care am cumpărat-o este situată în afara oraşului şi are o livadă desprinsă din poveşti, aşa că ne-am dorit să ne bucurăm şi împreună cu alţii de ea. Iubim foarte mult copiii şi am zis că dacă am face o tabără de vară pentru cei mici în livada noastră ar avea succes. Aşa că am construit două căsuţe în copac pentru copii. Livada noastră este înconjurată şi de două râuri, iar copiii care vor veni în tabăra de vară vor avea la dispoziţie mult spaţiu în natură”, a povestit Simona Gherasim, cofondatoare a proiectului Livada cu poveşti. Paşii au fost aceiaşi pe care soţii Gherasim i-au parcurs şi la deschiderea primului lor proiect antreprenorial: pasiune, idee, investiţie. Înainte de a lăsa în urmă Bucureştiul, ei au locuit aici o vreme, iar în 2020 au pornit proiectul Gallantique, un brand sub care Simona Gherasim realizează şi astăzi decoraţiuni handmade din elemente naturale. Însă, deoarece Gallantique este un business sezonier, cu activitate mai intensă în perioada sărbătorilor de iarnă şi de primăvară, cei doi au decis să transforme pasiunea lor pentru natură într-un proiect care să le asigure venituri  şi pe perioada verii.

    Livada cu poveşti, mai spune antreprenoarea, se află în apropierea Mănăstirii Bistriţa, iar distanţa faţă de  oraş este de şapte-opt minute de mers cu maşina. Livada se întinde pe o suprafaţă de 1.500 mp, însă, în plus, mai există şi zona exterioară, cu cele două râuri. În livadă, familia Gherasim a construit şi două căsuţe din lemn pentru copii. Soţii Gherasim au pornit proiectul cu taberele de vară pentru copii cu bani din fonduri proprii şi speră să îşi recupereze investiţia până la finalul acestui an. „Până acum am ajuns la o investiţie de 12.000 de euro, bani care au mers către construcţia căsuţelor din lemn dedicate copiilor şi către amenajarea livezii. Cred că până la finalul anului vom reuşi să ne recuperăm investiţia. Tot ce am construit în livadă a fost făcut de soţul meu”, a mai adăugat Simona Gherasim. Tabăra de vară propriu-zisă va începe la mijlocul lunii, după încheierea anului şcolar, iar în livadă sunt aşteptaţi copiii între patru şi nouă ani. Tabăra, explică antreprenoarea, durează de dimineaţa până seara, de luni până vineri, iar în weekenduri, locaţia va putea fi închiriată pentru petreceri private exclusiv pentru copii. „Vrem ca această tabără să fie axată pe joacă şi timp liber. Vom avea ateliere creative şi cognitive. Cred că natura le poate oferi copiilor atât de multe lucruri încât este păcat să nu le exploatăm. Am creat un loc în care copiii vor putea planta la începutul verii legume, iar la finalul taberei de vară îşi vor putea culege propriile roade”, a mai spus cofondatoarea Livezii cu poveşti. Capacitatea maximă a taberei de vară, estimează ea, ar fi de 40 de copii, împărţiţi în două grupe de vârstă. Cei mici vor veni de luni până vineri, pe toată durata vacanţei de vară, iar plata va fi lunară. „Cred că, astfel, copiii se vor cunoaşte mai bine, vor crea legături între ei şi îşi vor face prieteni.”

    Costul pe zi, afirmă aceasta, va fi de 100 de lei per copil, bani care asigură masa de prânz, gustările şi costul atelierelor. Soţii Gherasim se gândesc să dezvolte proiectul lor antreprenorial astfel încât pe timpul verii să aibă loc tabăra de vară, iar în cursul anului să organizeze, după terminarea orelor de la şcoală, ateliere creative pentru copii. În viitor, ei iau în calcul să extindă acest proiect şi cu un centru educaţional, care ar putea fi construit în aceeaşi zonă. „În spatele casei noastre există un teren, iar în viitor ne gândim să îl achiziţionăm şi să construim un after school, cu cadre didactice şi toată infrastructura necesară pentru un centru educaţional în afara oraşului”, a mai spus Simona Gherasim. Cei doi antreprenori care au plecat din Bucureşti pentru a-şi găsi liniştea în natură, la Piatra Neamţ, au în spate experienţa de business acumulată în cei patru ani de activitate a proiectului Gallantique.

    În cazul acestui proiect, totul a pornit atunci când Simona Gherasim a vrut să îşi creeze propriile decoraţiuni pentru nuntă. Semnalul că ideile creatoare ale acesteia pot deveni un mic proiect antreprenorial a fost dat chiar de realizarea unui brăduţ de Crăciun, în care antreprenoarea a pus zeci de elemente naturale pe care le avea în casă şi pe care le strânsese încă din timpul verii. De la decoraţiunile pe care a ajuns, în cele din urmă, să le facă pentru prieteni şi apropiaţi, până la transformarea acestei pasiuni într-un business a mai fost doar un pas.

    Acum, odată cu Livada cu poveşti, cei doi antreprenori păşesc într-o altă zonă, cea a lucrului direct cu oamenii, însă, se uită cu optimism către viitor, căci fundaţia acestui proiect este clădită din pasiune şi dragoste pentru copii şi natură. „Este primul business în care lucrăm cu oamenii direct, face to face. La Gallantique totul se întâmpla online, comenzile erau plasate online şi ajungeau la clienţi prin intermediul curierilor. Eu iubesc mult copiii şi cred că Livada cu poveşti este un proiect care se află în zona de confort pentru mine”, a mai spus Simona Gherasim. Gallantique şi Livada cu poveşti funcţionează sub aceeaşi firmă, Gallantique Floral Design SRL, care în anul 2023, ultimul pentru care există date publice disponibile, a avut afaceri de 32.000 de euro, în creştere cu aproape 40% faţă de anul anterior. 

    Simona Gherasim, cofondatoare a proiectului Livada cu poveşti: „Iubim foarte mult copiii şi am zis că dacă am face o tabără de vară pentru cei mici în livada noastră ar avea succes. Aşa că am construit două căsuţe în copac pentru copii. Livada noastră este înconjurată şi de două râuri, iar copiii care vor veni în tabăra de vară vor avea la dispoziţie mult spaţiu în natură.“

  • Eveniment pentru antreprenori, la Iaşi: IMM Club organizează evenimentul ”Secretele antreprenorului de succes”, în parteneriat cu Ziarul Financiar şi Contzilla şi cu susţinerea BERD

    IMM Club organizează la Iaşi evenimentul „Secretele antreprenorului de succes – SAS 2024”, pe 16 mai, ora 9:00, la Hotel Unirea. IMM Club organizează la Iaşi pe data de 16.05.2024, ora 9:00 la Hotel Unirea, evenimentul ”Secretele antreprenorului de succes – SAS 2024”. Evenimentul va avea ca temă principală ”Omul, mai important ca niciodată”.

    Raiffeisen Bank este partenerul strategic al evenimentului. Partenerii media sunt Ziarul Financiar şi Contzilla.ro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sprijină organizarea evenimentului.

    Evenimentul va începe cu analiza productivităţii muncii în regiunea de dezvoltare Nord-Est şi Iaşi, prezentată de către Melinda Morariu, urmată de o discuţie one-to-one cu Vasile Roman, coach şi general maior în rezervă, pe tema ”Cum pregătim oamenii să lupte pentru victorie?”

    Evenimentul va continua cu un panel în care se va dezbate tema ”Oameni sau resurse umane? De ce avem nevoie pentru a performa în afaceri?” Invitaţii din panel sunt antreprenori şi manageri din diverse domenii de activitate, precum: Bogdan Suchar, Georgiana Dragomir, Cezar Gumeni, Ruxandra Raţă Bucevschi, Tiberiu Stoian, Elisa Rusu, Ionel Păsărică.

    Printre temele de discuţie vor fi următoarele: care este diferenţa între oameni şi resurse umane? cât de importantă este responsabilitatea şi responsabilizarea oamenilor? care sunt factorii care fac omul performant?

    Vor urma prezentări pe diverse subiecte relevante pentru IMM-uri precum: finanţarea afacerilor, programe BERD pentru IMM-uri, aplicaţii de business şi tehnologie, managementul riscului, SEO, omul în era digitală. Vorbitorii sunt specialişti şi antreprenori, precum: Elisa Rusu, Daniela Marin, Adrian-Dorin Uleniuc, Iulian Ghişoiu, Marius Maier, Florin Cardasim şi Natalia Suchar-Suicimezov.

    Evenimentul se va încheia cu ”Povestea unui antreprenor de succes”, dar identitatea acestuia rămâne secretă până la momentul evenimentului. Invitata din cadrul evenimentului de la Iaşi are o poveste de antreprenoriat mai aparte, parcurgând acest drum într-un mod diferit faţă de majoritatea antreprenorilor români.

    Participarea la eveniment este gratuită, dar locurile sunt limitate. Prin urmare, pentru a avea locul asigurat este recomandată înregistrarea prealabilă prin formularul disponibil aici: https://tinyurl.com/2s3jnu6j sau telefonic la 0753 024 152.

    Sponsorii evenimentului sunt: Raiffeisen Bank, Omnicredit, TargetWeb, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, Benvenuti, Nobswell.

     

  • Companiile româneşti au început să se bată parte în parte cu multinaţionalele pentru recrutarea de creiere româneşti

    Acum 20-30 de ani, când au apărut investitorii străini, multinaţionalele recrutau români pentru a-i pune în poziţii executive. Dacă poziţia de CEO sau de country manager aparţinea unui expat pe care îl invidiau toţi, poziţiile din eşaloanele doi, trei, patru erau ocupate de români, aşa cum erau ei la vremea respectivă. Dacă în anii ʼ90 procesul de recrutare era ceva exotic pentru că românii nu erau obişnuiţi cu aşa ceva, piaţa s-a mai deschis după 2000, atunci când economia a fost asaltată de investitorii străini, care au primit undă verde de a intra în România, odată ce am intrat în NATO şi Uniunea Europeană. Companiile româneşti fondate şi controlate de antreprenorii români nu aveau în obiectul de activitate procesul de recrutare cu ajutorul firmelor profesioniste de recrutare. Când auzea cât costă o recrutare, niciun patron, niciun antreprenor român nu voia să dea banii, considerând că mai bine face el munca de director financiar / director operaţional decât să plătească cât plăteau multinaţionalele pentru recrutarea profesionistă a cuiva, când ei puteau să-l scoată la cafea fără probleme şi să discute pachetele salariale şi condiţiile unei angajări. Numai că nu prea aveau succes. Niciun director român care avea mai mulţi ani într-o multinaţională sau în mai multe multinaţionale nu era dispus să vină să lucreze pentru cineva care stătea toată ziua pe capul lui şi îi spunea ce să facă. Dar între timp anii au mai trecut, pe piaţă au apărut mult mai mulţi directori români care au căpătat experienţă nu numai în România, ci şi în afară, iar companiile româneşti au ajuns la un nivel când fondatorii români îşi pun problema ce să facă mai departe. Anii au trecut şi peste ei. Cei care au fost alături de fondatori, de patroni, şi-au cimentat poziţiile în cadrul companiilor, dar de cele mai multe ori nu mai duc lucrurile înainte. Nici fondatorul, nici ei poate nu mai au energia de la început. În aceste condiţii, piaţa a început să se mai schimbe, iar companiile româneşti, de fapt acţionarii, au început să iasă şi ei să caute executivi aşa cum caută multinaţionalele.

    Într-o discuţie pe care am avut-o la ZF Live, Rudolf Fedorovici, consultant în recrutare la Advise Executive Search România, spune că de mai mulţi ani companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare şi acum au ajuns să se bată parte în parte cu multinaţionalele în atragerea de creiere. Mai mult decât atât, companiile româneşti încep să plătească sau chiar plătesc mai mult decât multinaţionalele pentru recrutarea unui executiv. Sunt pachete salariale pe care multinaţionalele nu vor şi nu pot să le plătească, dar sunt firme româneşti care fac acest lucru, a menţionat el. Acest CEO trebuie fie să înlocuiască fondatorul, fie companiile româneşti au fost cumpărate de un private equity şi caută executivi care să conducă aceeste companii, a adăugat el. Acum piaţa este mult mai bogată în creiere faţă de anii ’90 şi 2000, atunci când multinaţionalele recrutau ceea ce găseau, respectiv foşti manageri din perioada comunistă, sau oameni cu relaţii la vârf, care aveau toate instrumentele ca să deschidă uşile şi să obţină contracte. Multinaţionalele nu aveau probleme existenţiale, dacă ai mâncat sau nu salam cu soia, dacă ai fost sau nu membru PCR, dacă ai fost sau nu nomenclaturist, dacă ai fost sau nu securist, pe ei îi interesa doar să găsească pe cineva care să îi ajute în organizarea companiilor pe piaţa românească, să aibă relaţii, să deschidă uşi, să obţină contracte, să vândă produse şi servicii. Acum lucrurile sunt mult mai sofisticate, companiile care vor să recruteze pe cineva, fie ele multinaţionale sau companii româneşti, intră mult mai mult în detaliu, pot să caute excutivi pentru perioade de creştere  sau executivi pentru perioade de restructurare.

    Între timp, şi executivii români au căpătat o mare experienţă, privesc procesele de recrutare ca fiind ceva normal în business şi nu mai închid telefonul atunci când sună un head-hunter. Companiile româneşti au crescut, iar unele dintre ele au ajuns la un nivel al businessului care să le permită să intre în procesele de recrutare pentru a găsi candidaţi de top, care să ducă businessul mai departe într-un mod mai structurat, mai birocratic, aşa cum operează multinaţionalele. Este şi asta o formă de a arăta că businessul românesc a crescut.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)