BusinessMagazin

Tag: companii

  • Omul care l-a cunoscut cel mai bine pe Putin dezvăluie adevăratul plan al Rusiei. România este vizată direct

    Înainte cu trei săptămâni de a se stinge, Shimon Peres a dat ultimul interviu scriitorului şi jurnalistului David Samuels, unul dintre interlocutorii săi preferaţi. Dialog spumos (întrebări non-conformiste, răspunsuri foarte interesante), desfăşurat în engleză şi ivrit, citabil în întregime.

    Am ales să decupez paragrafele referitoare la Vladimir Putin. Fiindcă vin din partea unui om care l-a cunoscut bine, pe care Putin l-a respectat şi l-a consultat, la fel cum au făcut preşedinţii Xi şi Obama. Ce spunea Peres: “Sunt foarte bun prieten cu Putin şi o să-ţi relatez, pe scurt, conţinutul uneia dintre discuţiile noastre recente” 

    Omul care l-a cunoscut cel mai bine pe Putin dezvăluie adevăratul plan al Rusiei. România este vizată direct

  • Proprietarul lanţului Diverta a cumpărat două companii private de curierat în încercarea de a ajunge „a doua Poştă din România”

    Antreprenorul român Octavian Radu, proprietarul lanţului Diverta a achiziţionat două companii private de curierat, Post Master şi Total Post pentru „câteva milioane de euro” în încercarea de a consolida piaţa.

    „Intenţia noastră este de a ajunge a doua Poştă din România” a menţionat el.

    Post Master a fost deţinută de poşta austriacă, iar Total Post era controlată de un antreprenor român.

    Proprietarul lanţului Diverta a cumpărat două companii private de curierat în încercarea de a ajunge „a doua Poştă din România”

  • Mic dicţionar de “unelte” digitale cu care orice antreprenor ar trebui să fie familiarizat

    Orice antreprenor la început de drum astăzi ar trebui să fie familiarizat cu o sumedenie de termeni care în urmă cu nu foarte mulţi ani nici măcar nu existau. Iată câteva exemple:

    Big data defineşte un volum imens de informaţii structurate şi nestructurate, dificil de procesat prin metode software tradiţionale; big data are potenţialul de a ajuta companiile să îşi îmbunătăţească operaţiunile şi să facă decizii mai inteligente, mai rapid. Odată centralizate, formatate, manipulate, înmagazinate şi analizate, informaţiile acestea pot ajuta companiile să îşi mărească veniturile, să câştige noi clienţi sau să îi fidelizeze pe cei vechi.

    CRM (customer relationship management) include toate interacţiunile unei companii cu clienţii, indiferent că este vorba despre vânzări sau servicii. Informaţiile CRM includ contacte, clienţi, contracte etc.

    Data mining, o clasă de aplicaţii care caută tipare ascunse într-un grup de informaţii şi care pot fi folosite să prezică viitoare comportamente.

    Digital, un sistem bazat pe informaţii sau evenimente discontinue. Computerele sunt maşinării digitale pentru că la nivelul de bază pot să distingă doar între două valori, 0 şi 1.

    Embeddedadvertising. Acest model este o altă versiune a celui freemium/premium. Constă în oferirea de conţinut care să conţină şi advertising; în opoziţie cu modelul premium, în care utilizatorii se pot bucura de conţinut care să nu conţină reclame.

    ERP (enterprise resource planning) este un software de business management care permite organizaţiiloe să folosească un sistem de aplicaţii integrate pentru a face managementul businessului.

    Freemium este un termen lansat de Fred Wilson, o combinaţie între free şi premium. Ideea din spatele acestui model este să ofere produs sau conţinut gratis, în timp ce rezervă conţinut adiţional pentru utilizatorii plătitori, cunoscuţi drept utilizatori premium. Câteodată, conţinutul freemium conţine embedded advertising sau marketing. Acest model se bazează pe speranţa că utilizatorii premium vor menţine businessul pe linia de plutire; un exemplu în acest sens este Spotify. Freemium este o strategie de bază pentru majoritatea aplicaţiilor, indiferent de domeniile în care acestea au fost dezvoltate.

    Microplăţi. Conceptul microplăţilor s-a născut în era internetului şi este legat de conţinutul fragmentat şi conţinutul per-use. Termenul defineşte tranzacţiile de valoare mică  (cuprinsă între 1 şi 5 euro de obicei, deşi potrivit PayPal şi Visa microplăţile pot ajunge la 10 şi 20 de euro, depinzând de tipul achiziţiei).

    Acest tip de tranzacţie este folosit pentru a accesa un anumit tip de conţinut, care ar putea fi orice, un articol dintr-un ziar online, un cântec sau următorul nivel dintr-un joc video. |n fapt, tranzacţia nu trebuie neapărat să includă şi banii – aceasta poate include monede bitcoin, de pildă, sau alte forme neconvenţionale de plată. Consumatorii s-au familiarizat cu acest tip de conţinut în momentul în care Apple a început să vândă conţinut pentru dispozitivele sale.

    Pay-per-use; pay-per-view este un model de business care a apărut în industria TV. Aşa cum îi sugerează numele, este un sistem care permite utilizatorilor să plătească pentru ceea ce urmăresc. Conceptul există şi în afara audiovizualului, sub termenul pay-per-use; un exemplu în acest sens este compania Carsharing – o companie de închirieri de maşini din Madrid pentru care utilizatorii plătesc doar pentru dăţile în care maşina este folosită, nu pentru zile sau săptămâni.

    Pay-what-you-want (PWYW) este un model care duce dinamica politicii de preţuri la extreme. |n cadrul acestui model, consumatorii pot să aleagă între preţul sugerat de companie sau preţul minim, care este deseori un preţ simbolic. |n anumite cazuri, clienţii pot opta chiar să nu plăteasă nimic – acestea reprezintă de cele mai multe ori strategii publicitare. Un exemplu offline din Statele Unite ale Americii este Panera Bread, un lanţ de restaurante care îşi lasă clienţii să plătească pentru fiecare produs din meniul lor.

    Ar trebui notat, acest lanţ de restaurante este activ în campaniile de awareness în ce priveşte foametea şi ajutorarea celor care au nevoie. Panera Bread a decis ulterior să sugereze un preţ de 5,89 dolari. Modelul a fost folosit pentru prima dată în sectorul muzical, când, în 2007, formaţia Radiohead a decis să îşi lase fanii să plătească atât cât vor pentru albumul lansat atunci, In Rainbows, chiar dacă nu ar fi vrut să plătească nimic. |ntr-un final, doar 38% dintre fanii formaţiei au decis să plătească – ceilalţi au ales să descarce albumul gratis.

    SEO (search engine optimization) – Strategii, tehnici şi tactici direcţionate spre creşterea numărului de vizitatori de pe un website prin obţinerea unei poziţionări mai bune în rezultatele de căutare.

  • Coresi Business Park Braşov ţinteşte să ajungă la 100.000 mp de birouri de clasă A

    Complexul de afaceri Coresi Business Park Braşov, dezvoltat de compania Ascenta Management, a finalizat prima clădire din cea de-a doua fază a proiectului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Clădirea L1 are o suprafaţă de 8.300 mp, a fost dată în folosinţă în luna septembrie 2016. Sunt în curs lucrările de construcţie la cea de-a doua clădire nouă, N1, de 8.500 mp, ce urmează a fi livrată în trimestrul al doilea din 2017. Coresi Business Park totalizează în prezent peste 30.000 mp de birouri de clasă A şi ţinteşte să ajungă la 100.000 mp în următorii ani.

    Cea de-a doua fază a proiectului Coresi Business Park cuprinde trei clădiri moderne de birouri clasa A, cu regim mic de înălţime (P+3E/4E), totalizând 25.000 mp construiţi. “Remarcăm mult mai multă atenţie din partea viitorilor chiriaşi în ceea ce priveşte calitatea amenajării interioare şi a partiţiilor, inclusiv a materialelor şi a componentelor folosite, precum şi respectarea normelor PSI, cât şi a altor aspecte de sănătate şi securitate la locul de muncă.” comentează Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Prima fază a Coresi Business Park cuprinde aproximativ 26.000 mp construiţi de spaţii de birouri neconvenţionale, cu elemente arhitecturale industriale. Clădirile restaurate şi transformate oferă toate facilităţile de clasă A şi înregistrează un grad de ocupare de 100% pentru spaţiile de birouri restaurate şi 100% grad de retenţie a chiriaşilor, majoritatea trecând deja printr-un proces de expansiune.

    Parcul de afaceri dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul din Braşov găzduieşte chiriaşi internaţionali precum CGS, Raiffeisen, IBM, Tata Technologies, companii ce ocupă suprafeţe între 3.000 şi 5.000 mp. Coresi Business Park este o parte integranta a noului cartier Coresi, ce constituie una dintre cele mai ample iniţiative de regenerare urbană din Romania. Coresi Business Park transformă 12 hectare din fosta platforma industriala într-o zonă de afaceri cu aspect contemporan.

    “Am observat în ultimul an un interes crescut din partea companiilor din domeniul IT şi engineering, fie că vorbim de chiriaşi noi, cum este cazul companiilor iQuest şi Tata Technologies, sau de chiriaşi care activează deja în cadrul Coresi Business Park şi care îşi extind activitatea, cum este cazul IBM. În prezent, companiile de software şi engineering au o pondere aproape egală între chiriaşii noştri cu cele de outsourcing (BPO) şi centrele de servicii (SSC) iar tendinţa lor este de creştere. Din punct de vedere economic, acest fenomen se reflectă pozitiv în valoarea adăugată pe care companiile o generează, dar şi în atragerea de personal calificat, bine plătit.” adaugă Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Ascenta Management, dezvoltatorul parcului de afaceri, planifică un ritm constant al livrărilor de noi spaţii de birouri, urmând ca în următorii 8-10 ani, prin construcţia a 10 clădiri noi de birouri, să atingă o suprafată totală de 100.000 mp construiţi în Coresi Business Park.  

  • Care este legătura dintre serviciile de matrimoniale şi recrutarea de angajaţi

    Anul trecut, România a fost numită a patra cea mai atractivă şi competitivă destinaţie din lume pentru companiile internaţionale de outsourcing. Printre principalele avantaje ale României se numără buna pregătire a angajaţilor şi salariile reduse în comparaţie cu alte pieţe europene. Însă rata fluctuaţiei de personal în acest domeniu ajunge la 30% pe an, fiind una dintre cele mai mari dificultăţi ale industriei de profil. „Trebuie să funcţionăm aproape ca un serviciu de matrimoniale, să fim compatibili cu posibilii angajaţi“, spune Jeffrey Puritt, preşedintele Telus International, care prezintă mai multe metode de a-şi păstra angajaţii.

    „Vrem să fim compatibili, totul se aseamănă cu un serviciu de matrimoniale. Prin brandul şi programele noastre trebuie să ne apropiem cât mai mult de valorile şi principiile angajaţilor, pentru ca ei să devină, în cele din urmă, ambasadori de brand pentru noi“, crede Jeffrey Puritt, preşedintele uneia dintre cele mai mari companii de outsourcing din lume, cu operaţiuni şi în România. Compania sub care Telus International operează în România a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de 54,6 milioane de lei şi un profit de 4,2 milioane de lei lei, conform datelor de la Ministerul Finanţelor; în 2012 americanii au intrat pe piaţa locală, prin achiziţia CallPoint New Europe, care avea atunci 200 de angajaţi, iar acum firma a ajuns la 1.100 de oameni. Cu toate că afacerea se află în creştere de la an la an, rata mare a fluctuaţiei de personal cu care se confruntă toată industria de outsourcing reprezintă una dintre cele mai mari dificultăţi şi pe plan local.

    Outsourcingul este procesul de externalizare a unor procese interne ale companiilor, iar categoriile principale ale acestui tip de servicii sunt: Business Process Outsourcing (BPO) şi Shared Services; activităţile externalizate sunt cele de callcenter, IT, customer support, suport tehnic, logistică şi servicii de distribuţie. Potrivit clasamentului „Where in the World? Business Process Outsourcing (BPO) & Shared Service Location Index“, realizat de Cushman & Wakefield’s, unul dintre cele mai reprezentative indexuri de profil din lume, în 2015 România era a patra cea mai atractivă şi competitivă destinaţie din lume pentru marii jucători din outsourcing.

    „România este piaţa în care avem cea mai rapidă creştere a afacerii“, spune Puritt, adăugând că se aşteaptă ca în 3-4 ani vom avea circa 5.000 de angajaţi aici, această creştere fiind direct proporţională cu veniturile şi profitabilitatea. În medie, conform statisticilor anuale, rata fluctuaţiei de personal se învârte în jurul valorii de 30%, mai spune preşedintele Telus, iar pentru a combate acesta pată neagră a industriei, companiile se bat în modalităţi de reţinere a angajatului în firmă pentru o perioadă cât mai lungă de timp. „Prioritatea noastră este să fim alegerea angajaţilor acolo unde operăm, inclusiv aici, iar pentru asta trebuie să faci anumite lucruri“, spune acesta. „În primul rând, dacă vrei să atragi talent, trebuie să plăteşti salarii competitive. Pe lângă asta, trebuie să oferi beneficii de tot felul: asigurări, să-i înconjori cu cele mai evoluate tehnologii pentru a-i ajuta să dea tot ce e mai bun, să le oferi diverse faciliăţi şi tot ce cuprinde un mediu de lucru plăcut“, spune preşedintele Telus. De asemenea, el consideră că angajaţii trebuie încurajaţi să participe la programe de responsabilitate socială, pentru a simţi că „aportul lor într-o cauză socială poate face lumea un loc mai bun“.

    „Sincer, noi nu plătim cel mai bine dintre toate companiile din lume sau de unde operăm, pentru că o mare parte din bani se duc pe aceste lucruri, iar din experienţa noastră oamenii valorifică aceste lucruri“, adaugă Purrit, referindu-se la beneficiile extrasalariale. În ce priveşte salariul, există o plajă largă de criterii pe baza cărora se calculează: depinde de program, de experienţă şi de rolul pe care îl are un angajat, însă un job entry level se plăteşte, în medie, de două până la patru ori mai mult decât salariul minim e economie, iar în timp salariul poate creşte considerabil, spune reprezentantul Telus. În general, fluctuaţia depinde foarte mult de tipul programului, a activităţii pe care o realizează angajatul: „De exemplu, avem companii de jocuri, iar cerinţa jobului pentru acest segment este să se joace şi apoi să ofere ajutor clientului, să îi explice cum se joacă jocul respectiv sau cum îşi rezolvă o posibilă problemă“, spune Jeffrey Puritt. „Aşa că oamenii nu vor să plece atunci când principala lor activitate este să se joace toată ziua, e cel mai bun job din lume: te joci şi eşti plătit“, spune americanul.

  • Norvegia a acordat granturi de 26 de milioane de euro unui număr de 50 de companii şi ONG-uri

    Un număr de 50 de firme şi organizaţii nonguvernamentale au fost finanţate cu granturi norvegiene de 26 de milioane de euro, în cadrul programului „Inovare verde în industria din România”, pentru investiţii ecologice şi de eficienţă energetică, care au creat peste 200 de locuri de muncă permanente.

    20 de proiecte privesc investiţii în tehnologii ecologice, produse şi servicii eco-inovative, 16 proiecte sunt pentru reducerea sau reutilizarea deşeurilor, eficienţa energetică şi utilizarea surselor regenerabile în afaceri, iar 14 proiecte urmăresc inovarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. Proiectele au făcut parte din Programul ”Inovare verde în industria din România”, care s-adesfăşurat în perioada martie 2013 – aprilie 2016, în valoare totală de 54 milioane euro, din care 28 de milioane de euro au fost cofinanţări din partea capitalului privat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este legătura dintre serviciile de matrimoniale şi recrutarea de angajaţi

    Anul trecut, România a fost numită a patra cea mai atractivă şi competitivă destinaţie din lume pentru companiile internaţionale de outsourcing. Printre principalele avantaje ale României se numără buna pregătire a angajaţilor şi salariile reduse în comparaţie cu alte pieţe europene. Însă rata fluctuaţiei de personal în acest domeniu ajunge la 30% pe an, fiind una dintre cele mai mari dificultăţi ale industriei de profil. „Trebuie să funcţionăm aproape ca un serviciu de matrimoniale, să fim compatibili cu posibilii angajaţi“, spune Jeffrey Puritt, preşedintele Telus International, care prezintă mai multe metode de a-şi păstra angajaţii.

    „Vrem să fim compatibili, totul se aseamănă cu un serviciu de matrimoniale. Prin brandul şi programele noastre trebuie să ne apropiem cât mai mult de valorile şi principiile angajaţilor, pentru ca ei să devină, în cele din urmă, ambasadori de brand pentru noi“, crede Jeffrey Puritt, preşedintele uneia dintre cele mai mari companii de outsourcing din lume, cu operaţiuni şi în România. Compania sub care Telus International operează în România a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de 54,6 milioane de lei şi un profit de 4,2 milioane de lei lei, conform datelor de la Ministerul Finanţelor; în 2012 americanii au intrat pe piaţa locală, prin achiziţia CallPoint New Europe, care avea atunci 200 de angajaţi, iar acum firma a ajuns la 1.100 de oameni. Cu toate că afacerea se află în creştere de la an la an, rata mare a fluctuaţiei de personal cu care se confruntă toată industria de outsourcing reprezintă una dintre cele mai mari dificultăţi şi pe plan local.

    Outsourcingul este procesul de externalizare a unor procese interne ale companiilor, iar categoriile principale ale acestui tip de servicii sunt: Business Process Outsourcing (BPO) şi Shared Services; activităţile externalizate sunt cele de callcenter, IT, customer support, suport tehnic, logistică şi servicii de distribuţie. Potrivit clasamentului „Where in the World? Business Process Outsourcing (BPO) & Shared Service Location Index“, realizat de Cushman & Wakefield’s, unul dintre cele mai reprezentative indexuri de profil din lume, în 2015 România era a patra cea mai atractivă şi competitivă destinaţie din lume pentru marii jucători din outsourcing.

    „România este piaţa în care avem cea mai rapidă creştere a afacerii“, spune Puritt, adăugând că se aşteaptă ca în 3-4 ani vom avea circa 5.000 de angajaţi aici, această creştere fiind direct proporţională cu veniturile şi profitabilitatea. În medie, conform statisticilor anuale, rata fluctuaţiei de personal se învârte în jurul valorii de 30%, mai spune preşedintele Telus, iar pentru a combate acesta pată neagră a industriei, companiile se bat în modalităţi de reţinere a angajatului în firmă pentru o perioadă cât mai lungă de timp. „Prioritatea noastră este să fim alegerea angajaţilor acolo unde operăm, inclusiv aici, iar pentru asta trebuie să faci anumite lucruri“, spune acesta. „În primul rând, dacă vrei să atragi talent, trebuie să plăteşti salarii competitive. Pe lângă asta, trebuie să oferi beneficii de tot felul: asigurări, să-i înconjori cu cele mai evoluate tehnologii pentru a-i ajuta să dea tot ce e mai bun, să le oferi diverse faciliăţi şi tot ce cuprinde un mediu de lucru plăcut“, spune preşedintele Telus. De asemenea, el consideră că angajaţii trebuie încurajaţi să participe la programe de responsabilitate socială, pentru a simţi că „aportul lor într-o cauză socială poate face lumea un loc mai bun“.

    „Sincer, noi nu plătim cel mai bine dintre toate companiile din lume sau de unde operăm, pentru că o mare parte din bani se duc pe aceste lucruri, iar din experienţa noastră oamenii valorifică aceste lucruri“, adaugă Purrit, referindu-se la beneficiile extrasalariale. În ce priveşte salariul, există o plajă largă de criterii pe baza cărora se calculează: depinde de program, de experienţă şi de rolul pe care îl are un angajat, însă un job entry level se plăteşte, în medie, de două până la patru ori mai mult decât salariul minim e economie, iar în timp salariul poate creşte considerabil, spune reprezentantul Telus. În general, fluctuaţia depinde foarte mult de tipul programului, a activităţii pe care o realizează angajatul: „De exemplu, avem companii de jocuri, iar cerinţa jobului pentru acest segment este să se joace şi apoi să ofere ajutor clientului, să îi explice cum se joacă jocul respectiv sau cum îşi rezolvă o posibilă problemă“, spune Jeffrey Puritt. „Aşa că oamenii nu vor să plece atunci când principala lor activitate este să se joace toată ziua, e cel mai bun job din lume: te joci şi eşti plătit“, spune americanul.

  • Facebook de România – doi tineri români au dezvoltat o nouă reţea socială pentru „meditaţii”: „Credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm se află lipsa educaţiei”

    Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen, doi tineri care au studiat la Facultatea de Matematică-Informatică din Cluj-Napoca, au dezvoltat Five, o aplicaţie care pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea să interacţioneze cu cei care au interese comune cu ale lor sau, din contră, cu utilizatori mai experimentaţi în anumite domenii şi de la care ar putea primi „meditaţii”.

    Cei doi tineri apreciază că au investit în dezvoltarea aplicaţiei aproximativ 25.000 de euro, sumă în care spun că sunt incluse atât timpul investit, cât şi celelalte costuri aferente – publicitate, servere, dispozitive.

    În ce priveşte monetizarea platformei, spun că în prezent prioritatea lor se concentrează pe dezvoltarea unui produs bun, astfel că în prezent aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe platforma AppStore. „Nu ne gândim foarte mult la monetizare în adevăratul sens al cuvântului, urmând business model-ul “a la” Twitter. Depinde foarte mult de tracţiune şi de investitorii pe care o să îi atragem.” Pentru primul an de funcţionare şi în lipsta unei investiţii semnificative, se aşteaptă la cel puţin 100.000 de utilizatori activi.

    Profilul fiecărui utilizator care se înscrie în aplicaţie este construit în jurul a două mari secţiuni – lucruri la care el se pricepe şi lucruri de care este interesat. Spre exemplu, un utilizator priceput la programare şi sport, pasionat în acelaşi timp de muzică şi care doreşte să cânte la pian, are posibilitatea să caute prin intermediul aplicaţiei, în zona care se află, persoane care se pricep să cânte la pian. Din toate aceste persoane, utilizatorul poate să aleagă să se întâlnească cu una dintre ele într-un anumit loc şi să discute problemele cu care se confruntă în demersul de a învăţa să cânte la pian. 

    Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an de zile, din cauza faptului că amândoi erau angajaţi şi urmau în acelaşi timp şi cursurile din cadrul programului masteral la care sunt înscrişi. „Lipsa timpului a fost cel mai dificil aspect legat de dezvoltarea aplicaţiei, fiind destul de dificil să balansăm volumul mare de muncă la care am fost supuşi şi în acelaşi timp să avem şi o viaţă cât de cât normal”, spun cei doi tineri. Totodată, dezvoltarea aplicaţiei a fost îngreunată şi din cauza faptului că nu au avut în echipă un designer. „A fost mai mult un proces laborios în care am folosit metoda <trial and error> până când am fost relativ mulţumiţi de rezultat; am fost sfătuiţi de David Stroe, unul dintre cei mai buni designeri din zona noastră care ne-a îndreptat initial către un conceptu în jurul căruia am construit aplicaţia.”

    La dezvoltarea aplicaţiei au lucrat doar Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen.Cei doi au urmat studiile Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul primului an de facultate, Dobrean a început să lucreze în cadrul unei companii care dezvolta aplicaţii web, ajungând într-un final să evolueze spre realizarea de aplicaţii pentru dispozitivele care folosesc sisteme de operare de la Apple  (iOS, tvOS, macOS, watchOS).

    „Pasiunea pentru aplicaţiile mobile a venit din faptul că e mult mai uşor să îţi vezi progresul, după o zi de muncă în general reuşeşti să faci să se mişte ceva pe ecran, practic te simţi mai apropiat de utilizator şi simţi că deciziile tale pot să îi facă ziua mai bună. Cât despe aplicaţii web enterprise, poţi să îţi petreci zile întreci lucrând la o funcţionalitate ascunsă în spatele unui buton asupra căruia nu ai niciun cuvânt de spus în felul în care arată sau unde este amplasat şi, de cele mai multe ori, nu va fi folosit”, descrie el diferenţa dintre dezvoltarea de aplicaţii pentru telefon şi web enterprise.

    Dragoş Dobrean urmează în prezent cursurile programului masteral de Sisteme distribuite din cadrul UBB Cluj şi este angajat într-o companie unde dezvoltă diverse soluţii pe platformele iOS şi watchOS.

    Răzvan Chelemen a avut un prim contact cu industria software în anul doi de facultate, când a participat la un program ce avea ca scop învăţarea platformei iOS din cadrul unei companii. A urmat un internship acolo, iar apoi un altul într-o altă companie, unde s-a şi angajat. Primii paşi făcuţi în direcţia obţinerii unei investiţii pentru aplicaţia Five sunt câteva prezentări făcute în cadrul mai multor evenimente dedicate din Cluj-Napoca, dar şi-au propus să aplice şi la câteva acceleratoare de start-up-uri şi să-i şi contacteze pe investitorii care ar putea fi interesaţi de produsul lor.

    „Investitorii pe care îi ţintim noi sunt oamenii care nu se concentrează doar pe profitul de la sfârşitul lunii sau al anului, ci mai degrabă de cei care cred în ideea noastră şi doresc să facă ceva pentru ca întrega societate să devină mai educate. Noi credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm este lipsa educaţiei, iar investiţia în această ramură este una care, pe lângă un câştig financiar, aduce şi un câştig reflectat în generaţiile următoare, cât şi amprenta ta la realizarea unei lumi educate faţă de cea în care te-ai născut”, explică tinerii. Ei spun că iau în calcul discuţiile şi cu investitorii străini – „Nu cred că localizarea geografică reprezintă un impediment, cât timp sunt oameni care cred la fel de mult ca şi noi în ideea noastră.”

  • KPMG numeşte un nou partener în România şi doi directori

    KPMG a numit pe 1 octombrie un nou partener la biroul din România, René Schӧb, specializat pe consultanţă fiscală, iar Tracey Walker, specialistă în combaterea mitei şi a corupţiei, şi Ionuţ Măstăcăneanu au fost promovaţi în poziţia de director.

    René Schӧb, noul partener pe zona de Consultanţă Fiscală, are o experienţă de peste 17 ani, dintre care ultimii nouă în calitate de Managing Partner în cadrul altor companii internaţionale de consultanţă în România. El este specializat în asistenţa integrată a clienţilor, cu accent pe companii mari şi mijlocii deţinute de investitori privaţi.

    Unul dintre obiectivele lui René Schӧbîn noua lui poziţie va fi să conducă şi să dezvolte un birou specializat în oferirea de servicii KPMG pentru clienţii vorbitori de limba germană („KPMG German desk”).

    “Prezenţa investitorilor vorbitori de limbă germană în România s-a dezvoltat semnificativ şi sunt încântat să pot contribui la consilierea clienţilor în diverse domenii ale serviciilor KPMG. Consider că o înţelegere profundă a cadrului de reglementare al companiilor străine de către biroul german al KPMG este foarte importantă pentru a putea oferi asistenţă clienţilor noştri”, a spus noul partener.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft creşte la 3 miliarde de dolari investiţia în platforma de cloud europeană

    Nadella a afirmat că Microsoft şi-a crescut capacitatea platformei cloud în Europa de mai mult de două ori în ultimul an, a punctat faptul că Microsoft a investit peste 3 miliarde $ (USD) în întreaga Europă până la acest moment şi a dezvăluit faptul că platforma Microsoft Cloud urmează să fie disponibilă începând cu anul 2017 şi din centre de date aflate în Franţa.

    Aceste investiţii îi ajută pe clienţi – precum Ministerul britanic al Apărării, alianţa Renault-Nissan, Serviciul Executiv de Sănătate din Irlanda (Health Service Executive) şi compania ZF din Germania – să inoveze în industriile lor şi să îşi mute activitatea în cloud îndeplinind în acelaşi timp cerinţele europene de suveranitate, securitate şi conformitate a datelor.

    „Continuăm să investim masiv în infrastructura de cloud pentru a satisface cererea în continuă creştere din partea clienţilor şi partenerilor noştri europeni”, a spus Satya Nadella, CEO, Microsoft. „Construirea unei platforme cloud – globală, inteligentă şi de încredere – este misiunea noastră centrală şi are scopul de a ajuta utilizatorii individuali şi companiile din toată lumea să îşi atingă întregul potenţial. Este poate cel mai bun moment pentru companiile din Europa să profite de noi oportunităţi de creştere prin Microsoft Cloud. ”

    Investiţiile colective, inclusiv hub-uri pentru centre de date din Olanda şi Irlanda, în continuă expansiune, împreună cu locaţiile din Austria şi Finlanda, îi permit companiei Microsoft să fie pregătită să răspundă cererii prognozate de la clienţii europeni, oferindu-le acestora o mai mare abilitate de a-şi transforma digital organizaţiile prin intermediul cloud-ului, răspunzând nevoilor de securitate şi conformitate, precum şi celor legate de stocarea geografică a datelor.