BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cum a reuşit un antreprenor să atragă 100.000 de angajaţi din companii să se aboneze la biblioteca sa. „Corporatiştii citesc mai mult decât credem noi”

    Bookster include cărţi, articole, studii de caz şi materiale video, titlurile fiind oferite exclusiv angajaţilor companiilor cu care biblioteca are parteneriat. Abonamentul include accesul nelimitat la toate produsele, precum şi livrarea şi preluarea cărţilor de la sediul companiilor şi se plăteşte doar pentru conturile active.

    Abonaţii Bookster provin din companii precum Banca Transilvania, UniCredit Leasing, ING Bank, Vodafone România, Orange, Rompetrol, EY România, Regina Maria, Colliers, PeliFilip, Corporate Office Solutions sau PRAS Consulting.

    Cititorii sunt ajutaţi prin recomăndări personalizate să-şi crească zona de interes. „Oamenii au început să aibă încredere în recomandările noastre. Aceste recomandări se fac cu ajutorul unui algoritm care încearcă să înţeleagă profilul fiecărui utilizator în parte şi să-i facă recomandări în funcţie de acest profil.“
     

  • Job-ul din România unde puteţi câştiga un salariu de 4.500 de lei net, fără experienţă

    Piaţa forţei de muncă din IT este în continuare fierbinte, iar absolvenţii facultăţilor care produc softişti sunt asaltaţi din toate părţile de companii.

    Cei care au ales să urmeze această specializare le cer angaja­torilor pachete salariale „exagerate“, iar în unele cazuri chiar peste com­petenţele tehnice pe care le deţin.

    „Promovarea unor salarii foarte mari în IT creşte aşteptările finan­ciare ale juniorilor“, a menţionat Maria Hostiuc, senior IT&C recruitement consultant al firmei de recrutare Brainspoting.

    Potrivit informaţiilor companiei, juniorii pornesc de la 500 de euro sau chiar de la 1.000 de euro, în funcţie de complexitatea şi responsabilitatea jobului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ​Încrederea mediului de business german, la maximul ultimelor 28 de luni

    Încrederea sectorului de afaceri german a înregistrat o creştere peste aşteptări în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii peste doi ani, semnalând faptul că directorii de companii au trecut peste temerile legate de Brexit care le scăzuseră moralul luna trecută, scrie Reuters.

    Indicele institutului economic Ifo privitor la încrederea sectorului de business a avansat la 109,5 de la un nivel revizuit în sus de 106,3 în august, cea mai puternică creştere lunară din iulie 2010. “Companiile sunt clar mai optimiste cu privire la lunile următoare. Sunt mai mulţumite de actuala situaţie a businessului lor”, a declarat şeful Ifo Clemens Fuest. “Economia germană se aşteaptă la o toamnă de aur”, a spus el.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 29 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat anul acesta premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate  a sărbătorit, în 2015, şase ani de activitate.


     

  • Brexitul îi face pe trei sferturi dintre directorii de companii britanici să ia în calcul relocarea

    Votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană i-a făcut pe mai bine de trei sferturi dintre şefii companiilor mari să spună că iau în considerare mutarea sediilor operaţiunilor în afara Marii Britanii, potrivit unui studiu realizat de KPMG.

    Aproximativ 72% dintre cei 100 de lideri de business implicaţi în studiu au spus că au votat pentru rămânerea UK în UE în cadrul referendumului din iunie. 69 dintre aceştia sunt optimişti că economia britanică va creşte pe parcursul anului viitor, în timp ce 73% dintre ei şi-au exprimat încrederea că şi companiile lor vor creşte. 76 dintre CEO au spus că se gândesc să îşi mute business-ul din Anglia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care a înregistrat heroina ca medicament şi a vândut-o în farmacii timp de peste 20 de ani

    Părintele fondator al Bayer Group s-a născut în districtul Barmen-Heckinghausen al oraşului Wuppertal în 1825, ca fiu al unui muncitor într-o fabrică de mătase, într‑un moment în care industria textilă era înfloritoare, dar care nu a vrut să ducă mai departe meseria tatălui. În schimb, la vârsta de 14 ani a debutat în industria chimică, devenind ucenic în Wesenfeld & Company din Barmen.

    În timpul uceniciei sale, Bayer a reuşit să se familiarizeze cu fundamentele industriei chimice, dar şi cu problemele comerţului din domeniu. La vârsta de 20 de ani şi-a îndreptat atenţia spre coloranţi naturali, dându-şi seama că în acest segment putea face profituri mari. Pasiunea pentru coloranţi a lui Bayer s-a accentuat atunci când a fondat prima companie de vânzări, stabilind astfel o reţea de distribuţie europeană. Bayer a reuşit să se impună pe piaţa coloranţilor din Europa prin distribuirea nuanţatorilor naturali, extraşi din diverse tipuri de copaci. Datorită calităţii acestora, afacerea lui Bayer a prosperat, mai ales în metropolele europene precum Londra, Bruxelles şi Sankt Petersburg.

    Omul de afaceri a reuşit să-şi dezvolte afacerea până la New York, intrând pe o piaţă care se afla într-o continuă dezvoltare. Cum chimia anorganică a evoluat în domeniul producţiei, antreprenorul german a fost nevoit să-şi adapteze strategia: primii coloranţi artificiali importaţi de Bayer – anilina şi fucsina – au fost superiori coloranţilor naturali în ceea ce priveşte puritatea şi luminozitatea.

    Alături de partenerul său de afaceri, Friedrich Weskott, Bayer a reuşit să experimenteze producţia şi testarea coloranţilor de gudron în propria companie. Primele semne care arată ce va deveni ulterior Bayer AG au fost vizibile de la 1 august 1863 prin intrarea Friedrich Bayer Company în registrul comercial. În urma evoluţiei ulterioare a coloranţilor, fondatorii companiei au reuşit să-şi extindă considerabil capacităţile de producţie chiar dacă situaţia economică era tensionată în acel moment. Obiectivul companiei a fost fabricarea coloranţilor sintetici din derivaţi ai gudronului care fuseseră inventaţi cu câţiva ani în urmă. Un fapt mai puţin cunoscut este faptul că Bayer AG a fondat în 1904 echipa de fotbal TuS 04, care azi este cunoscut ca TSV Bayer 04 Leverkusen. Friedrich Bayer a murit în 1880, la vârsta de 54 de ani, şi a lăsat în urmă o afacere înfloritoare.

    În prezent, compania şi-a extins domeniul de activitate (de la medicamente până la pesticide), iar Bayer AG a înregistrat în 2015 venituri de peste 46 de miliarde de dolari. Grupul de origine germană are activităţi pe mai multe pieţe: produse farmaceutice umane şi veterinare, produse pentru îngrijirea sănătăţii, produse chimice şi produse biotehnologice agricole, dar şi polimeri.

    Primul şi cel mai cunoscut produs al Bayer este aspirina. Heroina a fost o marcă înregistrată în 1898-1910 de către Bayer şi comercializată ca antitusiv şi ca un substitut pentru morfină, unul care nu producea dependenţă. În 2014, Bayer a cumpărat compania Merck, care avea în portofoliu branduri precum Claritin, Coppertone şi Dr. Scholl.

    Anul acesta, compania a fost restructurată în trei divizii principale: divizia farmaceutică, cea pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor şi alta de produse biotehnologice agricole. De asemenea, Bayer are şi activităţi în domeniul medicamentelor de uz veterinar.

  • Modificările legislative pun tot mai multe probleme companiilor din România

    Peste 60 de modificări legislative în fiecare an pot conduce marile companii din România la nerespectarea legii. Denkstatt România, filiala locală a companiei austriece Denkstatt GmbH, trage un semnal de alarmă mediului de business autohton asupra riscului la care sunt supuse companiile din cauza numeroaselor modificări legislative. Specialiştii austrieci iniţiază o amplă campanie de informare cu privire la riscurile la care se supun firmele din cauza frecvenţei modificărilor legislative.

    Toate companiile active în România ajung să interacţioneze cu cel puţin unul din domeniile mediului, energiei, sănătăţii şi securităţii în muncă, siguranţei produselor alimentare. Aceste domenii implică peste 60 de modificări legislative în cursul unui an. Practic, pentru o companie prezentă în România este aproape imposibil să fie la curent cu toate aceste modificări şi să respecte legea, riscând în orice moment neconformări legale. Un risc ridicat ce poate determina amenzi sau chiar sancţiuni mai grave, precum întreruperea activităţii, prezintă firmele care exportă produse. Acestea au o nevoie implicită de abordare integrată a controlului şi monitorizării conformării legale la nivel de amplasamente direct productive.

    „Acţionăm pe două fronturi, pe de-o parte organizăm evenimente tematice prin care le explicăm companiilor care sunt riscurile la care se supun. După un proiect pilot la Timişoara, urmează să ne adresăm mediului antreprenorial şi corporaţiilor din Bucureşti. Pe de altă parte investim în tehnologie şi lansăm primul soft din România care monitorizează modificările legislative. Ne propunem să simplificăm mult viaţa managerilor, să diminuăm riscul de amenzi pentru eventuale neîndepliniri din cauza unor neglijenţe. Din punctul nostru de vedere, focusul companiilor trebuie să fie performanţa în buisness”, precizează Gabriela Fistis , director general Denkstatt România.

    Softul Think!Legal este conceput de experţi internaţionali în sisteme de management şi are rolul de a reduce riscul în ceea ce priveşte neîndeplinirea obligaţiilor legale aplicabile unei companii în domeniul operaţional. Acesta a fost deja lansat în alte ţări din regiune, precum Austria, Ungaria şi Slovacia.

    Denkstatt România, cu sediul la Timişoara şi punct de lucru în Bucureşti, este filiala grupului austriac Denkstatt, specializat în consultanţă în domeniul sistemelor de management, protecţia mediului, dezvoltare socială şi consultanţă în sustenabilitate.

  • Motivele pentru care îşi găsesc mai greu un loc de muncă persoanele tatuate

    Angajatorii ar putea să îşi reducă substanţial baza de talente din cauza faptului că foarte mulţi dintre potenţialii angajaţi au tatuaje, potrivit companiei de servicii de consiliere Acas, citată de BBC într-un articol amplu pe această temă.

    Rezultatele cercetării companiei sugerează că angajatorii ar trebui să aibă politici mai relaxate în ce priveşte dress code-ul la locul de muncă. Rezultatele studiului Yougov 2015 au arătat aproape o cincime dintre adulţii din Regatul Unit aveau tatuaje, majoritatea dintre ei având 40 de ani. În ciuda acestor rezultate, cercetările Acas arată că în multe dintre companiile de acolo, acestea sunt considerate în continuare inacceptabile.

    Mai mulţi dintre cei 33 de oameni intervievaţi în cercetare au declarat că tatuajele ar putea fi o barieră în recrutare. Spre exemplu, cercetarea citează un manager care lucrează în domeniul serviciilor de urgenţă şi care a spus că l-a întrebat pe un potential angajat: ”De ce te-ai fi gândit vreodată că un tatuaj pe cap ar putea fi acceptat de un angajator?”

    Cercetarea a demonstrat că tatuajele sunt tabu mai ales în industria aeriană. ”Trebuie să le spunem dacă avem tatuaje sau piercing-uri încă de la momentul în care aplicăm pentru locul de muncă respectiv; o persoană care are un tatuaj vizibil nu va trece de această etapă”, declară un angajat din această industrie. Angajatorii, printre care s-au aflat şi un director regional al unei firme de contabilitate, a declarat cercetătorilor că ezită să angajeze persoane cu tatuaje, din cauză că ei ar putea să îi alunge pe clienţi.

    Profesorul Andrew Timming de la Universitatea St Andrews, care a studiat influenţa tatuajelor la locurile de muncă, spune că o schimbare în atitudine este inevitabilă. ”Există numeroşi tineri cu tatuaje în prezent, iar ei nu vor rămâne tineri mereu – angajatorii vor fi nevoiţi să îi integreze.”

    Rhebecca, o tânără cu mai multe tatuaje, a declarat pentru BBC că tatuajele de pe corpul său indică faptul că are anumite calităţi de care ar putea beneficia un potenţial angajator. ”Să îţi faci un tatuaj implică multă planificare, organizare, gândire strategică şi interacţiune – dacă ar fi să privim lucrurile din perspectiva unui angajator. Din punctul meu de vedere, acestea sunt lucruri pe care companiile ar trebui să le aprecieze.”

    Maxime Buchi, proprietarul unui atelier de tatuaj a adăugat: ”Angajatorii ar trebui să se autoeduce în ce priveşte tatuajele şi să înceapă să înţeleagă de ce există acestea. Ar putea să judece o persoană pe baza tatuajului pe care îl are şi a lucrurilor pe care le spune acesta despre el, nu pe baza faptului că îl au sau nu.”

    În cercetarea sa, doctorul Timming a descoperit că există totuşi câteva organizaţii unde tatuajele sunt apreciate – este vorba despre acele companii care vor să atragă angajaţi tineri, fie că vorbim despre baruri, cluburi sau industrii creative.

    ”Nu vorbeşte chiar şi Richard Branson despre evenimente disruptive din spaţiul de muncă? Genul acesta de persoane ar putea să facă acest lucru”, argumentează cercetătorul.

  • Ingredientul ascuns din bere pe care majoritatea oamenilor nu ştiu că este folosit. “Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti”

    Care sunt ingredientele unei beri? Hamei, malţ, orz, apă, drojdie – acestea ar fi câteva dintre cele care vin în mintea celor care au consumat (sau nu) băutura. Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.

    Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.

    Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani,  mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.

    Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.

    ”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.

    În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”

    În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”. 

  • Consecinţe BREXIT: Companiile auto intenţionează să îşi mute centrele de dezvoltare în România, Bulgaria şi Ungaria

    Producătorii de maşini intenţionează să îşi mute centrele de cercetare în Estul Europei, după votul în favoarea Brexit din Marea Britanie, pentru a-şi micşora costurile şi pentru a-şi păstra accesul liber la piaţa europeană, relatează The Guardian.

    Firmele de recrutare caută personal instruit şi directori executivi care să conducă echipe de cercetare şi dezvoltare în Bulgaria, Ungaria şi România.

    Schimbarea de direcţie către Europa de Est din ultimii ani s-a intensificat în urma referendumului din Marea Britanie, pe fondul costurilor luate în calcul de producători, susţine DHR International, o companie de recrutare cu birouri în peste 25 de ţări.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro