Tag: business

  • Una dintre cele mai mari afaceri din judeţul Botoşani, cu business de 140 mil. lei, a intrat în faliment la nici jumătate de an după ce şi-a cerut insolvenţa

    Procesatorul de carne Doly-Com din judeţul Botoşani, un business controlat de familia de antreprenori români Căzăcuţ, a intrat în faliment la nici şase luni după ce şi-a cerut insolvenţa la Tribunalul Botoşani. Compania a avut în 2014, ultimul an pentru care există date publice afaceri de 142 de milioane de lei, în creştere de la 121 de milioane în 2013, însă profitul a ajuns la 0,2 milioane de lei, faţă de 2 milioane de lei în anul anterior.

    “Soluţia pe scurt: Aprobă raportul administratorului judiciar. În temeiul art. 145 alin.1 lit. D din Legea nr. 85/2014, dispune intrarea în faliment în procedură generală a debitoarei SC Doly Com SRL Botoşani.”, potrivit informaţiilor publice pe site-ul tribunalului din Botoşani.

    Compania, cu circa 300 de angajaţi, era unul dintre jucătorii importanţi de pe pia­ţa procesatorilor de carne, o piaţă do­mi­nată de afaceri antreprenoriale româ­neşti.

    Cererea de insolvenţă de la finalul anului trecut a venit în contextul în ca­re piaţa de profil a crescut în 2015 pu­ternic, susţinută în special de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. 

    Presa locală scrie că Doly Com şi-a cerut insolvenţa după ce ANAF-ul a realizat un control la sediul companiei şi a impus plata unor datorii la bugetul statului de 98 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum au ajuns fraţii Todoran din Mureş să vândă telemea de Ibăneşti de 6 mil. € pe an

     Într-o industrie dominată de multinaţionale, cei doi antreprenori au reuşit să raporteze profit în fiecare an din 2009 încoace, chiar dacă marjele sunt foarte mici, iar anul trecut şi-au majorat vânzările cu 25% faţă de 2014.

    „Materie primă şi forţă de muncă avem suficiente, numai să putem vinde. Noi încercăm cu toată puterea să încurajăm producţia românescă de lapte şi să procesăm numai lapte din zonă. Nu schimbăm laptele românesc cu cel din Polonia sau Ungaria pentru că are calităţi deosebite, este fără îngrăşăminte chimice. Asta o facem şi din patriotism local“, a spus Mircea Todoran, unul dintre cei doi administratori ai companiei Mirdatod care deţine „Telemeaua de Ibăneşti“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Softelligence a înregistrat anul trecut afaceri de două milioane de euro, în creştere cu 40% faţă de 2014

    Cifra de afaceri a Softelligence, companie specializată în servicii software de business, a depăşit în anul 2015 pragul de două milioane euro. Astfel, anul trecut a fost cel de-al treilea an consecutiv în care compania a înregistrat o creştere de 40%, de trei ori mai mult decât media industriei locale de software şi servicii IT, raportată la aproximativ 13%, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    „(…) Pentru a ne atinge obiectivele setate, ne-am îndreptat atenţia către două segmente importante: digitalizarea serviciilor financiare şi dezvoltarea de soluţii cheie de management al relaţiei cu clienţii (CRM). 60% dintre proiectele internaţionale încheiate în ultimul an au venit graţie rezultatelor obţinute alături de clienţi multinaţionali din România şi a recomandărilor primite pentru a replica succesul acestora în cadrul grupurilor din care fac parte.”, a declarat Teodor Blidăruş, managing partner strategy  & business development Softelligence.

    Serviciile dezvoltate în ultimul an au dus la dublarea numărului de angajaţi, echipa Softelligence numărând în prezent peste 100 de specialişti. Printre companiile ce au ales să lucreze alături de Softelligence şi în 2015 se numără companii din industria bancară, de asigurări şi brokeraj, servicii financiare şi retail precum Allianz, Raiffeisen Insurance Broker, Aon Insurance Broker, NN, Provident, ING Bank, Mercedes Benz Financial, Mol sau Flanco.

     

  • Opinie Lavinia Raşca: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat (2)

    Am invitat doi absolvenţi ai programului EMBA la cursul meu de antreprenoriat din weekendul trecut. I-am rugat să le împărtăşească studenţilor din experienţa lor antreprenorială. Ei se numără printre cei peste 40% de absolvenţi care, după ce finalizează programele noastre, îşi înfiinţează propria afacere.

    În cazul lor, este vorba despre o activitate de comerţ electronic, a cărei idee s-a conturat ca temă a lucrării de disertaţie, apoi s-a materializat în câteva luni prin înfiinţarea unei companii care s-a dezvoltat cu paşi siguri. Invitatul a vorbit, printre altele, despre importanţa elaborării şi urmăririi business plan-ului, chiar şi atunci când realitatea aduce modificări substanţiale la gândirea iniţială. Invitatul şi-a terminat expunerea cu un citat al lui Eisenhower: „Planurile nu înseamnă nimic, dar planificarea este totul“.

    Într-adevăr, elaborarea business plan-ului suscită opinii pro şi contra. Am dezbătut chestiunea asta acum două săptămâni, la conferinţa de educaţie antreprenorială organizată de European Foundation for Management Development.
    Eu sunt de partea celor care consideră ca elaborarea planului afacerii este utilă, în special în faza de start-up. Iar experienţa prezentată de absolventul EMBA a adus un nou argument. De aceea, am luat decizia să duc mai departe articolul anterior despre planul de afaceri, considerând că acest lucru este util pentru unii dintre cititori.

    Planul afacerii este un document care precizează în ce constă afacerea, ce resurse şi strategii se vor folosi şi ce rezultate sunt aşteptate într-un anumit orizont de timp.

    Procesul de redactare a planului afacerii este o experienţă utilă pentru antreprenor, obligându-l să se gândească într-o manieră sistematică la conceptul căruia intenţionează să-i dea viaţă. Schema pe care trebuie să o respecte în procesul de redactare a documentului îl ajută să ia în considerare toate detaliile afacerii. Astfel, poate descoperi aspecte pe care le-a trecut cu vederea în fazele anterioare şi care pot determina eşecul afacerii sau, dimpotrivă, pot fi exploatate pentru creşterea competitivităţii viitoarei companii.
    Planul scris le permite cititorilor (finanţatori, potenţiali parteneri, furnizori sau angajaţi importanţi) să-şi formeze rapid o impresie despre ideea de afacere a antreprenorului.

    CONŢINUTUL ŞI MODUL DE REDACTARE A BUSINESS PLAN-ULUI

    Este necesar ca planul să conţină informaţiile care îi interesează pe cei cărora le este adresat (antreprenorul însuşi sau finanţatori şi potenţiali colaboratori). Să prezinte atât argumentele pentru succesul afacerii (piaţa favorabilă, preţul avantajos cu care se pot vinde produsele/serviciile, existenţa forţei de muncă cu calificarea necesară etc.), cât şi riscurile anticipate. Să detalieze cum se vor exploata oportunităţile pentru creşterea avantajului competitiv şi cum vor fi contracarate efectele riscurilor identificate. Cititorii vor fi cu atât mai precauţi cu cât antreprenorul are mai puţină experienţă, neputând lua ca referinţă performanţe anterioare. De aceea, în acest caz, rigurozitatea în elaborare este esenţială.

    Este important ca planul să fie concis, clar, logic şi atractiv, ţinând seama de faptul că se adresează unor persoane ocupate, dar şi că nu toţi cititorii cunosc domeniul de activitate prezentat.
    Este bine ca, în vederea definitivării, antreprenorul să roage o persoană avizată apropiată şi de încredere (un alt antreprenor, un consultant, un investitor) să citească forma aproape finală a documentului, verificând astfel dacă răspunde cerinţelor de mai sus.

    CAPITOLELE MARI ale planului de afaceri sunt scrisoarea de introducere, rezumatul, planul propriu-zis şi anexele.

    INTRODUCEREA este adaptată pentru fiecare cititor în parte şi explică într-un mod atractiv despre ce afacere este vorba şi ce tranzacţie reciproc avantajoasă îi propune antreprenorul cititorului, lăsând loc pentru negocieri ulterioare.

    REZUMATUL. Cei interesaţi citesc în primul rând rezumatul, pentru a-şi forma o impresie generală asupra afacerii. De aceea este bine ca antreprenorul să acorde multă atenţie redactării lui, pentru a prezenta, în două – trei pagini, cele mai importante aspecte, care să capteze interesul pentru lectura întregului material. Cititorii caută aici informaţii despre etapa de dezvoltare în care se află afacerea, produsele/serviciile oferite şi beneficiile distincte şi valoroase pe care le aduc utilizatorilor, piaţa şi concurenţa înregistrată pe piaţa respectivă, detalii despre antreprenor şi angajaţii săi importanţi, care să demonstreze competenţa, credibilitatea şi implicarea lor, dar şi încrederea şi hotărârea de a reuşi.

    Deşi este plasat la începutul materialului, rezumatul va fi elaborat după finalizarea planului propriu-zis.

    PLANUL PROPRIU–ZIS. Este cea mai importantă parte a documentului. Conţinutul său este prezentat în Tabelul I.
    Pentru a putea lua decizia de a finanţa sau colabora cu antreprenorul sau de a nu o face, cititorii – investitori, sau potenţiali parteneri – cântăresc cu atenţie următoarele aspecte: competenţa şi credibilitatea antreprenorului şi a echipei sale, rentabilitatea investiţiei, avantajele anticipate în schimbul riscului de finanţare sau de colaborare asumat. De aceea, este indicat ca acestea să reiasă clar din conţinutul planului.

    ANEXELE. Această parte permite prezentarea unor documente de interes dar care, incluse în corpul propriu-zis al planului, ar îngreuna lectura lui. Ele trebuie bine structurate, numerotate, astfel încât să se poată face trimitere către ele în conţinutul planului. Este vorba despre: planuri, schiţe sau fotografii ale produselor, organigrame, documente financiare, documente legale, scrisori de apreciere de la clienţi sau de la furnizori, curriculum vitae ale membrilor cei mai importanţi ai echipei manageriale şi personalului-cheie etc. Este la latitudinea antreprenorului să decidă ce documente să anexeze planului.

  • Portretul robot al femeii de afaceri din România

    44 de ani. Inteligentă, educată, focusată pe consultanţă şi retail. Aşa arată portretul robot al femeii care face business în România. Un studiu realizat de compania de servicii financiare KeysFin relevă că, spre deosebire de anii trecuţi, tot mai multe femei intră în afaceri, dovadă că peste 200.000 de firme au acţionari majoritari reprezentantele sexului frumos.

    Cele mai noi date de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe arată că numai puţin de 217.400 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acţionari majoritari la societăţi comerciale active pe piaţa românească.

    Cele mai multe femei fac afaceri în Bucureşti, unde sunt înregistrate 47.118 firme cu acţionari majoritari femei, urmate de cele din Cluj (11.842 firme), de doamnele din Timiş (9797 firme), Constanţa (9401 societăţi), Prahova (7654 firme) şi Ilfov (6984 societăţi).
    Domeniile preferate de femei sunt comerţul cu amănuntul în magazinele nespecializate cu vânzare predominantă de produse nealimentare (7571 firme), lucrări de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale (6458 societăţi), activităţi de contabilitate şi audit financiar (5891 firme), baruri şi activităţi de servire a băuturilor (4867 firme) şi restaurante (4310 societăţi).

    Raportat la bărbaţi, femeile conduc majoritatea afacerilor din sănătate şi asistenţă socială (58,58%), gospodării private (66,67%), alte activităţi de servicii (51,78%) şi sunt aproape pe picior de egalitate în învăţământ (48,92%), intermedieri financiare (46,7%), activităţi profesionale (44,38%), comerţ (43,62%), hoteluri şi restaurante (42,64%).

    “Datele statistice arată că cele mai multe femei implicate în afaceri din poziţia de acţionar majoritar sunt românce. Tot în ţara noastră fac business, printre altele, 116 italience, peste 200 de chinezoaice, 105 femei din Germania, 74 de femei din Republica Moldova, 34 de austriece, 42 de turcoaice, 23 de franţuzoaice, 19 unguroaice şi 26 de femei din SUA”, spun experţii KeysFin.

    Spre deosebire de bărbaţi, femeile cu educaţie superioară reprezintă 78%, în timp în cazul bărbaţilor, procentul este de 74%.

    Şi în privinţa vârstei, femeile stau ceva mai bine. Vârsta medie a femeilor care fac afaceri este de 44 de ani, în timp ce la bărbaţi este de 44,6 ani.

    “Cele mai tinere femei care fac afaceri sunt implicate în organizarea de spectacole (medie de 40 ani), servicii şi activităţi ale gospodăriilor (41 de ani) în timp ce femeile cu vârsta medie cea mai ridicată ( de peste 47 ani) activează în sănătate şi asistenţă socială şi tranzacţii imobiliare. Asta în timp ce bărbaţii maturi sunt implicaţi mai ales în industria extractivă şi cea prelucrătoare, iar cei mai tineri în IT&C”, spun analiştii KeysFin

  • Aplicaţia de care orice tânăr bucureştean sau turist are nevoie

    Bucharest City App face parte din categoria acelor lucruri simple, destinate să aibă succes, care te fac să exclami: „Eu de ce nu m-am gândit la asta?!“. Este o aplicaţie completă pentru Android şi iOS, gândită atât pentru publicul român cât şi pentru expaţi sau turiştii străini, o aplicaţie de timp liber în care pot fi găsite evenimente, spectacole, petreceri, filme, practic viaţa culturală, artistică, ba chiar şi underground a Bucureştiului. Aplicaţia nu prezintă doar o agendă completă de evenimente, ci şi multe secţiuni – restaurante, cafenele, cluburi, spa-uri, centre medicale, atracţii turistice, rutele RATB, harta metroului.

    Bucharest City a fost dezvoltată de compania de servicii turistice Eventur, condusă de Alex Filip şi de Dragoş Asaftei. Proiectul a fost lansat pe 25 ianuarie şi în acest moment are peste 500 de beneficiari – teatre, restaurante, cafenele, cluburi, magazine, spitale  sau farmacii. „Aplicaţia a fost vizibilă şi online, cu ajutorul a peste 150 de bloguri care au prezentat-o în prima săptămână. A fost prezentă şi în offline, la televiziuni, posturi de radio sau în presă. Timp de două săptămâni aplicaţia a fost prezentă peste tot“, spune Alex Filip.

    Eventya, companie de software din Sibiu, a pus la punct platforma pe care cei de la Eventur au dezvoltat aplicaţia. „Practic am preluat licenţa lor şi am customizat-o. În spate sunt 12 programatori şi opt oameni din echipa noastră, pe marketing, comunicare, conţinut, vânzări. Am încercat să-i educăm pe cei 500 de beneficiari prezenţi în aplicaţie, vorbim de teatre, cinematografe sau de organizatori de petreceri, să îşi administreze singuri conturile. Am creat o platformă de administrare foarte uşor de utilizat, mai uşor chiar decât Facebook, pe care ei pot urca poze, informaţii, evenimente“, adaugă Filip. Cu cei de la Eventya sunt într-o continuă discuţie, pentru că se lucrează permanent la dezvoltarea aplicaţiei. „Facem schimb de idei cât se poate de des, şi este şi în interesul lor şi al nostru ca platforma să devină din ce în ce mai performantă.“

    Bucharest City App nu este doar o aplicaţie în care pot fi găsite evenimente, restaurante sau atracţii turistice, ci poate fi definită şi ca o reţea socială, pentru că locaţiile pot avea followeri, pot fi transmise notificări, utilizatorii îşi pot stabili afinităţi, pot face liste de preferinţe şi pot influenţa şi alegerile celorlalţi. „Pot fi făcute schimburi de colecţii, pentru că există un buton cu ajutorul căruia colecţia mea poate fi trimisă pe telefonul celuilalt, pe Facebook, în SMS, în orice mediu vreau. Dacă destinatarul are instalaţia aplicată, lista se deschide în aceasta; dacă nu, este trimis în magazinele de aplicaţii, de unde o poate instala“, explică Filip.

     

  • La 14 ani îşi făcea primul tatuaj şi cânta într-o formaţie rock. Acum conduce un business cu 35.000 de “dependenţi” de mişcare:

    La 14 ani îşi făcea primul tatuaj fără a sta prea mult pe gânduri. A ajuns la o colecţie de 16 din ce în ce mai bine studiate. Prima dragoste a fost muzica rock, dar şi-a dat seama că sunt şi iubiri mai mari. Antrenamente dure, din ce în ce mai dure pentru că din energie îţi iei energia, dar la un moment dat furtuna trebuia cumva controlată. Şi aşa a fost. Pe tot acest drum, sportul a fost un camarad de încredere, dar s-a schimbat şi el. De la bici pentru trup s-a transformat în balsam pentru minte. Numai după ce muşchii plesnesc sub piele, treci şi la îmblânzirea gândurilor. Şi abia acum greul începe, spune Sorina Fredholm, creative director al World Class România.

    „Încă din copilărie am încercat diferite sporturi precum tenis, înot, însă cum nu provin dintr-o familie care să aibă o tradiţie a mişcării, iar la şcoală făceam parte din generaţia care ducea scutiri medicale la orele de sport, nu mi-am îndreptat atenţia către o viaţă foarte activă. Deşi la şcoală mi se spunea că am talent, găseam întotdeauna o scuză.“

    Termină Facultatea de Comu­nicare şi Relaţii Publice din Timi­şoara, dar vine în Bucureşti pentru a participa la prima ediţie a concursului muzical Star Factory. Nu câştigă, dar îi răsare dorinţa de a se muta în Bucureşti pentru a-şi construi o carieră în muzică, în ciuda opoziţiei părinţilor.

    Citiţi continuarea articolului pe www.da.zf.ro

  • Tânărul de 36 de ani care şi-a făcut cea mai mare agenţie de turism online din România

    Daniel Truică este managing partner al Vola, cea mai mare agenţie de turism din online-ul românesc,  şi eroul unei poveşti de care România avea nevoie în ecosistemul antreprenorial.

    Doar în România, Vola.ro a vândut anul trecut bilete de avion, vacanţe, city break-uri şi alte servicii turistice care au însumat 42,47 milioane euro (echivalentul a 188,8 milioane lei), aceasta reprezentând o creştere de peste 54% faţă de anul 2014, când platforma online înregistra o cifră de afaceri de 27,51 milioane euro (122,3 milioane lei). Astfel, Vola.ro a încheiat cel mai bun an de până acum şi îşi păstrează poziţia de lider în rezervări turistice online în România.

    „Anul 2015 a fost cel mai bun an de până acum, pentru că am făcut cele mai îndrăzneţe lucruri de până acum. Am ieşit din zona de performance marketing şi am derulat primele campanii TV din istoria Vola.ro, am lansat produse unice pe piaţa din România. Aş spune că succesul înseamnă câteodată să ieşi din zona ta de confort”, a declarat Daniel Truică, managing partner şi unul dintre fondatorii Vola.ro.

    Fondată în 2007 de Daniel Truică împreună cu doi parteneri polonezi, Vola.ro s-a concentrat iniţial doar pe vânzarea biletelor de avion. Ulterior, portalul şi-a diversificat oferta, adăugând toate serviciile conexe călătoriilor: hoteluri, asigurări medicale, închirieri maşini, servicii corporate şi pachete (zbor + hotel) de tip city break şi vacanţă. Totul a început cu doi angajaţi şi un sediu de 50 de metri pătraţi, iar acum compania a ajuns la o cifră de afaceri de 42-44 de milioane de euro în 2015, adică o creştere de peste 50% faţă de anul trecut.

    Când s-a întors din Statelu Unite, unde plecase cu o bursă, Daniel Truică a ajuns şi pe la bunica din partea tatălui, undeva pe malul Dunării. Străbătuse America de două ori cu maşina, pe diagonală, din New York până în California. „M-a luat un unchi şi am fost să ne plimbăm pe malul Dunării. Ne-am uitat împreună în zare, vedeam staţia de epurare construită de Ceauşescu şi acum abandonată, în stânga, blocurile comuniste ale bulgarilor pe malul celălalt, apa murdară, de culoare cenuşie… şi unchiul zice: «Nepoate, au americanii ăştia aşa ceva?» Iar eu i-am răspuns: «Nu, unchiule, au multe, dar nu au Dunărea»”.

     Am stat doi ani în Statele Unite, când aveam 20-21 de ani. După care m-am întors în ţară şi am fondat IQads, un portal despre publicitate. La momentul respectiv, era puţin diferit faţă de ce este acum. Noi am avut ideea unui proiect de advert-gaming, o publicitate prin joc. Şi am pornit să vindem pachete publicitare către agenţiile de advertising din România şi către clienţii mari„, povesteşte Truică.

    După ce şi-a vândut participaţia la IQads, a fondat o firmă împreună cu doi tineri polonezi, care se ocupa cu turismul de nişă. După anul al doilea de facultate – era student la Finanţe-Bănci la Sibiu -, a plecat pentru trei-patru luni în America prin programul Work and Travel. Când s-a întors, pe polonezi i-a întâlnit din întâmplare într-un bar. Ei veniseră în România, voiau să îşi deschidă un birou, dar nu ştiau exact cum.

    Au aflat că toţi munciseră prin programul Work and Travel şi de aici a pornit totul. În decembrie 2004, cei trei au deschis firma Student Adventure, care a funcţionat cu acest nume până în 2007. Polonezii aveau acest business şi în ţara lor însă, în 2005, când Polonia a intrat în UE, programul a scăzut brusc prin deschiderea graniţelor. „Ştiam că vrem să facem altceva, nu mai voiam să facem aceste programe de Work and Travel, mai ales că România intra în Uniunea Europeană şi anticipam un declin similar celui din Polonia„, îşi aminteşte Daniel Truică.

    Acel altceva a apărut din întâmplare, în timpul unei plimbări. Firma Student Adventure tocmai obţinuse licenţă pentru a vinde bilete de avion pentru o companie care avea tarife preferenţiale pentru studenţi. „Noi aveam biroul pe Magheru şi ne plimbam pe bulevard, iar unul din colegii mei mi-a spus că poate ar trebui să intrăm cumva în ticketing pentru că avem licenţa asta, şi să ne acredităm IATA. I-am zis să se uite că pe parcursul a 100 de metri am trecut pe lângă patru agenţii de turism şi l-am întrebat: «Vrei s-o facem pe-a cincea?». Şi atunci i-am propus să o facem online. Eu aveam experienţă de la IQads şi aşa am ajuns la ideea unei agenţii online”.

    Vola.ro este cea mai mare agenţie online de turism din România, având, încă de la înfiinţare, o dinamică explozivă, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de angajaţi şi clienţi. Vola deserveşte persoane fizice sau companii, oferind servicii complete de turism: bilete de avion de linie şi low-cost, rezervări hoteluri, city break-uri, vacanţe, asigurări medicale de călătorie şi servicii de rent-a-car.

    De asemenea, Vola.ro este prima companie din România care a fost clasată pe primul loc, pentru trei ani consecutivi, în topul Deloitte Technology Fast 50, în Europa Centrală. În 2015, Vola România a avut o cifră de afaceri de aproximativ 42,47 milioane de euro, înregistrând o creştere de 54% faţă de 2014, iar la nivel de grup cifra de afaceri a fost de 63,25 milioane de euro.

    Daniel Truică nu a reuşit de unul singur această performanţă şi de-a lungul anilor a atras atenţia mai multor investitori, printre care şi 3TS Capital, companie de administrare a fondurilor de private equity şi venture capital, care a intrat în acţionariatul Vola în februarie 2015 printr-o investiţie de 5 milioane de euro. Vola a primit o investiţie de 500.000 de euro şi prin fondul Catalyst, administrat tot de 3TS, singurul fond Jeremie din România, tranzacţie finalizată în octombrie anul trecut. În aceeaşi perioadă, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi business angels locali, s-a alăturat echipei 3TS Capital pentru a coordona investiţiile fondului din regiune. „3TS a investit în Vola prin fondul TCEE fund 3 încă de la începutul lui 2015, iar investiţia s-a făcut în primă instanţă în grupul fruvola, ce include şi compania din Polonia. 3TS Catalyst Romania este destinat pentru investiţii în companii de tehnologie din România şi iată de ce am fost interesaţi de o investiţie în Vola prin acest fond, mai ales prin poziţia de leadership pe care compania o are pe piaţa românească şi ritmul de creştere. Compania se află într-o verticală de business care este de interes pentru fondul nostru“, spunea Marius Ghenea, investment director la 3TS Capital.

    Vorbind despre aceste investiţii, Daniel Truică, managing partner Vola, spunea la finele anului trecut că „suntem la început, dar este un început bun. Pot să spun că am avut relaţie bună cu reprezentaţii fondului TCEE, cât şi cu Marius. Există mici spaime ale unui antreprenor înaintea acestui pas. Pentru că, evident, Vola a fost copilul nostru şi ai aceleaşi instincte de protecţie asupra businessului ca faţă de copilul tău. Când cedezi o parte din munca ta ai anumite anxietăţi, naturale. Din fericire, nu s-a concretizat nimic din temeri, dimpotrivă, lucrurile au mers foarte bine“.

    Vola este percepută ca fiind doar o agenţie de turism, însă Daniel Truică ţine să precizeze că este în primul rând o companie de tehnologie, iar multe dintre resursele financiare şi de management au mers în această direcţie. Vorbind despre Catalyst, Truică spune că „este un fond care înţelege companiile de tehnologie şi asta contează enorm, iar noi ne considerăm o companie de tehnologie. Probabil că publicul ne vede ca pe o agenţie de turism, însă coloana vertebrală a companiei este tehnologia şi punctul spre care se îndreaptă cele mai multe dintre resursele noastre, atât financiare, cât şi de management“.

  • Avea 88 de ani când a intrat în afaceri, iar acum se bucură de un succes neaşteptat

    Earl Fultz avea 88 de ani, iar soţia sa Gloria Elmaleh era cu trei ani mai mică atunci când au decis să îşi lanseze prima lor afacere. În 2012, cei doi au început să vândă borcane cu sosuri şi mirodenii pregătite de Gloria. Succesul nu s-a lăsat aşteptat pentru cuplul din Greenport, New York, iar business-ul a crescut neîncetat în ultimii patru ani.

    După ce soţia lui a murit în urmă cu trei ani, Earl, care are în prezent 92 de ani, a continuat activitatea în memoria ei. Şi are planuri mari pentru viitor, scriu cei de la ziare.com.

    Născută într-o familie de evrei din Maroc, Gloria a venit în Statele Unite în timpul celui de-al doilea război mondial, împreună cu tatăl şi cu cei patru fraţi ai ei, pentru a scăpa de persecuţiile religioase.

    A ajuns în New York, unde Earl urma cursurile Universităţii Columbia. Tânărul Fultz a început să lucreze ca scriitor, iar matuşă Gloriei i-a fost agent literar. Aşa s-au cunoscut. Au urmat apoi căi diferite, însă cinsprezece ani mai târziu, ambii cu mariaje nereuşite în spate, s-au reîntâlnit. Mâncarea a fost mereu o pasiune comună. Preparatele marocane erau nelipsite în casa în care Gloria a crescut şi a continuat traditţa alături de Earl şi de copii.

    De-a lungul mariajului lor de jumătate de veac, Gloria a experimentat diferite modalităţi de a îmbina mâncărurile preferate de familia sa americană cu aromele marocane ale copilăriei sale. Astfel s-a născut reţeta pe baza căreia urma să fie creat mai târziu brandul cHarissa, o versiune mai blândă a sosului harissa, frecvent folosit în bucătăria marocană. Sosul creat de Gloria a condimentat mâncărurile familiei sale pentru aproape 25 de ani, potrivit sursei citate.

  • Şeful Google România va conduce, din iunie, divizia de new business pe regiunea Asia-Pacific

    Dan Bulucea, actualul Country Director al Google România va prelua un nou rol în cadrul Google: director New Business pentru regiunea Asia-Pacific. Dan Bulucea va lucra în biroul Google din Singapore, având obiectivul de a dezvolta noi oportunităţi de afaceri în regiunea Asia-Pacific, din Japonia, China sau India până în Australia şi Noua Zeelandă.

    Dan Bulucea a fost responsabil pentru dezvoltarea prezenţei şi strategiei Google în România, de la deschiderea biroului local în 2010. În aceşti aproape şase ani, eforturile Google România s-au concentrat pe sprijinirea companiilor româneşti în utilizarea cu succes a tehnologiilor online, promovarea tradiţiilor şi culturii româneşti cu ajutorul tehnologiei digitale (pe platforme precum Google Cultural Institute) şi dezvoltarea abilităţilor digitale în România, prin proiecte specifice în zona educaţiei.

    Dan Bulucea va conduce în continuare biroul local până la numirea noului Country Director al Google România.