Tag: banci

Inima blocului european de 16 state – in principal Germania si
Franta – pare solida. Dar unele state de la periferie sunt intr-un
marasm financiar profund, cu somaj ridicat, deficite bugetare
evident nesustenabile si economii care nu mai sunt competitive ca
suratele lor europene.

Modul cum Europa alege sa abordeze problemele acestor tari – cum
sunt Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda (grupate sub acronimul
PIGS) – ar putea determina viitoarea constructie politica a Europei
si chiar viitorul monedei euro.

Pietele mondiale s-au cutremurat in fata semnalelor ca
investitorii au devenit tot mai reticenti in a credita Portugalia.
Tara a fost nevoita sa restranga un plan de creditare pe termen
scurt, gest neobisnuit in ochii Europei.

Daca investitorii pleaca sau cer dobanzi exorbitante pentru a
credita astfel de tari, apare o presiune asupra Germaniei, a
Frantei si a altor state din zona euro sa decida ce vor sa faca.
Vor veni in ajutorul vecinilor aflati la ananghie? Sau le vor
permite pur si simplu sa se prabuseasca, ceea ce ar avea
repercusiuni majore asupra Europei si a pietelor financiare de
pretutindeni?

In centrul problemei se afla lipsa de interes a Europei din urma
cu mai bine de un deceniu de a alege intre unificare si separare.
S-a ales unificarea economica si independenta politica a statelor
nationale.

Pe scurt, s-a dorit o varianta care sa combine avantajele
ambelor situatii, iar pentru o vreme modelul a parut sa
functioneze. Succesul i-a uimit pe multi economisti, multi dintre
ei din Marea Britanie si SUA, care au sustinut ca o moneda unica
necesita o unificare politica mai stransa.

Inca mai persista opinia ca statele aflate in dificultate pot
conta pe vecinele lor mai prospere in caz ca e nevoie de un plan de
salvare.

Mervyn A. King, guvernatorul Bancii Angliei, este un personaj
modest, cu o fata rotunda si ochelari care, spre deosebire de
omologii sai mai extrovertiti de la Frankfurt si Washington, are
intot­deauna un aer rezervat si modest.

Dar pe masura ce pe ambele maluri ale Atlanticului s-a acumulat
tot mai multa furie fata de luxuriantele profituri ale bancilor,
King se gaseste in avangarda unei miscari, cu tot mai multi adepti,
care sustine ca marile banci trebuie sa-si separe activitatile cu
grad de risc ridicat, cum sunt cele de trading si de banca de
investitii, de functiunile lor de baza, care privesc operatiuni de
colectare a depozitelor.

Recent a facut valva o propunere similara a fostului presedinte
al Rezervei Federale, Paul Volcker. Presedintele Barack Obama a
socat Wall Street-ul propunand ca bancile mari care aduna depozite
de la populatie sa nu mai aiba dreptul sa se angajeze in activitati
de trading in nume propriu.

La o audiere in fata comisiei de finante a parlamentului
britanic, la 26 ianuarie, King a folosit cuvinte dure ca sa
argumenteze in favoarea separarii. In timpul prezentarii, l-a
laudat si pe Obama pentru ca s-a miscat atat de repede.

“Statele Unite au fost mai deschise decat noi in a evolua spre
un sistem bancar mai sigur”, a spus el. “Dupa ce vom specifica
limpede ce au voie si ce nu sa faca bancile cu banii din depozite,
asertiunea ca nimeni nu va mai fi salvat cu bani publici va deveni
credibila.”

Ca sa-si argumenteze pozitia ca reglementarile mai stricte si
cerintele de capital mai mari nu ar fi in sine suficiente ca sa
previna o alta criza bancara, el a dat ca exemplu Citigroup, care
odinioara era privita ca model de grupare a tuturor activitatilor
bancare sub acelasi acoperis.

“Autoritatile de reglementare erau in aceeasi cladire cu ei, iar
patru dintre cei mai respectabili specialisti ai lumii conduceau
banca”, a amintit el, vorbind despre Sanford I. Weill, fost
presedinte si CEO al bancii, fostul ministru american de finante
Robert Rubin, fostul oficial al FMI Stanley Fischer si un bancher
cu experienta internationala considerabila, William Rhodes.