Tag: banci

  • Imblanzirea bancilor

    n opinia mea, procesul de re-reglementare a bancilor este
    absolut necesar si incepe sa aiba tot mai multa sustinere politica.
    Metodele pe care executivul le-a utilizat in relatia cu asa zisele
    banci “too-big-to-fail”, au creat un decalaj moral intre Wall
    Street si Main Street. Intre 1933 si 1999, conform legii
    Glass-Steagall, bancile comerciale erau restrictionate de la a
    subscrie actiuni si obligatiuni iar bancile de investitii nu aveau
    dreptul sa preia depozite de la clienţi. Se pare ca o cauza foarte
    plauzibila a actualei crize bancare la nivel mondial ar putea fi
    abrogarea din anul 1999 a legii Glass-Steagall, care a oferit
    gigantilor financiari o putere greu de controlat.

    Pe 12 ianuarie, presedintele Barack Obama a anuntat un plan de a
    colecta 120 miliarde de dolari pe o perioada de 10 ani, printr-o
    taxa aplicata institutiilor financiare, cu scopul de a recupera
    pierderile din programul Troubled Asset Relief Program (TARP).
    “Orice impozit nou este intotdeauna mai complicat de implementat
    decat s-a anticipat “, a spus Ed Kleinbard – profesor de drept de
    la Universitatea South California. Kleinbard a adaugat ca Marea
    Britanie se luptă deja pentru a implementa impozitarea cu 50% a
    bonusurilor in valoare mai mare de 25.000 de lire sterline obtinute
    de bancheri. Unii politicieni se tem ca o impozitare mai ridicata
    ar cauza plecarea a 9000 de bancheri din tara.

    Cu toate acestea, se pare ca Statele Unite nu va impozita nici
    bonusurile obtinute pe Wall Street si nici veniturile obtinute din
    prestarea de tranzactii financiare. Conform estimarilor
    analistilor, cele mai mari 10 banci din SUA preconizeaza sa obtina
    venituri nete de 45 miliarde de dolari in 2009. Este evident pentru
    toata lumea ca acest plan este o masura politica, cu tendinte clare
    de populism. Bancile au rambursat guvernului SUA 165 miliarde de
    dolari anul trecut, permitand guvernului sa recupereze aproximativ
    doua treimi din investitiile sale totale in sistemul bancar.
    Conform Departamentului de Trezorerie, TARP a primit 12,9 miliarde
    de dolari in comisioane, dividende si dobanzi, altfel spus o
    rentabilitate de 8 % la investitii sale bancare.

    Pe 22 ianuarie, presedintele Barack Obama a facut publice
    intentiile sale de a reduce activitatea de “proprietary trading”
    din cadrul sectorului bancar. Obama a propus sa se limiteze marimea
    activelor bancilor si sa li se interzica bancilor posibilitatea de
    a investi in fonduri speculative. Unele tari europene, inclusiv
    Marea Britanie, forteaza insa firmele sa isi reduca riscul prin
    cresterea rezervelor de capital. Planul presedintelui Obama este de
    a gasi sprijin politic in Europa. Pe de o parte, ministrul de
    finante francez Christine Lagarde a declarat: “In cazul in care
    bancile se angajeaza in activitati de risc foarte mare, acestea pot
    pune in pericol banii deponentilor lor”. Pe de alta parte,
    cancelarul Exchequer Alistair Darling a exclus sugestiile lui
    Mervyn King – guvernatorul Bancii Angliei, ca bancile de investitii
    sa nu mai atraga depozite de la consumatori, sustinand ca aceastea
    desfasoara operatiuni de trading pentru beneficiul lor si nu pentru
    beneficiul clientilor lor.

    Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB), care coordoneaza
    reglementarile financiare ca urmare a crizei economice globale,
    trebuie sa adopte un plan final pana in octombrie 2010. Pana
    atunci, orice miscare unilateral luata de catre orice guvern ar
    putea crea diferente substantiale in cadrul mecanismului financiar
    global, urmate de posibilitati de speculare de catre
    investitori.

    Pentru alte detalii si puncte de vedere pe diverse teme, va
    astept pe http://toniiordache.ro

  • Mediatorul, o noua specie aparuta pe traseul client-banca

    La prima vedere, ideea de a plati pe cineva ca sa-ti rezolve
    problema pare un lux, insa sunt si situatii fara iesire, cand o
    persoana solicita restructurarea unui credit, iar banca nu accepta
    sub niciun motiv. “Spetele din domeniul financiar-bancar s-au
    inmultit pe timp de criza, insa bancile sunt dispuse sa se aseze la
    discutii. Bancile accepta relativ usor sa rezolve problemele legate
    de impunerea unor comisioane abuzive, in timp ce restructurarea
    unui credit este cel mai greu de mediat, din cauza reticentei
    bancherilor”, a declarat pentru Gandul Constantin Asofronie,
    vicepresedintele Uniunii Mediatorilor Bancari, organizatie
    infiintata la sfarsitul anului trecut. Odata ce partile ajung la un
    acord, se incheie un acord cu putere de contract, ce trebuie
    respectat.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Bancherii mizeaza in continuare pe acordarea creditelor prin telefon

    “Sunt mai multe banci care isi suna clientii. Este o parte din
    campania noastra de promovare de produse. Odata cu semnatura pe
    care clientul a dat-o pentru prelucrarea datelor personale, el si-a
    dat acceptul sa fie sunat de reprezentantii bancii. Va puteti
    astepta ca in continuare sa fiti sunati, daca sunteti un bun client
    al bancii”, a raspuns, intrebat de Gandul, Sorin Mititelu, director
    executiv al Directiei de dezvoltare afaceri si produse retail din
    cadrul BCR. De altfel, cea mai mare banca din sistem si-a propus in
    acest an sa isi majoreze ponderea veniturilor din comisioane, fara
    sa precizeze care este aceasta in prezent. “Nu vor fi cresteri de
    comisioane, ci ne propunem sa vindem mai multe produse.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • De ce au economisit romanii in criza patru miliarde de euro

    De departe, valuta s-a dovedit a fi preferata populatiei si a
    companiilor, iar sumele economisite erau cu 25% mai mari in
    decembrie 2009 fata de decembrie 2008, respectiv cu 21,7% (in
    ambele cazuri, cresterea este calculata pentru echivalentul in lei
    al sumelor economisite, n.r.). Ca sa se protejeze de riscul
    valutar, romanii au ales varianta in valuta, profitand in acelasi
    timp si de bonificatiile mari oferite de banci, chiar de 6-7%
    pentru depozitele in euro, in prima parte a anului trecut.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Carpatica isi aduce director pe retail de la Bancpost

    “Misiunea noului director exectuiv retail banking este
    dezvoltarea portofoliului de clienti retail”, afirma reprezentantii
    bancii.
    Minca a detinut intre 2007 ia ianuarie 2010 postul de director
    regional in cadrul Bancpost, un jucator de top zece.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • In ce moneda economisim in 2010?

    Intarirea leului de la inceputul anului i-a pus pe ganduri in
    primul rand pe cei care au ales sa-si tina economiile in valuta.
    Mai ales ca exista multe voci care spun ca euro ar putea ajunge sub
    pragul de 4 lei. Insa si dobanzile la lei sunt in cadere, asa ca
    cine se gandeste sa-si tina banii in banci ar trebui sa se
    grabeasca, daca vrea sa mai prinda randamente de peste 10 %.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Obligatia bancilor de a reevalua garantiile clientilor ar putea scumpi creditele

    “Le-am cerut bancilor sa reevalueze colateralul (garantiile
    detinute in cadrul contractelor de credit, n. red.), ceea ce
    trebuie sa faca cel putin o data pe an. Noi doar le-am reamintit
    regulamentul. Banca se poate duce catre client pentru a-i cere
    garantii suplimentare astfel incat sa isi acopere integral valoarea
    expunerii, insa aceasta face obiectul unei negocieri separate”,
    spune Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din
    BNR.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Topul ieftinirilor de credite. 1-2% la cele in euro, 2-3% la cele in lei.

    De la inceputul anului, bancile au taiat serios din dobanzile la
    creditele in lei si valuta, continuand astfel trendul inceput catre
    finele anului trecut. Numai clientii noi insa pot sa se imprumute
    mai ieftin, pentru ca reducerile sunt valabile doar in cazul
    creditelor nou acordate. Unele banci au aplicat strategia
    micsorarii marjelor de dobanda la finantarile in lei, cum este
    cazul grecilor de la Emporiki Bank, dupa ce BNR le-a dat
    posibilitatea sa se imprumute mai ieftin in moneda nationala.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    “Bancherii incep sa dea drumul la robinetul cu bani”. Este
    titlul articolului principal din pagina economica a cotidianului
    Gandul. Jurnalistii analizeaza cele mai importante scaderi
    care s-au inregistrat la dobanzile la creditele in lei, concomitent
    cu reducerea bonificatiilor la depozite. O alta tema abordata este
    cea a scaderii preturilor la apartamente. Gandul scrie ca pretul
    mediu al unui apartament de doua camere din zona semicentrala a
    Capitalei a scazut cu 3.000 de euro din septembrie si pana in
    prezent, ajungand la 77.000 de euro.

    Evenimentul Zilei titreaza “Cat economisim la un euro de
    3,9 lei”. Gazetarii sustin ca deprecierea monedei europene sub o
    rata de schimb de 4 lei ne-ar putea aduce lunar economii de circa
    200 de lei in portofele. EVZ scrie si despre contractul autostrazii
    din munti, care va fi facut public in vara. Suma de 4,8 miliarde
    euro care va ajunge in conturile constructorului pare scandalos de
    mare, dar s-ar putea ca in realitate sa nu fie.

    Romania Libera scrie in pagina de economie ca doar un
    roman din o suta apeleaza la bancile de locuinte. Potrivit
    cotidianului, la cinci ani dupa aparitia primei banci de locuinte
    in Romania, produsele de economisire-creditare raman putin
    cunoscute, chiar daca statul vine cu o subventie semnificativa, de
    pana la 250 de euro anual pentru fiecare client. Doar unu din o
    suta de romani a apelat la un astfel de produs, fata de unu din doi
    austrieci si unu din trei nemti.

    In fine, Ziarul Financiar titreaza “Guvernul nu mai
    acorda bugetarilor, pe 2010, al 13-lea salariu, inclus doar in
    contractele colective”. Jurnalistii vorbesc despre al 13-lea
    salariu care nu va mai fi acordat bugetarilor dupa incetarea
    actualelor contracte colective de munca, in conditiile in care
    acest drept de natura salariala este inclus doar in prevederile
    acestor contracte, care urmeaza sa isi inceteze valabilitatea,
    potrivit ministrului Muncii.