BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Studiu: Preţul petrolului ar putea cădea la 40 de dolari în cazul unei schimbări de regim în Iran

    Preţul petrolului ar putea cădea la 40 de dolari barilul în cazul unei schimbări de regim în Iran, apreciază analiştii companiei de crecetare JBC Energy, citaţi de CNBC. 

    Johannes Benigni, preşedintele JBC Energy, a declarat că o schimbare a leadershipului în Teheran ar avea un impact major asupra preţurilor la energie. “Pentru piaţa petrolului, aceasta ar însemna că probabilitatea ca preţurile petrolului să scadă până la 40 de dolari este foarte mare”, a spus el.

    Ţiţeiul Brent se tranzacţiona marţi la peste 64 de dolari barilul pe pieţele asiatice.

    „Amintiţi-vă că Iranul ar putea adăuga cu uşurinţă 1,5 milioane de barili la oferta mondială, într-o perioadă cât mai scurtă de timp. Poate chiar şi 2 milioane de barili”, a spus Benigni.

    Iranul se confruntă cu preteste, în Teheran şi în alte oraşe, faţă de doborârea avionului ucrainean, pentru a treia zi consecutivă. Înregistrări postate pe internet arată zeci, posibil sute, de protestatari care au ieşit pe străzile Teheranului, dar şi la Isfahan, al treilea cel mai populat oraş din Iran.

    Înregistrările arată studenţi scandând sloganuri împotriva liderilor regimului teocratic din Iran.

    Regimul de la Teheran a recunoscut sâmbătă că o unitate antiaeriană a Gardienilor Revoluţiei a doborât din greşeală avionul companiei Ukrainian Airlines, incident soldat cu moartea celor 176 de persoane aflate la bord. Avionul a fost doborât în contextul în care Iranul se temea de represalii după ce atacase baze militare din Irak ca ripostă la asasinarea de către SUA a comandantului militar iranian Qassem Soleimani.Manifestările au izbucnit sâmbătă şi au continuat timp de trei zile, după anunţul guvernului potrivit căruia militarii săi erau responsabili de împuşcarea unui avion de pasageri din Ucraina.

    Economia Iranului a fost, de asemenea, sub presiunea sancţiunilor americane, care au fost reintroduse după ce preşedintele Donald Trump s-a retras din acordul nuclear din 2015.

    Duminică, consilierul de securitate naţională al fostului preşedinte Barack Obama, generalul James Jones, a declarat că Iranul este mai aproape „ca niciodată” de o posibilă prăbuşire a regimului.

  • Analiză: Bugetele de securitate IT sunt mai mici decât media în 45% dintre IMM-uri

    Conform sursei citate, acest lucru se întâmplă deşi cheltuielile cu securitatea cibernetică au crescut cu aproximativ 9% în 2019.

    “La nivel global, bugetele de securitate IT au o dinamică pozitivă: după cum arată o serie de rapoarte ale analiştilor, acestea continuă să crească de la an la an. Sondajul Kaspersky în rândul a aproape cinci mii de organizaţii din întreaga lume confirmă această tendinţă, 70% dintre respondenţi arătând că se aşteaptă ca bugetul lor de securitate IT să crească în următorii trei ani. Cu toate acestea, statisticile rezultate din utilizarea Kaspersky IT Security Calculator în perioada octombrie 2018-2019 au relevat faptul că unele companii nu ţin pasul cu această tendinţă, deoarece cheltuielile lor de securitate IT sunt mai mici decât media. Acest lucru este observat în 45% dintre calculele pentru IMM-uri şi 50% pentru utilizatorii din întreprinderile mari”, transmite analiza.

    Bugetele pentru IMM-uri au fost revizuite mai mult (46%) decât cele pentru companii mari (38%) şi companii foarte mici (16%). Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, problema bugetului poate fi şi mai complicată: nu este vorba doar de bani, ci şi de alinierea procesului de planificare bugetară. Poate fi provocator din cauza cerinţelor în materie de resurse umane şi expertiză privind riscurile de securitate cibernetică relevante şi metodele de protecţie pentru diferite servicii din cadrul companiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pădurile, o afacere de 2.5 miliarde de euro.Care sunt cele mai mari companii implicate în exploatarea „aurului verde” al României

    Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, cele peste 6000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în 2018. 

    O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, citată de o analiză Frames, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia „aurului verde”, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani.

    Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

    Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3.937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610).

    Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2.4 mld.euro), în creştere cu 800 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010 (5,48 mld.lei). Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 mil.lei în 2010 la 678,1 mil.lei în 2018.

    ,,2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 mld.euro’’, afirmă analiştii companiei de consultanţă.

    În 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei şi un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

    Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.

    ,,După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă. Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 mil.euro) şi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 mil.euro). „Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare şi puternic jucător din piaţă”, afirmă analiştii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

    Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde’’ al României în 2018 se află Kostamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 mil.euro). În cazul ambelor firme, creşterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani.

    În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creştere de business şi mai mare, de la 158,1 mil.lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.

    Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 mil.lei (35,5 mil.euro), Xilobaia SRL (Maramureş), cu 119,9 mil.lei (27,2 mil.euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 mil.lei (21 mil.euro), Silvania International Prod SRL (Bistriţa-Năsăud) cu 89,7 mil.lei (20,4 mil.euro), Forestar SA din Bacău (69,4 mil.lei/15,8 mil.euro), Cerasus Avium SRL din Bucureşti (63,4 mil.lei/14,4 mil.euro) şi Virix Prod SRL din Dâmboviţa (55,1 mil.lei/12,5 mil.euro).

    Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcţionează în Suceava (758), Harghita (451), Argeş (382) Maramureş (334), Vrancea (332), Neamţ (316), Bistriţa Năsud (275), Bacău (236) şi Bihor (235).

    Potrivit analizei, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei şi un profit de aprox. 100.000 lei, în condiţiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.

    ,,Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan’’, afirmă analiştii de la Frames.

    Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat. Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

    ”Diferenţa de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităţilor publice locale şi, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.

    ,,Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale’’, arată analiza.

    Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu. „Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire”, arată analiza.

    Analiştii spun că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. „Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile”.

    „Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”, se mai spune în analiza Frames.

    Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului (cod CAEN 220 şi 1610). Datele prelucrate sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.

  • Pădurile, o afacere de 2.5 miliarde de euro.Care sunt cele mai mari companii implicate în exploatarea „aurului verde” al României

    Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, cele peste 6000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în 2018. 

    O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, citată de o analiză Frames, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia „aurului verde”, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani.

    Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

    Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3.937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610).

    Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2.4 mld.euro), în creştere cu 800 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010 (5,48 mld.lei). Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 mil.lei în 2010 la 678,1 mil.lei în 2018.

    ,,2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 mld.euro’’, afirmă analiştii companiei de consultanţă.

    În 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei şi un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

    Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.

    ,,După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă. Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 mil.euro) şi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 mil.euro). „Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare şi puternic jucător din piaţă”, afirmă analiştii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

    Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde’’ al României în 2018 se află Kostamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 mil.euro). În cazul ambelor firme, creşterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani.

    În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creştere de business şi mai mare, de la 158,1 mil.lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.

    Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 mil.lei (35,5 mil.euro), Xilobaia SRL (Maramureş), cu 119,9 mil.lei (27,2 mil.euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 mil.lei (21 mil.euro), Silvania International Prod SRL (Bistriţa-Năsăud) cu 89,7 mil.lei (20,4 mil.euro), Forestar SA din Bacău (69,4 mil.lei/15,8 mil.euro), Cerasus Avium SRL din Bucureşti (63,4 mil.lei/14,4 mil.euro) şi Virix Prod SRL din Dâmboviţa (55,1 mil.lei/12,5 mil.euro).

    Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcţionează în Suceava (758), Harghita (451), Argeş (382) Maramureş (334), Vrancea (332), Neamţ (316), Bistriţa Năsud (275), Bacău (236) şi Bihor (235).

    Potrivit analizei, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei şi un profit de aprox. 100.000 lei, în condiţiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.

    ,,Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan’’, afirmă analiştii de la Frames.

    Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat. Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

    ”Diferenţa de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităţilor publice locale şi, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.

    ,,Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale’’, arată analiza.

    Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu. „Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire”, arată analiza.

    Analiştii spun că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. „Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile”.

    „Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”, se mai spune în analiza Frames.

    Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului (cod CAEN 220 şi 1610). Datele prelucrate sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.

  • Bursa de la Bucureşti, pe locul 2 în Europa în 2019

    Spre comparaţie, în primele 10 luni din 2018 randamentul livrat investitorilor a fost de doar 19%.
    Chiar şi cu acest randament, care ar face invidioase pieţe de capital mult mai dezvoltate, bursa de la Bucureşti este a doua cea mai performantă din Uniunea Europeană.
    Pe primul loc în analiza ZF este poziţionată bursa de la Atena, cu un plus de 48%.

  • Analiză: ASF anunţă măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei

    După BNR, şi ASF vine cu măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei, de formalizare a procedurilor interne şi de derulare a evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, arată o analiză.  

    Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF‟) a lansat în dezbatere publică un proiect de regulament pentru completarea Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi este aplicabil entităţilor raportoare supravegheate şi controlate de ASF („Entităţile reglementate„).

    „Proiectul de Regulament aduce măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei, de formalizare a procedurilor interne şi de derulare a evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, ce trebuie luate de către societăţile de asigurare, administratorii de fonduri alternative de investiţii, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, societăţile de investiţii, administratorii de fonduri de pensii private, organismele de plasament colectiv, depozitarii centrali, contrapărţile centrale şi entităţile care administrează un loc de tranzacţionare”, scrie Cristina Tudoraş, avocat la Schoenherr şi Asociaţii SCA.

    Entităţile reglementate vor trebui să se conformeze prevederilor Regulamentului ASF, astfel cum va fi acesta aprobat în formă finală, până în 17 ianuarie 2020.

    O primă obligaţie impusă de ASF adresează chiar structura de conducere a Entităţilor reglementate. Entităţile reglementate au obligaţia de a desemna un ofiţer de conformitate care să asigure coordonarea şi implementarea politicilor şi procedurilor interne pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului. Ofiţerul de Conformitate trebuie desemnat în cazul în care entitatea este administrată în sistem unitar, dintre directorii entităţii, activitatea acestuia urmând astfel a fi supravegheată de consiliul de administraţie, sau în situaţia în care entitatea este administrată în sistem dualist, dintre membrii directoratului entităţii, situându-se astfel sub supravegherea consiliului de supraveghere al entităţii.

    Ofiţerul de conformitate, precum şi persoanele desemnate cu responsabilităţi în aplicarea prevederilor legale referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului trebuie notificate la ASF prin transmiterea documentaţiei prevăzute de regulamentul privind evaluarea şi aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de ASF, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de începerea exercitării funcţiei.

    În plus, Entităţile reglementate semnificative au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent care să testeze periodic politicile, normele interne, mecanismele, sistemele informatice şi procedurile de administrare a riscului de spălare a banilor şi finanţării terorismului, inclusiv evaluările de risc şi metodologia de realizare şi actualizare a acestora.

    În ce priveşte obligaţia de cunoaştere a clientelei, ASF impune Entităţilor reglementate cerinţe mai elaborate. Astfel, vor trebui solicitate scopul şi natura relaţiei de afaceri derulată, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relaţiei de afaceri, dar şi ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii în cazul clienţilor persoane fizice.

    În fiecare caz entitatea reglementată trebuie să determine, acolo unde este cazul, beneficiarul real al clientului şi să obţină despre acesta informaţii precum numele şi prenumele, data naşterii, codul numeric personal sau echivalentul acestuia pentru persoanele străine, sau dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar, seria şi numărul actului de identitate şi informaţii din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia.

    Fata de procedura standard, Entităţile reglementate au obligaţia de a aproba, monitoriza şi revizui periodic, cel puţin anual sau ori de câte ori este necesar, la nivelul structurii de conducere, politicile, normele interne, mecanismele şi procedurile de administrare a riscurilor de spălare a banilor sau finanţare a terorismului, precum şi metodologia, pe baza evaluărilor proprii de risc.

    Entităţile reglementate trebuie să aibă implementate şi să furnizeze la cererea ASF următoarele proceduri şi politici:

    – metodologia de realizare şi actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferente activităţii desfăşurate;

    – evaluarea de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferentă activităţii desfăşurate;

    – politica pentru administrarea şi diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;

    – normele interne de cunoaştere a clientelei;

    – informaţii cu privire la clienţi şi operaţiunile efectuate pentru aceştia;

    – analizele interne realizate de entităţi pentru detectarea tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;

    – documentele şi corespondenţa cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienţi, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului;

    – rapoartele privind modul în care entitatea aplică politicile şi procedurile de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului în state terţe, la nivelul sucursalelor şi al filialelor deţinute în proporţie majoritară;

    – rapoarte privind modul în care entitatea aplică politicile şi procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în relaţie cu activităţile externalizate;

    – rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;

    – fundamentarea standardelor de desemnare a ofiţerului de conformitate;

    – orice alte informaţii şi documente necesare ASF pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma şi termenele precizate în solicitare.

    Factori de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului

    ASF a inclus sub formă de anexă la proiectul de regulament indicaţii cu privire la ce factori de risc pot fi relevanţi pentru o Entitate reglementată în general. Totodată, ASF a inclus orientări specifice cu privire la aspecte referitoare la factorii de risc şi exemple privind măsurile de precauţie privind clientela pentru (i) societăţile de asigurare de viaţă şi de către intermediarii care asigură distribuirea poliţelor de asigurare de viaţă, (ii) societăţi de investiţii financiare şi (iii) organisme de plasament colectiv.”

     

     

     

     

  • ANALIZĂ: Cât de puternic este statul care ar putea declanşa al Treilea Război Mondial. Armele „fantomă” şi adevăratul pericol, Gărzile Revoluţionare

    Iranul are o armată destul de puternică, deşi depăşită din punct de vedere tehnologic, şi ar reprezenta o provocare mult mai mare pentru SUA decât au fost Irakul sau Afganistanul.

    Republica Islamică Iran este o teocraţie condusă de liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta este şeful statului, comandantul suprem al armatei şi liderul religios al ţării. Khamenei comandă armata obişnuită, Armata Republicii Islamice Iran (Artesh) şi organizaţia paramilitară Corpul Gărzilor Revoluţionare din Iran (Sepah).

    Artesh include sub umbrela ei forţele terestre, marina, forţele aeriene şi forţele de apărare antiaeriană. Gărzile Revoluţionare au rolul de a proteja regimul, atât de agresorii din interior, cât şi din exterior. Mai simplu, există o armată a ţării şi una a regimului. Structurile de acest gen sunt comune în statele totalitare. Exemple sunt Germania nazistă sau China comunistă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ANALIZĂ: De ce nu vorbesc candidaţii la prezidenţiale despre economie

    Dincolo de creşterea economică din ultimii ani, România este mai vulnerabilă ca oricând în faţa unei potenţiale crize, cu dezechilibre majore şi fără niciun fel de măsuri de protecţie, afirmă experţii de la compania de consultanţă Frames şi Agenţia de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor (ACDA). De ce nu vorbesc candidaţii la prezidenţiale despre economie?

    Măsurile protecţioniste luate de SUA şi China, Brexit-ul, problemele economice din Germania – principalul partener comercial al României, încetinirea ritmului de creştere al comerţului mondial, provocările din piaţa resurselor şi cea valutară, opiniile investitorilor – toate reprezintă semnalele unei potenţiale crize economice.

    În faţa acestor perspective nefavorabile, România se prezintă mai rău ca la precedenta criză, din 2010, cu o economie bazată în principal pe consum, cu dezechilibre majore, cu o datorie externă care creşte fulminant, cu firme slab capitalizate şi cu un cadru economic lipsit de atractivitate pentru investitorii interesaţi de business-uri de tip greenfield, cu dezvoltare pe orizontală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi metode prin care companiile îşi pot face angajaţii fericiţi

    Bilete de cinema la jumătate de preţ, posibilitatea de a merge cu bicicleta spre serviciu şi abonamentele la sală nu mai sunt un secret când vine vorba de beneficiile extra-salariale prin care companiile vor să îşi facă angajaţii fericiţi. Acum însă, tehnologii emergente precum analiza datelor, chatbot-ing şi dispozitivele portabile pot ajuta angajatorii să ştie cu ce beneficii rezonează mai bine angajaţii, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Machine learning-ul poate ajuta la evitarea pierderii de bani pe anumite beneficii inutile. „Din perspectiva angajatorului, există deja prea multă emfază pe analiza datelor care pot arăta cu ce beneficii rezonează angajaţii”, spune Jeanette Makings, şeful unui departament de educaţie financiară al băncii comerciale Close Brothers.

    „Analiza datelor le permite să ia decizii mai bune, lucru care înseamnă că pot să gestioneze mai bine valoarea cheltuielilor direcţionate beneficiilor în timp ce îşi îmbunătăţesc engagement-ul angajaţilor”.

    Spune că pentru anumite companii „tehnologiile de analiză a datelor le permite să vadă exact cine este responsabil de anumite oferte, precum şi ce forme de comunicare funcţionează mai bine.” Genul acesta de informaţii este foarte valoros şi ar putea ajuta la o schimbare în strategia de business generală a companiei.

    Spre exemplu, câteva companii şi-au schimb programul de membri la sala de sport ca răspuns la faptul că analiza datelor a demonstrat că o anumită sală de gimnastică este mai populară decât o alta în rândul angajaţilor lor. Portalurile online şi aplicaţiile au transformat deja schemele de motivare a angajaţilor.

    Sistemele de inteligenţă artificială (AI) ar putea ajuta la evitarea pierderii banilor pe beneficii pe care angajaţii nu le vor.

    AI nu este singura tehnologie care poate ajuta însă la îmbunătăţirea schemelor de inteligenţă artificială. Un exemplu este Wagestream, care permite angajaţilor să îşi acceseze salariul înainte de ziua salariului.  

    Peter Briffett, CEO al companiei cu baza în Regatul Unit, spune că Wagestream foloseşte tehnologia pentru a gestiona problemele de cashflow „care se leagă de plata o dată pe lună”. „Ştim că mulţi angajaţi sunt stresaţi din cauza aceasta, mulţi dintre ei fiind nevoiţi să facă împrumuturi riscante din această cauză”.

    Pentru folosirea acestui serviciu, angajaţii plătesc 1 liră sterlină pe lună şi sunt taxaţi cu o sumă fixă de 1,75 de lire sterline de fiecare dată când fac o extragere. Un alt exemplu este Open Blend, o unealtă de management al performanţei care are printre clienţi brandul de fashion francez Lacoste. Acesta foloseşte metode de analiză a datelor pentru a oferi angajatorilor informaţii despre nevoi ale acestora necesare stării lor de bine.

    Aici intervine şi tehnologia wearable. Compania de asigurări de viaţă şi de sănătate Vitality, de exemplu, pretinde că un sistem de recompense care se bazează pe o tehnologie Apple Watch, valabilă în 13 ţări, inclusiv în Australia şi Germania, „ajută mai mult de un milion de membri care profită din plin de sănătatea şi bunăstarea lor”. Cei care folosesc acest serviciu pot primi recompense precum discount-uri la schemele de asigurare prin urmărirea activităţilor lor cu un Apple Watch. Studiul include mai mult de 400.000 de persoane în Africa de Sud, Statele Unite şi Regatul Unit.

     

  • Analiză PwC: Bugetul pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA

    Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România pe locul fruntaş în clasamentul publicat de Comisia Europeană pe 5 septembrie 2019. Faţă de anii 2013 şi 2014, când diferenţa dintre suma încasată efectiv la buget şi cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizaţi de CE, 2016 şi 2017, a fost de circa 36%.

    România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%).

    În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia şi Cipru.

    “Polonia a reuşit să reducă substanţial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanţă a fost obţinută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fişiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici şi capacitatea de procesare şi analiză a informaţiilor raportate de către administraţia fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administraţia detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecinţă întregul proces de declarare şi colectare a taxelor se îmbunătăţeşte”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.