BusinessMagazin

Tag: acces

  • PRIMER – Singură soluţie reală pentru a opri dispariţia medicamentelor ieftine este reprezentată de scutirea „clawback” a medicamentelor care costă sub 25 Ron

    Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, PRIMER, avertizează că fabricile de medicamente din ţară sunt forţate de mai bine de 8 ani să plătească pe lângă impozitul pe profit de 16% şi un impozit pe cifra de afaceri, sub formă obligaţiei de plata de tip “clawback” care a ajuns începând cu 2015 să depăşească valoarea impozitului pe profit. 
     
    „Această dublă impunere fiscală, care a trecut în anumite trimestre de 40%, este discriminatoare şi împovărătoare pentru agenţii industriali din acest sector economic şi reprezintă motivul pentru care membrii PRIMER au ajuns să fabrice medicamente care nu au rentabilitate economică, existând pierderi care trec de 10%” a  declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.
     
    „Astfel, din cele peste 1000 de medicamente care fac obiectul dublei impuneri fiscale şi care costă în marea lor majoritate mai puţin de 25 Ron în farmacie sau în spital, cel puţin 200 sunt nerentabile, din cauza suprataxării aplicate în contextul celui mai mic preţ din UE. Continuăm să fabricăm aceste medicamente din respect pentru pacienţi din  România şi cu speranţa că ele vor fi scutite în cel mai scurt timp de obligaţia de plata de tip “clawback. În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi”, spune acesta.  
     
    Unităţile de manufacturiere de medicamente din ţară, membre ale PRIMER, au pentru următorii 5 ani planuri ambiţioase de extindere şi tehnologizare în valoare de peste 100 milioane Euro care vor crea peste 500 de noi locuri de muncă; toate aceste investiţii pot face din România în hub industrial cu deschidere pentru exporturi către toate ţările din regiune. „Aceste planuri rămân însă pe hârtie, pentru că în loc să investească în unităţi de manufacturiere, laboratoare de calitate, centre de cercetare-dezvoltare şi de studii clinice, membrii PRIMER sunt împovăraţi cu un impozit dublu nedrept şi impredictibil, de 40%”, mai spune Damian. 
     
    “Suntem încurajaţi de determinarea Primului Ministru Mihai Tudose de a rezolva probleme ale sistemul sanitar care trenează de ani buni. O astfel de abordare trebuie utilizată şi pentru a iniţia consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea de urgenţă a măsurilor care să stopeze imediat aplicarea discriminatorie a unei duble impozitări asupra unei ramuri industriale. De altfel, un dialog deschis cu fabricile de medicamente din ţară poate rezolva multe din probleme aprovizionării cu medicamente a pacienţilor români, pentru că site-urile de manufacturiere pot introduce rapid în fabricaţie aproape orice produs deficitar”, a conchis reprezentantul PRIMER.
     
    Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SĂ, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

    În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi. 

  • Accesul la metrou pentru nevăzători este mai facil cu Tandem Acces

    Prin implementarea acestui proiect Bucureştiul devine prima capitală europeană care deţine un sistem de accesibilizare a transportului cu metroul bazat pe tehnologia Bluetooth. Această tehnologie conferă continuitate comunicării aplicaţiei cu telefonul mobil indiferent dacă există semnal telefonic sau localizare GPS în subteran.

    Toate cele 53 de staţii de metrou sunt accesibile nevăzătorilor datorită aplicaţiei Tandem Acces şi a celor 1.000 de Beaconi care au fost instalaţi cu ajutorul voluntarilor angajaţi Orange România şi a voluntarilor Asociaţiei Tandem. Beaconii sunt dispozitive care emit un semnal sonor şi comunică cu smartphone-ul prin intermediul aplicaţiei care transmite nevăzătorilor prin mesaje (citite cu ajutorul unui voice-over) indicaţii de orientare referitoare la punctele cheie din staţiile de metrou (intersecţii, scări, turnicheţi). Atunci când nevăzătorul ajunge la o anumită distanţă de Beacon, primeşte o notificare prin care este anunţat asupra locaţiei sale şi asupra direcţiei în care trebuie să se îndrepte pentru a urma traseul dorit. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe platformele iOS şi Android.

    „Asociaţia Tandem pune la dispoziţie primul instrument de mobilitate urbană destinat persoanelor cu deficienţe de vedere. Consider că problema accesibilizării urbane pentru persoanele cu dizabilităţi nu este încheiată, ci abia începe. De multe ori ca nevăzător am evitat să călătoresc cu metroul datorită faptului că nu cunosc topografia tuturor staţiilor. Sper ca alte persoane aflate în situaţia mea, să profite de Tandem Acces şi să depăşească temerile şi obstacolele pe care eu le-am întâmpinat în trecut”, a declarat Florin Georgescu, preşedintele Asociaţiei Tandem.

    „Tandem Acces poate servi ca un model bun de urmat pentru alte iniţiative care-şi propun să transforme oraşele clasice din România în oraşe inteligente (Smart City) – mai responsabile şi mai accesibile pentru toţi oamenii inclusiv pentru cei cu deficienţe. În cei 5 ani de la înfiinţarea fondului de finanţare „Lumea prin Culoare şi Sunet” care se ridică la peste 2 milioane de euro am reuşit să oferim soluţii pentru multe din problemele persoanelor cu deficienţe de văz şi auz din România”, a declarat Amalia Fodor, director executiv Fundaţia Orange.

    Valoarea proiectului este de 262.000 lei, din care finanţarea Fundaţiei Orange se ridică la suma de 222.000 lei, în cadrul programului „Lumea prin Culoare şi Sunet”, ce oferă fonduri pentru proiecte care vizează integrarea persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz. Fondul aniversează anul acesta 5 ani de la înfiinţare, timp în care Fundaţia Orange a finanţat proiecte de educaţie, cultură şi sănătate prin care a accesibilizat grădiniţe, şcoli, muzee, Biblioteca Naţională a României, reţeaua de transport subteran, a creat centre de testare audiologică şi a dezvoltat soluţii de comunicare şi accesibilizare a informaţiilor pentru persoanele cu deficienţe de văz şi/sau auz.

    Fundaţia Orange este o organizaţie non-profit care se implică în viaţa comunităţii prin realizarea de proiecte filantropice menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. Fundaţia Orange dezvoltă proiecte de sănătate, educaţie, cultură în beneficiul persoanelor cu deficienţe de vedere şi/sau de auz şi de educaţie digitală pentru copii din zone defavorizate, în scopul integrării lor sociale.

    Asociaţia Tandem este o organizaţie neguvernamentală a cărei activitate are ca scop principal incluziunea socială a persoanelor cu deficienţe de vedere, prin proiecte şi programe ce acoperă atât nevoia de mobilitate şi accesibilizare urbană, cât şi accesul la tehnologie, informaţii, educaţie non-formală de calitate, servicii publice, activităţi sportive şi culturale. Printre cele mai importante proiecte derulate de Asociaţia Tandem se numără Tandem Acces, Tandem Navigator, Smart Public Transport, Istoria prin sunet si atingere, Teatrul şi Nopţile, Tandem Dance şi Explore the Unseen.

    Metrorex este compania care administrează metroul bucureştean, sistem care deserveşte capitala României, Bucureşti. Reţeaua a fost dată în folosinţă pe 19 noiembrie 1979 când s-a deschis Magistrala 1 şi circulaţia între staţiile Semănătoarea şi Timpuri Noi. Astăzi, lungimea reţelei de metrou a municipiului Bucureşti se întinde pe 71 km, distribuiţi pe patru linii magistrale şi 53 de staţii.

  • Discovery achiziţionează Scripps Networks Interactive pentru 14,6 miliarde de dolari

    Achiziţia, finalizată noaptea trecută, aduce împreună audienţa majoritară feminină a Scripps, compania care deţine în portofoliu canalele HGTV, Travel Channel şi Food Network şi audienţa preponderant masculină a canalelor Animal Planet şi Discovery Channel, deţinute de Discovery.

    Prin intermediul achiziţiei, Discovery poate reduce din cheltuieli şi poate folosi emisiunile Scripps pentru a-şi extinde accesul internaţional.

    Discovery plăteşte 70% cash şi 30% acţiuni pentru Scripps.

  • Ministrul Educaţiei propune noi schimbări: Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară

    “Vă mărturisesc că nu sunt susţinător al acelui elev de serviciu. Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară, ca noţiune. Pentru că scoatem un elev din timpul actului de educaţie ca să facă intrare-ieşire. Cred că putem găsi la nivelul unităţilor de învăţământ cadre didactice auxiliare care să stea la poartă şi să facă evidenţa elevilor, nu să stea doi elevi de serviciu, care uneori pot fi expuşi dacă nu avem pază în şcoală. Eu cred că la începutul anului şcolar vom putea să eliminăm noţiunea de elev de serviciu pe şcoală. Elevul e trimis la şcoală să facă ore, există suficient personal care poate să se ocupe de accesul în şcoală”, a declarat Liviu Pop în cadrul festivităţii de absolvire a promoţiei 2017 a Academiei Forţelor Tereste din Sibiu.

    Ministrul Educaţiei s-a arătat îngrijorat de faptul că o parte din primării au anunţat că nu vor să mai asigure paza în şcoli pe timpul zilei, ci numai după terminarea orelor să asigure paza unităţii de învăţământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Educaţiei propune noi schimbări: Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară

    “Vă mărturisesc că nu sunt susţinător al acelui elev de serviciu. Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară, ca noţiune. Pentru că scoatem un elev din timpul actului de educaţie ca să facă intrare-ieşire. Cred că putem găsi la nivelul unităţilor de învăţământ cadre didactice auxiliare care să stea la poartă şi să facă evidenţa elevilor, nu să stea doi elevi de serviciu, care uneori pot fi expuşi dacă nu avem pază în şcoală. Eu cred că la începutul anului şcolar vom putea să eliminăm noţiunea de elev de serviciu pe şcoală. Elevul e trimis la şcoală să facă ore, există suficient personal care poate să se ocupe de accesul în şcoală”, a declarat Liviu Pop în cadrul festivităţii de absolvire a promoţiei 2017 a Academiei Forţelor Tereste din Sibiu.

    Ministrul Educaţiei s-a arătat îngrijorat de faptul că o parte din primării au anunţat că nu vor să mai asigure paza în şcoli pe timpul zilei, ci numai după terminarea orelor să asigure paza unităţii de învăţământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doctorul care poate fi mereu la dispoziţia ta prin atingerea unui buton

    Totul prin Facebook Messenger. Bun venit în epoca îngrijirii medicale digitale, unde proprietarii de telefoane inteligente au acces la medicii şi la terapeuţi prin simpla atingere a unui buton!”, spune un jurnalist BBC, care prezintă cea mai nouă aplicaţie medicală. 

    Joy a fost fondată de Danny Freed după ce unul dintre cei mai buni prieteni s-a sinucis. „M-am gândit că trebuie să existe o modalitate prin care tehnologia poate ajuta oamenii ce se luptă cu sănătatea lor mintală”, a declarat acesta.

    Tânărul ţine să precizeze că Joy încurajează oamenii să „se deschidă” în ceea ce priveşte sentimentele şi problemele lor psihice, sentimentale etc. şi oferă în schimb sfaturi, tehnici şi exerciţii relevante. Dar cum ştim dacă funcţionează? În acest sens Freed nu îi aduce prea multe laude. „Joy nu este un instrument de diagnostic, ci mai mult un prieten sau un psiholog”, spune acesta. Însă, recent, Freed a recrutat un doctorand specialist în psihologia consilierii, „un expert în tulburările de dispoziţie, cu o pregătire clinică în furnizarea de terapii cu adolescenţii şi adulţii tineri”. 

    Facebook a deschis platforma Messenger pentru dezvoltatori în 2016, iar de atunci au fost construite peste 100.000 de bots (programe care efectuează o activitate automată) pe platformă, multe concentrate pe sănătate şi bunăstare mentală. Woebot, de exemplu, ajută utilizatorii să-şi urmărească starea de spirit şi, în cele din urmă, să atenueze şi să elimine primele etape ale depresiei.Creat de Alison Darcy, psiholog clinic la Universitatea Stanford, Woebot foloseşte tehnici comportamentale cognitive.

    Pe măsură ce aflaţi mai multe despre dvs., puteţi observa comportamentele repetitive şi vă sugerează modalităţi de a vă atenua starea de spirit proastă sau gândirea negativă. În timp ce Joy este gratuit, Woebot costă 39 dolari pe lună, după 14 sesiuni gratuite. Având în vedere că sesiunile de consiliere sau psihoterapie cu un psiholog real pot costa în mod obişnuit între 30 şi 200 de lire sterline pe oră, este uşor de înţeles succesul unor astfel de ajutoare digitale.

    Dr. Ali Parsa, fondatorul şi directorul executiv al aplicaţiei digitale de sănătate Babylon, consideră că această tendinţă de digitalizare a medicinei reprezintă un lucru bun, cu o forţă incontestabilă. „Este timpul să facem cu serviciile de asistenţă medicală ceea ce Google a făcut cu informaţia – să folosim puterea tehnologiei pentru a oferi accesul tuturor şi fiecare individ, indiferent de naţie sau venit, să aibă propriul medic personal „în buzunar”. 

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“
     

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“
     

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro