Oamenii de ştiinţă francezi şi belgieni au descoperit originea maladiei Parkinson, care, până la acest studiu, nu putea fi explicată de cercetători.
Această descoperire medicală majoră a fost anunţată miercuri. Autorii studiului au identificat în creier o serie de fibre care se fac vinovate de declanşarea maladiei Parkinson, o boală neurologică degenerativă, informează francetvinfo.fr.
La doar 15 ani, Tom Wagg a descoperit ceea ce specialiştii căutau de mai bine de 20 de ani – o planetă situată în afara sistemului nostru solar.
Wagg este unul dintre cei mai tineri oameni care au descoperit planete, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea Keele din Anglia. Mai exact, planeta descoperită de Wagg se aseanănă cu una dintre primele exoplanete descoperită în anii ’90.
Planeta este de tip Jupiter fierbinte, adică de dimensiuni asemănătoare cu Jupiter dar care orbitează aproape de soarele sistemului, astfel încât temperatura este extrem de ridicată (poate ajunge la 1.000 de grade Celsius).
Tom Wagg a folosit sistemul numit WASP (Wide Angle Search for Planets) pentru a descoperi această planetă. Metoda nu este una extrem de sigură, acesta fiind motivul pentru care confirmarea planetei a durat mai bine de doi ani.
Wagg are acum 17 ani şi vrea să urmeze cursurile unei facultăţi specializată în fizică.
Bucureştiul va găzdui 1,02 milioane de vizitatori internaţionali, în creştere cu 5,2% faţă de 2014. Ei vor cheltui pe durata şederii lor un total estimat de 287 milioane dolari, cu 2,4% mai mult decât în anul precedent. În medie, un vizitator a cheltuit în Bucureşti anul trecut 281 dolari, potrivit Global Destinations Cities Index realizat de MasterCard.
Potrivit acestuia, Bucureştiul se află pe locul 81 clasamentul celor mai vizitate 132 oraşe din lume, potrivit studiului ce oferă o perspectivă detaliată a modului în care oamenii călătoresc şi adresează importanţa şi calitatea oraşelor lumii ca domicilii, destinaţii şi motoare de creştere.
Duncan Rhodes a ajuns la Bucureşti cu prejudecăţile pe care le are aproape orice străin: un oraş mare, urât, cu o arhitectură şi infrastructură comuniste, plin de câini vagabonzi şi mizerie. Asta îi spuseseră oamenii care ajunseseră aici. Cu toate acestea a decis să vină să-l viziteze, iar acum nu regretă câtuşi de puţin. Dimpotrivă. Îl recomandă şi spune că va reveni în România pentru a vizita şi alte oraşe.
De aceea a fost o surpriză pentru mine să citesc undeva despre o schimbare interesantă, zic eu. Este vorba de modul în care Google îşi angajează acum oamenii; veţi fi ţinând minte articolele pe care le întâlneai prin mai toate publicaţiile despre întrebările-capcană care sunt puse la interviul de angajare de la Google, de la forma capacelor de canal la numărul blonzilor din lume. Or’ Laszlo Bock, senior vice president of people operations la Google, vorbea despre lipsa de relevanţă a punctajelor obţinute în şcoli sau la teste, care nu prezic mare lucru despre evoluţia ulterioară a angajatului.
Mai mult, Bock vorbea despre o creştere a numărului de angajaţi fără studii superioare la Google, care sunt acum 14% din total. Sigur, spune senior vice president, studiile şi rezultatele bune la teste nu fac rău, iar aptitudinile de programare şi cunoştinţele matematice sunt, pentru zona tehnică, ceva absolut necesar. Dar pentru orice fel de slujbă, primul lucru la care se uită acum angajatorii companiei este abilitatea cognitivă (nu IQ-ul, să fim înţeleşi), capacitatea de a învăţa, puterea de a procesa lucrurile rapid, din zbor, ştiinţa de a combina părticele disparate de informaţie.
În continuare pe lista companiei se află leadershipul, şi nu într-o abordare tradiţională; vor colaborare cu echipa sau tăria de a preda conducerea cuiva mai potrivit într-un moment critic. Şi asta nu este totul. Vor modestie şi implicare. Simţ al responsabilităţii, al comuniunii cu echipa, ce poate face echipa în întregul ei, ştiinţa de a contribui fără să îţi însuşeşti merite. Modestia de a admite că mai ai de învăţat. Mulţi oameni comit o eroare de atribuire, zice senior vice president: dacă lucrurile merg bine este din cauză că sunt un geniu, dar dacă merg rău, este din cauza unui alt idiot.
Pe scurt, Bock spune că excepţionalitatea fiinţei umane nu ţine cont musai de pregătire, ci trebuie descoperită şi pusă la lucru.Mi se pare o reţetă interesantă, într-o lume cu apucături din ce în ce mai hedoniste şi care uită de fleacuri burgheze precum cumpătarea, prudenţa, munca tenace, o idee bună şi o marfă folositoare celorlalţi. Credem că banii rezolvă totul, şi uităm de alte atribute menite să mişte societatea – credinţa în valorile enumerate mai sus, manierele, statutul.
Ne lipseşte o autodefinire a conştiinţei de sine. Aplaudăm comportamente haotice sau deviante, fără o ordine şi o segmentare de obiceiuri, năzuinţe şi aspiraţii. Acesta este şi unul din motivele pentru care a devenit aproape o modă să ne văităm: când nu prea ştii ce-ţi doreşti şi cum să ajungi acolo, nici nu ştii când să fii mulţumit că ţi-ai atins obiectivul.
Puterea de a deosebi între modestie şi forma capacului de canal.
Tabloul pe care vi-l prezint este un autoportret al Laviniei Fontana, prima pictoriţă recunoscută a lumii, prima femeie care a pictat nuduri feminine şi mamă a 11 copii, dintre care a îngropat, din păcate, opt. Autoportretul, una din capodoperele sale, a fost realizat pentru contele Zappi din Imola, socrul ei, dar înainte de mariaj. Puteţi deosebi mesajul ascuns al tabloului: în partea dreaptă, sus, se vede şevaletul care acoperă cumva lada de zestre din colţ. Lavinia îi spunea contelui că este bogată, dar nu în valori lumeşti, ci în talente; era, dacă vreţi, un soi de interviu de angajare.
Nu e vorba despre vreo minune divină şi nici despre vreun noroc supranatural căzut peste locuitorii din Matca. Uneori norocul şi-l fac şi oamenii, iar comuna gălăţeană este un exemplu în acest sens.
De la o vreme, străinii dau năvală pe uliţele din Matca: tirurile vin goale şi pleacă încărcate. „Pentru că cererea este atât de mare, la noi nici nu există şomeri”
Cu o avere estimată la 86 de miliarde de dolari, cofondatorul Microsoft, Bill Gates, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Într-un top realizat de Business Insider, intre milionarili şi miliardarii care nu şi-au terminat facultatea se regăsesc nume celebre ca: Steve Jobs, Bill Gates, Raplh Laurent, Mark Zuckerberg, Coco Chanel, Simon Cowell, James Cameron, Ted Turner. Această listă demonstrează că diploma de absolvire a unei facultăţi nu este o conditie necesara sau suficienta pentru succesul în afaceri.
În ierarhia celor mai bogaţi oameni care nu au absolvit facultăţi clasamentul este condus, cu o avere de 86 de miliarde de dolari, de Bill Gates, iar pe locul doi se află Larry Ellison, cu o avere de 51,8 miliarde de dolari, urmati de Mark Zuckerberg, care are o avere estimata la peste 32 de miliarde de dolari.
Bill Gates, care a inceput studiile la Harvard dar a renuntat după doi ani, este, de 21 de ani, cel mai bogat om din America, potrivit ierarhiei realizate anual de către revista Forbes. Împreună cu Paul Allen, Gates a înfiinţat compania Microsoft şi deşi nu şi-a luat licenţa la Harvard, Universitatea i-a acordat titlul de doctorand. La Universitatea Harvard l-a cunoscut pe Steve Ballmer, pe care mai târziu l-a atras în afacerea Microsoft şi l-a promovat, ulterior, ca CEO. În 1985, Microsoft a lansat sistemul de operare Windows iar doi ani mai târziu, Bill Gates a devenit miliardar. La 31 de ani. În 1997, Gates a devenit cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 12, 9 miliarde de dolari. De atunci, Gates s-a numărat în topul miliardarilor lumii.
O altă personalite care nu şi-a finalizat studiile este designerul de modă American Ralph Lauren, care deţine o avere de 8,2 miliarde de dolari. După ce a studiat doi ani la Baruch College din Manhattan, Lauren a renunţat la studii şi s-a înrolat în armată. După o scurtă incursiune în armată, Lauren s-a mutat la New York, unde a început să lucreze ca vânzător pentru magazinul Brooks Brothers.
Ralph Lauren şi-a descoperit pasiunea pentru modă în urma unui meci de polo, motiv pentru care a creat un brand de lux, intitulat Polo Ralph Lauren. Prima lui piesă vestimentară a fost o cravată colorată care a atras mulţi clienţi şi i-a adus câştiguri de 500 de mii de dolari. Deşi este absolvent al doar câtorva cursuri de business şi deţinător al unei diplome de liceu, parcursul lui Lauren n-a fost împietat de lipsa şcolii aprofundate.
De la creatori de modă la oameni de televiziune şi radio, de la producători de filme la fondatorii unor industrii de renume se găsesc suficiente exemple de moguli care nu şi-au terminat studiile. Cu titlul de exemplu, în rândul oamenilor de televiziune cu averi însemnate se află şi Simon Cowell. Producătorul de televiziune este cunoscut pentru că a fost membru în juriul de la American Idol, The X Factor, Pop Idol. El este proprietarul casei de discuri şi de televiziune Syco şi câştigă peste 550 de mii de dolari.
Compania Google lucrează la un proiect revoluţionar, intitulat “Project Soli”, care ar putea să le permită oamenilor să controleze diferite dispozitive fără a le atinge, potrivit huffingtonpost.com.
Prin acest proiect, Google speră să revoluţioneze modul în care oamenii interacţionează cu tehnologia.
Intitulat “Project Soli”, noul proiect al companiei se foloseşte de un radar (un senzor) pentru a detecta mişcările mâinii şi micile mişcări ale degetelor şi pentru a controla astfel toate funcţiile unui dispozitiv, de la volumul acestuia până la pornirea şi oprirea sa, conform Business Insider.
Ionuţ Ilie şi-a petrecut mai bine de o treime din viaţă în cadrul gigantului anglo-olandez Unilever. Deşi este corporatist de aproape 20 de ani, încă îşi ţine trează capacitatea de a improviza, inclusiv în business.
Mi-ar fi plăcut să am o poveste spectaculoasă despre începuturile mele şi despre cum am ajuns să fac meseria pe care o practic astăzi, însă cred că o să vă dezamăgesc“, răspunde dezinvolt Ionuţ Ilie, directorul de vânzări al Unilever. Ionuţ Ilie iese din tiparul corporatistului clasic, vorbeşte liber şi fără multe foi cu cifre în faţă sau cu răspunsuri prestabilite. De fapt, vorbeşte despre jobul său şi despre businessul local al Unilever la fel de dezinvolt ca atunci când povesteşte pasionat despre călătoria sa prin Asia de Sud-Est, mai exact în Thailanda, Cambodgia şi Singapore.
„Nu cred despre mine că am fost vreun rebel în tinereţe, însă cu siguranţă am fost unul dintre cei care au făcut exact pe dos decât şi-ar fi dorit familia, care visa ca eu să devin doctor sau poate inginer. Sau orice presupunea să ai o diplomă, pentru că era foarte important la acea vreme.“ Recunoaşte că nu a avut niciodată un răspuns la întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare”, însă avea o idee despre lucrurile pe care voia să le aibă atunci când va fi mare: „Răspunsul era invariabil: o să am o casă pe pământ şi o piscină în formă de rinichi“. După cum spune astăzi, îşi preluase imaginea unui clişeu de bunăstare din serialele vremii, respectiv „Om bogat, om sărac“ sau „Dallas“.
Ionuţ Ilie este directorul de vânzări al Unilever South Central Europe. De la Bucureşti, Unilever South Central Europe controlează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo. Piaţa locală este dintre acestea cea mai importantă, contribuind, potrivit ultimelor informaţii disponibile, cu peste 50% din venituri.
Nu s-a gândit niciodată că va deveni om de afaceri sau executiv deoarece era „în plină perioadă comunistă fără iz de perestroika“. Astfel, „după mai multe rătăciri şi încercări“, a urmat sfatul familiei şi a decis să devină economist: „Nu îmi era clar ce fac economiştii, dar am urmat într-un final îndemnurile tatălui meu, care îmi spunea mereu că el se străduieşte să îmi ofere halat alb în loc de salopetă“. Când a terminat „şcoala de economişti“, unde a înţeles în sfârşit ce face un economist, a decis ce nu vrea să facă şi anume contabilitate, statistică sau să lucreze în sistemul bancar. Toate erau profesii riguroase, marcate de un grad mare de rutină. „Îmi doream ceva care să-mi permită să mă mişc liber, să aibă o anumită dinamică şi să presupună contact cu oameni.“ Era dispus să muncească mult şi voia să câştige pe măsură. Ionuţ Ilie îşi aminteşte că la momentul acela multinaţionalele abia începuseră să îşi facă apariţia pe piaţă, la început prin intermediul unor firme partenere, iar apoi cu birouri de reprezentare. Ulterior, au urmat achiziţiile.
„Am început ca agent de vânzări într-o companie cipriotă, Cosmos, care distribuia diverse produse, printre care şi un brand Unilever, şi anume Bona Prima“, povesteşte Ionuţ Ilie, precizând că Bona Prima era primul brand lansat de anglo-olandezi local după achiziţia Dero Ploieşti (acum 20 de ani). Era jobul creionat după viziunea sa de atunci şi afirmă că „eram un agent bun“. Acela a fost primul său contact cu Unilever. A urmat apoi un anunţ în România Liberă despre o poziţie de merchandiser pentru Unilever, a aplicat şi a fost recrutat.
„Aşa a început călătoria“, afirmă Ionuţ Ilie, de altfel pasionat de călătorii, mai ales în locuri îndepărtate, în ţări cu o cultură deosebită. Următoarea expediţie de pe lista sa este din nou în Asia, în Malaiezia, Vietnam şi China, şi ar vrea să meargă împreună cu fiul său, peste 1-2 ani, când acesta va ajunge la vârsta să aprecieze o astfel de excursie. „Pe mine Asia m-a fascinat pentru că oamenii se bucură de ceea ce au deşi este foarte puţin.“