BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Între carul cu boi şi agricultura 4.0

    Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Dar este un început. Agricultura nu a fost un domeniu ce era asociat prea des cu tehnologia. Mai ales în România, unde majoritatea fermierilor nu au o instruire de bază şi ceea ce ştiu ştiu pe baza experienţei practice. Trăim în era inovaţiilor şi practicile arhaice din agricultură trebuie să se transforme în ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    „Este nevoie de o alfabetizare digitală a fermierilor români. Digitalizarea şi tehnologizarea sectorului agricol clar or să se întâmple. E doar o chestie de timp”, spune un tânăr de 22 de ani, îmbrăcat casual, cu o pereche de blugi şi o cămaşă. Vorbeşte cu convingere şi este puţin neliniştit, de parcă nu ar vrea să spună nimic greşit. El este Denis Ilie-Ablachim de la start-up-ul Yardlabs, iar alături de el sunt William Bugnar, membru al Yardlabs, şi Vlad Arsene, mentor în cadrul Innovation Labs; vorbim despre senzori, date, unde radio şi cum tehnologia ar putea revoluţiona agricultura.

    Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul Naţiunilor Unite anticipează că în 2050 populaţia planetei va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar pentru a-i hrăni, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, utilizând o suprafaţă de teren arabil chiar mai mică decât în prezent. Potrivit sursei citate, în 1961 exista un acru (peste 4.000 mp) de teren arabil per persoană, iar în 2050 proporţia va fi dramatic redusă: doar o treime dintr-un acru de teren arabil de persoană. În acelaşi timp, la nivel global va avansa numărul de persoane din clasa de mijloc; aceştia îşi vor spori consumul de proteine la 14% în 2030 faţă de 9% în 1965.

    Acest fenomen va crea o presiune şi mai mare pe agricultură; de pildă, o tonă de carne de vită se produce cu şapte tone de cereale. De aceea, trebuie schimbat modul în care oamenii fac agricultură, iar cel mai simplu şi eficient este transformarea acesteia prin tehnologie. Astfel, este nevoie să se facă trecerea de la metodele învechite de a face cultivare către ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    Mai mult, planeta se va confrunta cu un deficit de 40% în aprovizionarea cu apă până în 2030 dacă nu se îmbunătăţeşte dramatic gestionarea alimentării cu apă. Cererea pentru apă este estimată să explodeze, marcând un plus de 55% până în 2050, în timp ce 20% din apele subterane la nivel mondial sunt deja supraexploatate, conform UNESCO. Naţiunile Unite le cere guvernelor să ajute fermierii să crească producţia cu resurse limitate de apă. Pentru a satisface nevoie de hrană a populaţiei globului şi pentru a nu afecta şi mai mult mediul înconjurător este nevoie de tehnologie, de utilizarea datelor, din ce în ce mai numeroase, colectate de senzori, de zboruri cu drone şi de practici ecologice.

    Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale. Asemenea lucruri sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală, dar şi în România, în cazuri izolate. Dar este un început.

    Senzorii băgaţi în pământ ţin evidenţa a ceea ce se întâmplă în sol, apoi transmit datele în cloud pentru a fi calculate. Rezultatul este transmis sistemului de irigaţii, care plănuieşte cât şi cum să elibereze apa pentru ca seminţele să crească mai bine, mai repede. Astfel se economisesc timp şi bani. Udarea, fertilizarea, cultivarea şi recoltarea produselor agricole sunt la un pas de a fi făcute de un calculator.

    Fermele vor începe să semene tot mai mult cu fabricile: cu procese atent controlate, ce merg ceas. Să nu mai vorbim de animale şi plante modificate genetic până la ultima genă pentru a fi cât mai arătoase, să crească cât mai repede şi – de ce nu? – să fie mai bune. Un fermier trebuie să jongleze constant cu un set de variabile: vremea, nivelul de umiditate a solului, ierburile ce năpădesc plantele, insecte dăunătoare sau boli. Toate aceste lucruri pot afecta producţia anuală, iar dacă fermierul face calculele corect, poate optimiza producţia şi creşte profitul; dacă nu, ar putea pierde tot. Agricultura inteligentă ar putea să-l scape pe fermier măcar de câteva griji.

    Acest tip de agricultură este numită hi-tech, inteligentă, agricultură de precizie; unii au numit-o agricultura 4.0. Oricum ar fi, tehnologia promite că va creşte profiturile fermierilor, tăind din costuri şi crescând producţia, şi ar trebui să beneficieze şi consumatorii (toată populaţia planetei) prin produse mai ieftine.

    La începutul anului 2010, agricultura de precizie a înregistrat un avans considerabil datorită faptului că tehnologiile şi componentele precum senzori şi micro-procesoare s-au ieftinit foarte mult. Datele, informaţiile în general, devin un ingredient cheie în agricultura contemporană şi necesară pentru ca aceasta să fie mai productivă şi sustenabilă.

    Puterea de computare a circuitelor electronice a crescut de 32 de ori în ultimii 10 ani, costul transferul de date wireless a scăzut cu 75% în ultimii patru ani, iar costul de stocare a datelor a scăzut cu 97% în ultimul deceniu. Ingrediente care au făcut posibilă o extindere a agriculturii digitale. Cu ajutorul tehnologiei s-ar putea produce mai multă hrană şi chiar de calitate mai bună, pentru o populaţie tot mai numeroasă, în acelaşi timp reducând povara asupra mediul înconjurător.

  • Happy Tour, vânzari de aproape 50 milioane de euro în 2016

    În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi corporate, Happy Tour a înregistrat anul trecut o creştere cu peste 10% faţă de finalul anului precedent, noii parteneri activând în domenii precum bancar, auto, agricultură. 

    „Happy Tour îşi păstrează trendul de creştere înregistrat în ultimii ani, respectiv strategia de dezvoltare la nivel internaţional, în 2016 deschizând un birou la Istanbul, al treilea după Bucureşti şi Sofia. Atât în 2016, cât şi anul acesta, ne concentrăm pe dezvoltarea companiei”, declară Javier Garcia del Valle, CEO al grupului.

    Anul 2016 s-a remarcat prin creşterea cu 40% a turismului intern, clienţii Happy Tour preferând destinaţii din România pentru organizarea de team-buildinguri şi petreceri de companie. Pe zona de leisure, s-au înregistrat creşteri pentru litoral, Bucovina şi staţiunile balneare. Trendul pozitiv pentru aceste destinaţii s-a menţinut şi la începutul acestui an, observându-se şi o creştere a plăţilor cu vouchere de vacanţă.

    „Voucherele de vacanţă au fost o măsură pentru stimularea turismului intern şi se vede acest lucru în creşterea volumului de vânzări şi cererea pentru vacanţe în România. În 2017, ne aşteptăm la o dublare a volumului de vânzări cu vouchere de vacanţă şi o crestere a cererii pentru vacanţe interne de 25% faţa volumul de 1,4 milioane de euro înregistrat în 2016″, precizează Javier Garcia del Valle.

    Din toamna anului trecut, de când Happy Tour a devenit turoperator exclusiv pe România al Disneyland Paris, cererea familiilor cu copii pentru astfel de vacanţe a crescut cu 150%, produsul fiind unul dintre cele mai vândute din oferta companiei. La nivel de 2016, pachetul mediu achiziţionat pentru Disneyland a fost de 1.500 de euro, acesta reprezentând vacanţa pentru doi adulţi şi un copil, la un hotel de trei-patru stele în parc, trei nopţi de cazare, demipensiune, patru zile de intrare în parc, bilete avion.

    Cea mai cerută destinaţie în 2016 a fost Spania, urmată de România, Grecia, Turcia, Italia, Germania, Statele Unite. Turiştii Happy Tour au preferat hoteluri de patru şi cinci stele, la pachete cu valori medii de 800 de euro/adult în Spania, 600 de euro/adult în Grecia, 600 de euro/adult în Turcia. Spania continuă să fie în topul preferinţelor turiştilor şi în 2017, în primele luni ale anului fiind rezervate cu 10% mai multe pachete, în perioada de Early Booking, faţă de perioada similară din 2016.

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.

  • Tinerii cercetători care vor să cultive plante în spaţiu

    Experimentele conduse până în prezent în condiţii de gravitaţie zero s-au concentrat doar asupra comportamentului de creştere al seminţelor. Dacă răsadurile pot fi utilizate pentru cultivarea plantelor în spaţiu, eforturile pentru asigurarea hranei astronauţilor în misiunile spaţiale de lungă durată – spre exemplu, spre Marte – ar progresa semnificativ.

    „Suntem extrem de încântaţi că am reuşit să trimitem răsadurile pe Staţia Spaţială Internaţională. Până acum nu s-a mai făcut nicio cercetare cu privire la efectul gravitaţiei zero asupra răsadurilor. Este un moment unic.”, spune Maria Koch. 

    Experţii BASF în protecţia plantelor i-au sprijinit pe tinerii savanţi cu diverse cunoştinţe specializate în domeniul cercetării, cu consultanţă ştiinţifică, materiale şi echipamente. Pentru a proiecta experimentul, studenţii au parcurs un stagiu de practică în cadrul Centrului Agricol BASF, din Limburgerhof, Germania. Pe măsură ce răsadurile vor fi supuse, în spaţiu, la diferenţe extreme de temperatură şi umiditate, vor avea nevoie de protecţie împotriva infecţiilor bacteriene sau fungice. În această privinţă, BASF a contribuit în egală masură cu produse şi cunoştinţe. 

    „Acesta este cel mai interesant experiment de teren în care am fost implicat vreodată. Munca în cercetare înseamnă întotdeauna explorarea de noi idei, însă până în prezent, testele noastre nu au părăsit Pământul”, explică Dr. Sebastian Rohrer, Early Fungicide Biology, BASF Crop Protection. „Modul în care BASF abordează inovaţia se bazează pe asocierea cu alte entităţi şi organizaţii. Colaborarea cu elevii din Ravensburg este un foarte bun exemplu în acest sens – tinerii ca ei vor fi viitorul inovaţiei în agricultură.”

    Pentru acest experiment, echipa de cercetare a utilizat un răsad de ficus pumila (ficus târâtor), de 15 mm. Planta îndeplineşte cerinţele stricte de călătorie în spaţiu: este suficient de mică pentru a avea loc într-un spaţiu limitat şi este rezistentă la diferenţe de temperatură între 4 şi 28°C. Maria, Raphael şi David au plantat răsadurile într-un mediu de creştere agar, creat în cutia experimentală de ultimă generaţie, AFEx Habitat. Cu 36 de ore înainte de lansare, eşantionul a fost livrat echipei de operaţiuni NASA. Concomitent cu experimentul din spaţiu, va fi realizat şi un eşantion de control pe Pământ, pentru a analiza influenţa gravitaţiei. Maria, Raphael şi David, care studiază în prezent agricultura, au început proiectul în 2015, în cadrul unui cerc de ştiinţă after-school, la liceul cu profil agricol Edith-Stein Ravensburg & Aulendorf. Eşantionul va sta în spaţiu timp de 30 de zile, înainte să se întoarcă pe pământ pentru analiza rezultatelor. Acesta a fost primul proiect şcolar din Germania acceptat în programul educaţional al NASA. „În viitor, când agricultura spaţială va deveni realitate, probabil că lumea ne va considera pionieri ai domeniului”, a spus  Raphael Schilling. 

     

  • Cele mai mari domenii angajatoare: IT şi retail. Ce domenii se află la polul opus

    „Anul trecut, domenii precum IT, BPO, producţie şi retail au condus în topul industriilor care au oferit cele mai multe locuri de muncă. De asemenea, automotive, logistică şi medical sunt alte segmente unde candidaţii nu au fost nevoiţi să caute prea mult un job”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.
     
    Conform companiei, trendul recrutărilor pe aceste segmente se va păstra şi în 2017.
     
    În ceea ce priveşte cele mai bine plătite poziţii, în funcţie de industrie, în 2016, domeniul software a rămas pe locul întâi în top, însă nu departe de automotive unde, pentru funcţii specializate, precum ingineria mecanică, sunt oferite salarii foarte atractive.
     

  • SURPRIZĂ! Ce ministere vor avea bugete mai mari în 2017 decât în 2016

    Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.

    Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ministere vor avea bugete mai mari în 2017 decât în 2016

    Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.

    Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Smartree: Cum influenţează Sărbătorile piaţa de muncă temporară

    Potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, perioadele de Sărbători aduc o creştere semnificativă a numărului de posturi disponibile pe termen determinat pentru angajaţii din categoria blue collars, aceştia reprezentând 80% din totalul celor care beneficiază de contracte de muncă temporară la nivelul întregii pieţe de profil.

    Sărbătorile de Crăciun, Paşte şi luna martie determină o creştere a numărului de contracte de muncă temporară pe segmentul angajaţilor blue collars, aceştia fiind solicitati mai ales în oraşele mari precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Arad, Sibiu sau Constanţa, cât şi zonele limitrofe ale acestora. De asemenea, angajări pe muncă temporară se realizează şi pe segmentul agriculturii, în zone precum Bărăgan.

    „Personalul necalificat ocupă 80% din totalul contractelor de muncă temporară, restul fiind atribuite specialiştilor. Dacă în categoria white collars cererea este constantă, pentru blue collars se remarcă fluctuaţii în perioadele de Sărbători, contractele fiind încheiate pe intervale de la 1 la 6 luni”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Potrivit acesteia, domeniile în care se caută cei mai mulţi muncitori nespecializaţi sunt logistica, agricultura şi producţia. 

    În ceea ce priveşte salarizarea pentru angajaţii din segmentul blue collars, pe contracte de muncă temporară, reprezentaţii Smartree remarcă faptul că, pentru cei necalificaţi, remuneararea porneşte, în medie, de la 1.200 lei şi ajunge de cele mai multe ori la cca. 1.800 lei, suma fiind completată de bonuri de masă. Pe de altă parte, conform grilelor existente în cadrul companiilor, salarizarea muncitorilor calificaţi poate ajunge şi la 4.500 lei/lună.

    Cu toate acestea, salariile de bază reprezintă în continuare principala provocare a companiilor de recrutare, întrucât sumele oferite se apropie de venitul minim garantat, iar candidaţii preferă mai degrabă ajutorul de la stat. În plus, aceştia se tem de lispa unui venit constant pe o perioadă mai lungă de timp. Alte motive care îngreunează procesul de recrutare vizează lipsa personalului calificat, mai ales în industrie, dar şi existenţa unor zone depopulate de forţă de muncă.

    „Totuşi, principalul avantaj al joburilor temporare este posibilitatea celor care nu sunt complet în câmpul muncii – elevi, studenţi, etc. – de a obţine un venit suplimentar. De altfel, acest tip de contracte îi avantajeză şi pe şomerii care caută o soluţie de tranziţie”, a menţionat Raluca Peneş.

    De asemenea, susţine reprezentanta companiei, pe piaţa locală sunt foarte puţine companii care angajează pe perioadă nedeterminată. Prin comparaţie însă, în ţările din Vesti Europei, munca temporară este o regulă şi este foarte mult practicată de către companii.  

     

  • Prinţul Charles consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei

    Prinţul Charles acuza într-un interviu acordat în 2013 celor de la BBC Radio 4,  faptul că societatea modernă exploatează iraţional mediul înconjurător şi consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei.

    Ajuns acum la varsta de 68 de ani, printul Charles este de parere ca societatea uita complet de necesitatea de a proteja mediul nostru inconjurator, exploatand cu salbaticie bogatiile naturale, dar fara a pune insa nimic inapoi in natura.

    Vorbind la BBC Radio 4 pe parcursul a doua editii ale programului despre importanta biodiversitatii si a comunitatilor rurale, printul Charles, care se considera el insusi un pasionat de agricultura organica, a facut iarasi referire la ceea ce il atrage in Romania si l-a facut sa-si cumpere prima casa de vacanta in Transilvania.

    Printul a cumparat si renovat proprietati in Transilvania, o regiune care si-a pastrat nealterate farmecele de acum 20 de ani, un loc despre care printul Charles spune ca „vom vedea adevarata sustenabilitate si rezistenta completa”.

    „Pentru atat de multi ani, sute de ani, am dat natura la o parte si am exploatat, am luat, nu am pus nimic inapoi. Si ne imaginam cumva ca suntem separati de natura, ca ea exista altundeva, si ca o putem exploata.”

    In interviul sau, printul Charles spune ca vrea sa pastreze mediul pentru nepotii sai si ai altor oameni si sustine ca biodiversitatea ar trebui sa fie pusa in centrul agriculturii.

    Fermierii din Transilvania inca strang manual fanul, fara utilaje moderne, utilizand unelte traditionale, isi pastreaza doar una sau doua vaci de lapte si isi incarca laptele in carute trase de cai. Printul Charles considera ca aceste „vechi tipare de viata” trebuie conservate, pentru ca abordeaza o maniera ecologica prin care se face agricultura.

  • Prinţul Charles consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei

    Prinţul Charles acuza într-un interviu acordat în 2013 celor de la BBC Radio 4,  faptul că societatea modernă exploatează iraţional mediul înconjurător şi consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei.

    Ajuns acum la varsta de 68 de ani, printul Charles este de parere ca societatea uita complet de necesitatea de a proteja mediul nostru inconjurator, exploatand cu salbaticie bogatiile naturale, dar fara a pune insa nimic inapoi in natura.

    Vorbind la BBC Radio 4 pe parcursul a doua editii ale programului despre importanta biodiversitatii si a comunitatilor rurale, printul Charles, care se considera el insusi un pasionat de agricultura organica, a facut iarasi referire la ceea ce il atrage in Romania si l-a facut sa-si cumpere prima casa de vacanta in Transilvania.

    Printul a cumparat si renovat proprietati in Transilvania, o regiune care si-a pastrat nealterate farmecele de acum 20 de ani, un loc despre care printul Charles spune ca „vom vedea adevarata sustenabilitate si rezistenta completa”.

    „Pentru atat de multi ani, sute de ani, am dat natura la o parte si am exploatat, am luat, nu am pus nimic inapoi. Si ne imaginam cumva ca suntem separati de natura, ca ea exista altundeva, si ca o putem exploata.”

    In interviul sau, printul Charles spune ca vrea sa pastreze mediul pentru nepotii sai si ai altor oameni si sustine ca biodiversitatea ar trebui sa fie pusa in centrul agriculturii.

    Fermierii din Transilvania inca strang manual fanul, fara utilaje moderne, utilizand unelte traditionale, isi pastreaza doar una sau doua vaci de lapte si isi incarca laptele in carute trase de cai. Printul Charles considera ca aceste „vechi tipare de viata” trebuie conservate, pentru ca abordeaza o maniera ecologica prin care se face agricultura.