BusinessMagazin

Tag: oameni

  • PROTESTE LA OLTCHIM: Peste o sută de angajaţi, nemulţumiţi de neplata salariilor pentru luna mai

     Potrivit reprezentanţilor sindicali, oamenii sunt nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile pentru luna mai, vineri urmând să le fie achitată doar jumătate din suma aferentă acestei perioade.

    “Sunt peste o sută de salariaţi care protestează, după ce au aflat că mâine vor primi doar 50 la sută din suma aferentă lunii mai, aceasta este motivarea pentru faptul că aceşti oameni au ales să protesteze în faţa pavilionului administrativ al societăţii”, a declarat liderul Sindicatului Victoria din cadrul Oltchim, Corneliu Cernev.

    Salariaţii strigă “Hoţii” şi “Demisia”, iar la protest sunt aşteptaţi să participe şi persoane care au fost disponibilizate de la Oltchim în luna iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clujul a atras 32.000 de oameni la un festivalul de muzică electronică şi sporturi de stradă

    Debutul festivalului a coincis cu Ziua Internaţională a Skateboarding-ului (Go Skateboarding Day, 21 iunie), prin urmare, iubitorii de sporturi extreme au avut ocazia să participe, în cadrul celor trei zile de festival, la concursuri dedicate acestora.

    Skatepark-ul a fost adus de la Bucureşti de festivalul Street Heroes – festivalul de artă urbană susţinut de Burn Energy – şi a fost una dintre atracţiile principale ale festivalului, peste 60 de sportivi
    Cum s-a lăsat noaptea, pe scenele Electric Castle au venit formaţii precum Morcheeba, Pendullum (DJ Set), Feed Me (DJ Set), James Zabiela, Dope D.O.D, Telepopmusik, Dub Pistols, Wankelmut, Stanton Warriors, dar şi CTC, Şuie Paparude, ROA, Gojira şi Planet H, Silent Strike, the Model şi mulţi alţii.

    A fost nevoie de trei camioane care să aducă rampele şi materiale pentru suprafaţa plată construită pe iarbă. Acelaşi decor va pleca în august şi pe litoral, iar apoi se va întoarce la Bucureşti la finalul verii pentru festivalul mai consacrat din capitală.
    Ajuns la al patrulea an de existenţă, Street Heroes – fueled by burn este sigurul festival românesc dedicat exclusiv promovării culturii urbane şi a sporturilor extreme. 

  • Zece reguli pentru a fi mai fericit

    1.Cheltuiţi bani pentru altcineva: un studiu apărut în publicaţia ”Psychological Bulletin” spune că ”oamenii cei mai fericiţi sunt cei care dăruiesc cel mai mult, indiferent de câştigurile lor. Ei se simt cei mai bine când au donat sau au făcut acte de caritate decât atunci când s-au răsfăţat pe ei înşişi.


    2. Număraţi lucrurile pentru care vă simţiţi recunoscători: un profesor de la universitatea din Pennsylvania(SUA) a demonstrat că oamenii care obişnuiau să scrie cel puţin trei lucruri pe zi care îi făceau fericiţi deveneau mai fericiţi decât ceilalţi din grup.
    3. Încercaţi ceva nou: oamenii care evită rutina şi experimentează lucruri noi sunt mai fericiţi, potrivit studiilor. În plus, activităţile noi stimulează sistemul nervos.


    4. Expuneţi-va la albastru: contrar expresiei ”to feel blue”(a fi trist), un grup de cercetători americani au demonstrat că expunerea îndelungată la culoarea albastru conduce la creşterea încrederii personale, reduce stresul şi creşte nivelul de fericire. 
    Ataşamentul nostru pentru această culoare ar veni de la strămoşi, prin conexiunea pe caren ei o făceau între culoarea cerului, o zi petrecută bine şi faptul că o urmează o noapte de odihnă, potrivit dailymail.


    5. Stabiliţi-vă scopuri precise: oamenii care îşi stabilesc obiective – fie pe termen lung sau scurt – sunt mai fericiţi decât cei care nu fac acest lucru. Munca în direcţia unui anumit obiectiv ajută nu doar la activarea unor sentimente pozitive, ci şi la reducerea emoţiilor negative.


    6. Opriţi-vă din a vă apăra propriile puncte de vedere: ”puteţi astfel să economisiţi 99% din energia dvs. psihologică şi să vă simţiţi mai bine”, potrivit psihologului Deepak Chopra, autorul unei cărţi pe tema fericirii umane. Potrivit acesteia, menţinerea neutralităţii este cea mai bună cale spre fericire.


    7. Mergeţi la biserică: un studiu recent arată că  oamenii care merg cu regularitate la biserică sunt mai fericiţi şi mai împăcaţi cu propriile vieţi decât cei mai puţin religioşi. Se pare că cei care s-au declarat religioşi din rândul participanţilor la studiu s-au arătat mai puţin îngrijoraţi de cariere, aveau parteneri de viaţă stabili şi o condiţie fizică mai bună decât ceilalţi.


    8. Dormiţi cel puţin şase ore în fiecare noapte. Plus încă 15 minute: se pare că şase ore şi 15 minute de somn neîntrerupt este reţeta pentru cei mai fericiţi oameni dintr-un studiu al companiei britanice Yeo Valley. Studiul a fost făcut pe adulţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, iar cei care s-au încadrat în această durată zilnică a somnului, s-au declarat cei mai fericiţi.


    9. Încadraţi-vă în 20 de minute în drumul spre muncă: acelaşi studiu britanic arată că durata destinată mersului spre serviciu nu ar trebui să depăşească 20 de minute.


    10. Asiguraţi-vă că aveţi cel puţin zece prieteni buni: adulţii care au declarat că au zece prieteni au declarat că sunt mult mai fericiţi decât cei care au numărat cinci prieteni sau mai puţin, potrivit unui studiu al universităţii americane Nottingham. Concluzia studiului a fost că investiţia de resurse în prieteni este necesară sporirii fericirii personale.

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Creativitatea raţională şi cultura de organizaţie

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Pentru deţinători sunt mai degrabă importante efectele materiale, pentru aparţinători sunt importante efectele de stare. Deţinătorii contribuie mai degrabă cu logică, aparţinătorii contribuie mai degrabă cu sentiment sau cu emoţie. Deţinătorii sunt mai puţini, dar mai puternici în contribuţie, aparţinătorii sunt mai mulţi, dar mai de impact în generarea şi în trăirea efectelor. Aşadar, avem ingrediente diverse, chiar divergente, şi la intrare şi la ieşire care interesează şi adresează complet diferit şi indirect tema culturii.

    Despre ce este vorba însă? Cum se creează şi cum se conduce cultura unei organizaţii? Care este cea mai la îndemână perpectivă din care se poate trata acest fenomen? Cine şi când are nevoie să acorde atenţie culturii de organizaţie?

    Un cuvânt care leagă cele două perspective, ale deţinătorilor şi aparţinătorilor şi ale cauzelor şi efectelor, este alinierea. Alinierea nu este însă despre negocierea perspectivelor, ci despre identificarea şi asumarea scopurilor tuturor perspectivelor. De aici încolo tema culturii de organizaţie devine temă de creativitate.

    Este o ecuaţie logică, dar rezolvarea ei este un proces creativ. Fiind vorba despre un proces, cel mult pot fi identificate etape, însă durata de trecere de la o etapă la alta este variabilă şi depinde de maturitatea, de vigoarea şi de miza organizaţiei.

    Ajunge să devină important subiectul culturii de organizaţie în două situaţii: atunci când treaba merge prost sau atunci când treaba merge foarte bine într-o şi pentru o organizaţie. Aparent este trivială afirmaţia anterioară, dar în fapt, este un adevăr de mare profunzime. În situaţia în care o organizaţie are o oarecare ritmicitate în funcţionare, tema culturii de organizaţie este importantă doar dacă este vreo modă care forţează către această preocupare.

    Dacă lucrurile nu merg bine pentru o organizaţie, tema culturii nu este printre priorităţi, dar apare pe listele cu planuri de acţiune şi este delegată resurselor umane, dacă treaba merge bine, organizaţia ştie că tema culturii este tema strategică şi este treaba fiecărui om din organizaţie. Mai mult, cei care conduc organizaţia ştiu că este în responsabilitatea lor să genereze un model de cultură de organizaţie care să poată fi operaţionalizat şi susţinut pentru fiecare nivel din organizaţie.

    Cum se iau deciziile într-o organizaţie este un indicator rapid pentru tipul de cultură de organizaţie care se creează. Se iau repede, sunt hipercentralizate, se iau la nivelul la care oamenii sunt confruntaţi cu situaţiile care cer decizie, care sunt consecinţele unui fel sau altul de a lua decizii, cum este definită decizia, cum este susţinută sau recompensată sau ce se întâmplă în situaţia în care se iau decizii proaste, ce se întâmplă  în situaţia în care deciziile excepţionale apar la niveluri joase din organizaţie, ce se întâmplă atunci când oamenii nu iau deloc decizii, de ce oamenii nu iau decizii, ce fel de decizii este nevoie să ia sau să nu ia angajaţii?

    Răspunsul la toate aceste întrebări este diferit de la o organizaţie la alta şi depinde de tipul organizaţiei, de gradul de flexibilitate pe care şi-l doreşte, de nivelul de proactivitate care îi susţine strategia. De regulă, dacă lucrurile nu merg pe cât de bine se aşteaptă organizaţia, „vina„ este în afara organizaţiei, dar atunci când lucrurile merg bine, organizaţiile ştiu că aceasta se datorează felului cum sunt făcute lucrurile din interiorul organizaţiei.

    Cultura de organizaţie este o stare, iar preocuparea pentru întreţinerea celei mai potrivite stări este un demers creativ permanent, un antrenament consecvent şi igienic. Creativitatea despre acest subiect nu este o iluminare, este un exerciţiu practic care asigură adaptabilitatea unei organizaţii la orice fel de context.

  • POZA ZILEI:Paradele LGBT 2013

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Draexlmaier disponibilizează aproape 300 de oameni

    Dräxlmaier Piteşti, cea mai veche fabrică din România a grupului german, unde sunt produse cablaje pentru industria auto, vrea să dea afară 292 de angajaţi, adică 8% din personalul fabricii din Piteşti, respectiv 2% din totalul angajaţilor din România.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013
     

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Ponta: Desfiinţarea posturilor neocupate care încarcă artificial organigrama va permite angajări 1/1

    “Avem pe circuit un act normativ care prevede desfiinţarea tuturor posturilor nefinanţate sau neocupate în acest moment. În acest fel, evident, efectul principal va fi pierderea sau desfiinţarea unor funcţii de conducere – acum sunt directori şi şefi de diverse departamente care mai au 2-3 oameni în subordine în realitate, restul sunt posturi libere, vacante şi neocupate. Ori, din acel moment, reducând semnificativ schema încărcată artificial, pentru că oamenii nu sunt la serviciu, poţi să revii, în negocierea pe care o să o avem în luna iulie cu FMI-ul şi Comisia Europeană, la regula până la urmă raţională de angajare 1 la 1. Regula veche cu 1 la 7 a dus la situaţii absolut aberante, în special în sănătate, dar nu doar acolo, nu poţi să-ţi plece 7 femei de serviciu de pe 7 etaje ale spitalului ca să angajezi una”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Regionalizarea este lupta teritoriului cu Bucureştiul ca simbol al unei puteri centralizate

     Liviu Dragnea a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la o dezbatere despre regionalizare şi descentralizare organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, că România are şansa, prin regionalizare, să se rupă definitiv de comunism.

    El a mai afirmat că sistemul actual “are rădăcini comuniste, este rigid, brutal şi agresiv cu cetăţenii şi cu firmele”, spunând că are garanţia că proiectul de regionalizare va avea o bază ştiinţifică solidă şi că “nu este realizat într-o eprubetă, de un grup obscur”.

    “În 1862, când Cuza a înfiinţat judeţele, ţara s-a rupt de feudalism, iar acum avem şansa ca, prin regionalizare, să ne rupem definitiv de comunism. Depinde numai de noi să înţelegem că această oportunitate este unică. Sistemul actual are rădăcini comuniste, este rigid, brutal şi agresiv cu cetăţenii, cu firmele, este unul care frânească procesul de dezvoltare din România. Regionalizarea este cea mai grea luptă care se dă în România, lupta teritoriului cu Bucureştiul, nu cu oamenii din Bucureşti, ci cu Bucureştiul ca simbol al unei puteri centralizate în care o mână de oameni vor să decidă destinul fiecărui român, al fiecărei localităţi, ceea ce nu mai poate continua. Asta este lupta pe care trebuie să avem curajul să o dăm, pentru că nu este în regulă ca cineva de la Bucureşti să decidă ce se întâmplă într-o localitate din Cluj sau Satu Mare. O decizie o ia un consiliu regional, care ştie cel mai bine ce este mai bine pentru oameni”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta vrea o reformă a administraţiei centrale: Nu se mai poate lucra cu aceiaşi oameni care nu fac nimic

     Premierul a arătat, în şedinţa de guvern, că doreşte “o reformă reală” a modului de organizare a aparatului public central şi că procesul ar trebui început în toamna acestui an.

    “Nu se mai poate să lucraţi cu aceiaşi oameni care nu fac nimic sau care fac greşeli sau pe care nu poţi niciodată să-i sancţionezi în niciun fel. Nu se poate să staţi în aceleaşi condiţii în care aveţi un angajat care câştigă 1.000 de lei şi unul care câştigă 15.000 de lei. Nu se poate să vă spun eu, de la Ministerul de Finanţe, câţi oameni vă trebuie, cât să-i plătiţi, că n-aveţi voie să daţi pe nimeni afară şi n-aveţi voie să aduceţi pe nimeni bun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comuna cu 3.000 de suflete în care s-au investit sute de milioane de euro: “În 2008 nu ştiam cu ce se mănâncă, dar acum ştim cum să negociem cu ei”

    “NU-MI FACEŢI POZE! NU FACEŢI POZE CĂ VĂ FAC ŞI EU POZĂ ŞI VĂ DAU LA ZIAR!„, îmi strigă un sătean poposit la un bar aşezat chiar în faţa primăriei renovate din Casimcea. În spatele lui se zăreau nişte case mai puţin îngrijite, rufe întinse la uscat şi o turbină eoliană care veghea.

    „Primii care au venit au sosit în 2008 şi au fost cei de la Martifer (grup portughez – n. red.) care au montat un stâlp de măsurare a vântului. Nici nu ştiam la momentul respectiv cu ce se mănâncă, dar acum ştim cum să negociem cu ei”, spune Gheorghe Ţilincă, primarul din Casimcea. În 2008, nu doar primarul comunei era un străin faţă de energia eoliană, ci toată România nici măcar nu bănuia de potenţialul ascuns în vânt. În 2009, de exemplu, în România nu funcţionau decât 14 MW montaţi în parcuri eoliene, 7 turbine dacă se ia o capacitate de 2 MW pentru fiecare unitate. Azi sunt 2.100 MW care fac bani din vânt, adică mai bine de 1.000 de turbine, dacă se păstrează capacitatea de 2 MW.

    Printre cei care au venit în Casimcea să-şi pună banii în astfel de investiţii se numără italienii de la Enel şi mai recent austriecii de la Verbund, o companie cu afaceri de peste 3 miliarde de euro, care a anunţat că a terminat de montat 43 de turbine, circa 100 MW, în urma unor investiţii de circa 170 de milioane de euro.

    CUM AM MONTAT 100 MW CU 43 DE TURBINE. Turbinele sunt aduse din Germania şi sunt produse de Enercon, spune Daniel Găescu, directorul de operare al Alpha Wind, compania care a dezvoltat proiectul din Casimcea, care acum este controlată de Verbund.

    „Până la finalul anului viitor vor mai fi montate 11 turbine de 2,3 MW şi 34 de turbine cu o capacitate de 3 MW. În total proiectul va avea 225 MW şi va costa 380 de milioane de euro„, mai spune reprezentantul Alpha Wind.Bani mulţi, dar până la urmă ce rămâne în locurile unde poposesc aceşti uriaşi?

    „Verbund a investit cam 100.000 de euro pentru un cabinet, pentru un parc de copii, pentru grădiniţă, costume pentru serbări. Cei de la Enel sunt mai chitroşi. Au dat cam 20.000 de euro. Au cumpărat bocanci pentru ansamblul de dansuri, de Crăciun dau cadouri„, spune primarul comunei. Dincolo de aceste sume mai vin banii din autorizaţii şi din negocierile proprii duse de autorităţile locale cu investitorii şi cu echipele lor de avocaţi.

    „Urmează să se mai facă nişte proiecte pe raza comunei noastre. Electricom va monta zece turbine, în total 20 MW în circa două luni de zile. Noi le-am dat terenul, iar ei în schimb ne asigură energia pentru iluminatul public şi pentru instituţiile publice gratuit. Max Boegl mai ridică 33 de turbine, în total 99 MW. Noi pentru fiecare turbină montată am stabilit cu investitorii să primim 600 de euro pe an”, mai spune Ţilincă.

    Primarul precizează că bugetul comunei a crescut simţitor de când au venit „vânătorii de vânt„, banii fiind repartizaţi în funcţie de nevoi. „În 2011 energia eoliană a contribuit cu 22 de miliarde de lei vechi (2,2 mil. lei, circa 520.000 de euro), iar anul trecut au venit 24 de miliarde de lei vechi (2,4 milioane de lei, circa 540.000 de euro). Noi în total am avut anul trecut un buget de 65 de miliarde de lei. Pentru anul acesta ne-am bugetat să încasăm din eoliene 32 de miliarde de lei, dar până acum nu am luat decât 8″, explică finanţele comunei Gheorghe Ţilincă.

    Banii s-au dus pe drumuri, pe înnoirea primăriei şi, bineînţeles, pe o biserică nouă. „Cu banii încasaţi am pietruit drumurile din Războieni în 2012, am aranjat clădirea primăriei şi am dat pentru biserică.@