Prima lor victimă, Michelle Knight, în prezent în vârstă de 32 de ani, şi-a pierdut auzul din cauza anilor întregi în care a fost bătută în cap. Ea pare să aibă probleme şi la unul dintre oasele feţei, potrivit unor surse citate de televiziunea locală Fox 8.
Knight le-a spus poliţiştilor că atunci când a fost adusă în casă, în 2002, mai era o femeie, dar că aceasta a dispărut brusc, relatează New York Post, în ediţia electronică.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În următoarele trei luni cei 15 cercetători vor lucra folosind lumină artificială, dar se vor bucura de cerul antarctic, de stele, de Calea Lactee sau de luminile aurorei.
Castro, în vârstă de 52 de ani, este acuzat că le-a violat pe Amanda Berry, Gina DeJesus şi Michelle Knight în timp ce erau sechestrate în casa sa.
Cei doi fraţi ai săi, Pedro (54 de ani) şi Onil (50 de ani), arestaţi în acelaşi timp cu el, nu au fost în schimb inculpaţi în acest dosar, a adăugat procurorul în cursul unei conferinţe de presă.
“Nimic nu ne permite să credem că ei au fost implicaţi sau că erau la curent” cu acţiunile fratelui lor, a declarat şeful adjunct al poliţiei din acest oraş, Ed Tomba. “Nu am găsit nicio dovadă că ar fi legaţi cu această crimă”, a insistat acesta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În fişa de prezentare de pe topuniversities.com, Universitatea Bucureşti (UB) este descrisă drept una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior din România şi din Europa de Est.
În clasamentele pe 2013 în funcţie de specializări, este pe un loc situat între 151 şi 200 la specializările media şi comunicare, dar şi la limbi moderne, menţinându-şi astfel poziţia din 2012.
În topul mondial general, dominat de universităţi din SUA şi Marea Britanie, UB este clasată, la nivelul anului 2012, pe poziţia 601, după ce, timp de trei ani la rând, ocupase locul 501.
Locul I în lume este ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, urmat de universităţie Cambridge (Marea Britanie) şi Harvard (SUA).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Doar în Asia există deja 525 de milioane de persoane care pot considera că fac parte din clasa mijlocie – ceea ce reprezintă mai mult decât totalul populaţiei Uniunii Europene. Se estimează că, în următoarele două decenii, clasa de mijloc se va extinde cu alte 3 miliarde de persoane, provenind aproape exclusiv din zonele emergente. Este, de asemenea, de aşteptat ca o parte importantă din noua clasă mijlocie din Asia să urce către nivele superioare ale categoriei de venituri, ceea ce le va conferi o putere de cumpărare impresionantă.
Alexis Karklins Marchay, co-Leader al Centrului pentru Pieţe Emergente al Ernst & Young spune: “Până în 2030, pe măsură ce tot mai multe persoane intră în clasa mijlocie, e de sperat ca această armată de noi consumatori cu bani şi cereri noi să aducă pe linia de plutire economia globală”.
China şi India vor deveni marile puteri ale consumerismului clasei de mijloc în următorii douăzeci de ani, cu toate că şi pieţele în creştere rapidă, cum ar fi Mexic sau Brazilia, vor avea un cuvânt greu de spus. Însă contribuţiile Chinei şi Indiei vor fi substanţiale. Astăzi există în China în jur de 150 de milioane de persoane care sunt considerate ca făcând parte din clasa de mijloc globală, care vor ajunge la 500 de milioane în următorii zece ani. Până în 2030, circa 1 miliard de persoane din China ar putea fi în clasa de mijloc, adică 70% din populaţia prognozată.
Clasa de mijloc globală din India este, totuşi, mult mai mică, cifrându-se la aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 5% din populaţia ţării. Se estimează că acest grup va creşte susţinut în următorii zece ani, ajungând la 200 de milioane de persoane până în 2020. După această dată, extinderea clasei de mijloc din India se va accelera, ajungând la 475 de milioane de persoane până în 2030, urmând să depăşească creşterea clasei de mijloc din China începând cu anul 2027.
Până în 2030, vom asista la o distribuire mult mai largă a veniturilor în lume. Milioane de oameni au fost scoşi din sărăcie în ultimele decenii, iar mai nou începe să se vadă impactul clasei de mijloc în dezvoltarea pieţelor emergente. în pofida acestui fapt, raportul sugerează că, deşi creşterea cheltuielilor din pieţele emergente a ajuns să depăşească în ultimii ani cheltuielile din pieţele dezvoltate, mai e încă o cale lungă de parcurs până la atingerea parităţii la nivelul contribuţiilor. Deşi consumul din pieţele emergente nu este încă îndeajuns de puternic să readucă rata globală de creştere la nivelul de dinainte de 2008, se poate dovedi suficient pentru a preîntâmpina revenirea la recesiunea globală în următorii câţiva ani (în condiţiile în care consumul din pieţele dezvoltate nu intră în declin).
Alexis Karklins Marchay conchide: “Apariţia noii clase de mijloc, cu o putere de cumpărare comparabilă cu cea din statele dezvoltate, va atrage după sine imense oportunităţi de afaceri. Aceste oportunităţi pot să apară foarte repede iar multinaţionalele trebuie să fie pregătite să răspundă. Iar aceste oportunităţi de business nu se vor limita doar la bunurile de consum. Apariţia unei clase de mijloc înstărite va deschide pieţe în noile teritorii şi pentru servicii financiare sau pentru sectorul de sănătate, de pildă.”
Care ar putea fi implicaţiile pentru România?
Această transformare demografică la nivel global reprezintă o oportunitate majoră pentru companiile exportatoare din România. Clasa de mijloc din întreaga lume, dar mai ales cea care se configurează acum la nivelul pieţelor emergente, consumă bunuri care pot fi produse şi livrate în mod competitiv de companiile româneşti. Este important ca exportatorii locali să analizeze tendinţele demografice care se conturează pentru următoarele decenii şi să se înscrie deja în cursa recalibrării ofertei pentru noii consumatori.
de RĂZVAN MUREŞAN
CAM 87% DINTRE ROMÂNI AU LUAT CEL PUŢIN O DATĂ PASTILE ANUL TRECUT FĂRĂ SĂÎN-TR-EBE MEDICUL, se arată
într-un studiu realizat anul trecut de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Lipsa de timp, încrederea în propriile cunoştinţe şi campaniile de marketing agresive de la televizor îi determină pe bolnavi să sară peste avizul specialistului şi să cumpere din farmacii ce consideră necesar.
De cealaltă parte, problemele de finanţare ale farmaciilor, confruntate cu lipsa acută de lichidităţi, dat fiind că îşi recuperează banii pentru medicamentele compensate de la casele de asigurări abia după un an de la eliberare, fac ca pacienţii să fie trataţi la fel ca nişte clienţi. Adică să li se vândă cât mai mult şi cât mai scump, indiferent de riscuri. Legea prevede sancţiuni, dar controalele lipsesc. Potrivit art. 613 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, farmaciştii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi a regulamentelor profesionale.
Avocatul Iulian Pătrăşcanu, managing partner al Fine Law, afirma anterior pentru Business Magazin că sancţiunile se aplică de către o comisie constituită din membri ai Colegiului Farmaciştilor şi pot ajunge de la mustrare, avertisment, vot de blam sau suspendare până la retragerea calităţii de membru al Colegiului. “În măsura în care farmacistul eliberează medicamente fără prescripţie medicală, iar aceasta conduce la producerea de daune persoanei în cauză, se poate atrage, pe lângă răspunderea disciplinară, şi răspunderea civilă şi chiar cea penală a farmacistului, dacă prejudiciul constituie infracţiune conform legii”, explica Pătrăşcanu.
DE DEPARTE, RĂCEALA, GRIPA ŞI DURERILE ÎN GÂT SUNT CEL MAI ADESEA TRATATE FĂRĂ ÎNTREBĂRI, iar principalul inamic împotriva acestor boli este antibioticul. Efectele cele mai nocive ale automedicaţiei se văd în cazul acestor medicamente. “Farmacistul poate elibera în caz de urgenţă necesarul de medicamente pentru 72 de ore.
Riscurile la care se expun în cazul încălcării legii sunt foarte mari”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM. El admite că regulile nu sunt în totalitate respectate, dar riscurile sunt “serioase”. Obsesia pentru automedicaţie vine, după Zaharescu, din trecut: medicii obişnuiau să le prescrie pacienţilor antibiotice pentru a evita apariţia unor complicaţii la răceală sau gripă. Abia din clipa în care s-a conştientizat riscul rezistenţei la antibiotice, prescrierea a devenit mai prudentă, însă în percepţia colectivă a rămas ideea că antibioticul combate orice afecţiune.
Deşi efectele schimbării de mentalitate a medicilor s-au văzut în ultimii 15 ani – “la nivelul anilor ’95, antibioticele reprezentau o clasă de medicamente în topul valoric al pieţei, acum au coborât în topul vânzărilor” -, statisticile invocate de oficialul ARPIM indică o rezistenţă tot mai mare la astfel de medicamente, de aceea se folosesc tot mai mult antibiotice mai scumpe şi complexe, de generaţii superioare.
ITALIENII, MALTEZII, SPANIOLII ŞI ROMÂNI SUNT CEI MAI MARI CONSUMATORI DE ANTIBIOTICE DE PE CONTINENT, cu o rată de folosire de peste 50% la nivelul populaţiei în ultimele 12 luni, potrivit unui eurobarometru al Comisiei Europene. Un studiu al GfK arăta că există diferenţe între respondenţii care locuiesc în diferite regiuni ale ţării sau între respondenţii cu niveluri diferite de educaţie în ce priveşte persoana care le-a recomandat utilizarea. Astfel, în Muntenia, medicul de familie este o sursă de recomandare mai puţin prezentă, iar medicul specialist este o sursă de recomandare mult mai întâlnită spre deosebire de alte zone. Mai mult, în Muntenia (11%) şi Dobrogea (20%) există un număr mai mare de consumatori care iau în considerare doar propriile convingeri când decid să ia un tratament cu antibiotic.
Oficiali locali au anunţat că pe versanţii Muntelui Mayon se aflau aproximativ 20 de ghizi şi turişti, inclusiv străini, în momentul în care vulcanul a intrat în erupţie, a declarat Eduardo del Rosario, directorul Consiliului pentru gestionarea catastrofelor naturale.
“Potrivit ultimelor informaţii, cinci persoane au murit, iar şapte au fost rănite”, a anunţat del Rosario, adăugând că echipele oficiale de intervenţie nu au confirmat încă numărul victimelor.
“Nu avem identitatea celor care ar fi fost ucişi sau răniţi şi nu ştim dacă sunt filipinezi sau străini”, a precizat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Miller, un bărbat care credea că internetul îl făcea neproductiv şi că îi corupea sufletul, a ales să trăiască „offline” timp de un an. Recent, el a revenit online, şi a împărtăşit cele 5 lecţii pe care le-a învăţat din „abstinenţa” de la internet, scrie Business Insider.
La ora 23.59, pe 30 aprilie 2012, Miller şi-a scos cablul de internet, şi-a oprit Wi-Fi-ul, iar smartphone-ul l-a înlocuit cu un telefon fără acces la internet.
„Scopul meu a fost să descopăr ce efecte avea internetul de-a lungul anilor. Să înţelegi internetul înseamnă să îl studiezi de la distanţă”, a declarat Miller.
La începutul experimentului, totul a fost în regulă pentru Miller, însă în timp, el spune că a realizat că se înşelase cu privire la internet.
„De îndată ce înţelegem modurile în care internetul ne corupe, putem în sfârşit să ripostăm”, a adăugat Paul.
Cele 5 lecţii învăţate:
1. Internetul nu mă oprea de la a fi creativ sau productiv. Eram singurul responsabil pentru neajunsurile mele.
2. Cărţile sunt bune şi nu ai nevoie de internet pentru a învăţa lucruri noi, dar pentru a citi ai nevoie de motivaţie, chiar şi în lipsa internetului.
3. Să primeşti zeci de scrisori pe săptămână poate fi la fel de copleşitor ca primirea a sute de email-uri pe zi.
4. Fără internet este mai greu să intri în legătură cu oamenii. “Este mai uşor să scrii un mesaj sau să chat-uieşti decât să vizitezi pe cineva”
5. Un “prieten pe Facebook” este mai bun decât nimic.
NBG deţine Banca Românească, în timp ce Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt prezente în România sub brand propriu.
Cele mai mari patru bănci elene, cu importanţă sistemică, au nevoie de 27,5 miliarde de euro, potrivit Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară. Astfel, Eurobank necesită fonduri de 5,84 miliarde de euro, NBG de 9,76 miliarde de euro, Piraeus Bank de 7,34 miliarde de euro, iar Alpha Bank de 4,57 miliarde de euro.
Fondul pentru stabilitate este angajat să acopere integral necesarul de recapitalizare al instituţiilor elene de credit, folosind resurse financiare asigurate de statele zonei euro. Băncile au avut termen până la sfârşitul lunii aprilie să prezinte planuri clare de a obţine din surse private cel puţin 10% din necesarul de capital, în caz contrar urmând să treacă sub administrarea statului. Instituţiile de credit elene trebuie să-şi refacă rezervele de capital, după ce au înregistrat pierderi uriaşe din participarea la un program de şetergere a datoriei statului elen.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro