BusinessMagazin

Tag: romani

  • Ştirea care confirmă invazia românilor. Este cea mai circulată rută aeriană din România cu 16 zboruri pe zi

    Cea mai circulată rută aeriană din România este Bucureşti-Londra. Cinci operatori oferă zilnic posibilitatea de a ajunge în capitala Regatului Unit, iar pasagerii pot alege dintre 16 variante de zbor.

    TAROM oferă zilnic două zboruri la un preţ ce pleacă de la 300 de euro. Tot pentru circa 300 de euro, pasagerii pot alege să zboare şi cu British Airways, care operează patru zboruri pe zi.

    Operatorul low-cost WizzAir oferă bilete începând cu 130 de euro, zburând de şase ori pe zi. EasyJet operează zborul Bucureşti-Londra la un  preţ ce porneşte de la 180 de euro şi are două zboruri zilnic. Cei de la Ryanair au preţuri ce încep de la 130 de euro pe zi şi operează tot două zboruri.

    Peste 120.000 de români lucrează în Marea Britanie, iar odată cu eliminarea vizelor la 1 ianuarie 2014 numeroşi politicieni britanici şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de români ce ar putea să caute locuri de muncă în Regat.

    Un aspect pozitiv este acela că tot mai mulţi întreprinzători români îşi deschid afaceri la Londra, Manchester, Birmingham, Bristol sau Edinburgh. Multe dintre afacerile românilor sunt în industria alimentară (restaurante şi magazine cu produse româneşti), servicii (coafură, reparaţii calculatoare) sau în transporturi de marfă şi pachete.

  • Elveţia prelungeşte RESTRICŢIILE pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până la 31 mai 2016

    “Consiliul Federal a decis astăzi (miercuri – n.r.) să prelungească cu doi ani restricţiile temporare aplicate muncitorilor bulgari şi români. Prioritatea acordată muncitorilor autohtoni, contingentele (acordarea unui număr limitat de permise de şedere – n.r.), precum şi controlul asupra condiţiilor de salarizare şi de muncă sunt, prin urmare, menţinute”, se arată în comunicatul Consiliului Federal.

    Potrivit sursei citate, prelungirea restricţiilor până la 31 mai 2016 se face “în virtutea protocolului II al Acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat între Elveţia şi Uniunea Europeană.

    Acordul, care a intrat în vigoare la 1 iunie 2009, permite Elveţiei, la fel ca şi statelor membre vechi ale UE, să restricţioneze acccesul pe piaţa muncii timp de 7 ani” pentru noile intrate. Perioada de tranziţie are trei etape. În ultima etapă, Elveţia poate menţine restricţiile doar în cazul în care există o perturbare gravă a pieţei forţei de muncă.

    Elveţia a anunţat, la 30 aprilie, anularea restricţiilor pe piaţa muncii impuse etapizat, în 2012 şi 2013, cetăţenilor din 25 de state membre ale Uniunii Europene.

    Decizia Consiliului Federal vizează toţi muncitorii şi prestatorii de servicii din anumite sectoare economice, precum construcţii şi horticultură.

    La sfârşitul anului 2013, în Elveţia erau înregistraţi 15.199 de rezidenţi din România şi Bulgaria, în creştere cu 18,1%, ceea ce reprezintă doar 0,8% din numărul total de cetăţeni UE stabiliţi în această ţară.

  • Comisar european: Două treimi din consumatorii români nu au încredere că justiţia le poate apăra drepturile

     “Drepturile puternice protejează consumatorul împotriva practicilor ilegale de comerţ. Sunt drepturi care, de asemenea, ajută la construirea încrederii de care are nevoie consumatorul pentru a profita de toate oportunităţile pieţei online şi ale pieţei europene”, a declarat, într-o conferinţă de presă, comisarul european pentru protecţia consumatorului, Neven Mimica, aflat în vizită în România.

    Oficialul european a precizat că aşteaptă cu nerăbdare ca noua Directivă care “consolidează drepturile existente consumarilor” şi care intră în vigoare de la 13 iunie să fie aplicată în toate statele membre, inclusiv în România.

    “Astăzi aş vrea să vă împărtăşesc angajamentul meu de a răspunde provocării de a face ca aceste drepturi să funcţioneze în practică”, a spus Mimica, adăugând că, în 2012, Comisia Europeană a făcut “un prim pas important” de a creşte gradul de conştientizare a consumatorilor din România, prin campania “E dreptul tău. Acţionează”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Ce venituri şi ce cheltuieli au avut românii anul trecut

     Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în anul 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat 2559,1 lei pe gospodărie şi 895,9 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2137,5 lei lunar pe gospodărie (748,3 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 421,6 lei lunar pe gospodărie (147,6 lei pe persoană).

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodariilor (51,2%), în creştere, faţă de anul 2012, cu 1,1 puncte procentuale.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,8%), veniturile din agricultură (3,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,6%). O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (16,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clinicile şi asiguratorii îşi dau mâna ca să le ia pacienţilor banii de şpagă pentru medici

    În primăvara anului trecut, Groupama şi Generali (în parteneriat cu Regina Maria şi, respectiv, MedLife) au lansat o ofertă prin care, în schimbul a 10-20 de euro pe lună, să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat. Era primul astfel de serviciu lansat în România, un parteneriat între cele două părţi, datorat de lipsa de progrese în domeniul asigurărilor de sănătate, pe măsură ce statul a întârziat să definească un pachet minim de servicii gratuite în sectorul public şi, deci, limitarea celor oferite în prezent.

    Până în prezent, abonamentul de sănătate a fost singurul instrument de marketing şi mijloc prin care clinicile au putut obţine venituri suplimentare, mizând pe obligativitatea legală a firmelor de a efectua controlul anual de medicină a muncii în rândul angajaţilor. Asigurările private de sănătate reprezintă circa 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, după cum arată datele Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012. Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, datorită cadrului legislativ prielnic trasat de autorităţi.

    Piaţa românească de asigurări de sănătate ajunge la 20 de milioane de euro, iar cea a asigurărilor de viaţă, care nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, este cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după cum reiese dintr-un studiu de anul trecut al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial.

    Groupama Asigurări raporta la sfârşitul lunii aprilie 2014, la un an de la intrarea pe piaţa de asigurări de sănătate, un portofoliu de aproximativ 30.000 de asiguraţi, companii, IMM-uri şi persoane fizice. Groupama a accesat acest segment prin asigurarea medicală integrală, un produs oferit în parteneriat cu lanţul de clinici şi spitale Regina Maria. Printre cele mai mari companii ai căror angajaţi beneficiază deja de acest pachet se numără Auchan, Orange România, FrieslandCampina şi Dacia-Renault Group. Principalii vizaţi sunt pacienţii care deja se tratau în mediul privat, peste un milion anual.

    „Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi cu ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top”, spunea în momentul lansării Ovidiu Racoveanu, atunci membru al directoratului companiei de asigurări Generali, în prezent health and corporate director la Asirom. „Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte, este cetăţeanul care nu e dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice”, ilustra Zahal Levy, preşedintele asigurătorului MediHelp International, felul cum sunt percepute asigurările de acest fel în România.

    Plăţile informale din sistemul sanitar sunt estimate de Banca Mondială la câteva sute de milioane de euro anual. Noul produs lansat este unul conceput pentru intervenţii chirurgicale şi spitalizare şi nu pentru ambulatoriu, cum se întâmplă în cazul abonamentelor pe care le oferă în prezent clinicile – „este o inversare faţă de produsele de asigurări deja existente”. „Noul produs este şi un pariu pe care trebuie să-l ţinem. Neexistând la momentul de faţă astfel de vânzări, clienţii cărora ne adresăm sunt relativ puţini”, explica Racoveanu, care miza pe asocierea brandurilor companiilor pentru a ajunge la cât mai mulţi clienţi.

    Un studiu recent arată faptul că, în România, sănătatea implică o serie de costuri chiar şi pentru persoanele care contribuie la sistemul de asigurări sociale, circa jumătate dintre respondenţi declarând că au fost nevoiţi să cheltuie în jur de 850 de lei în perioada unei spitalizări. Persoanele care nu plătesc contribuţii la asigurările sociale de sănătate trebuie să suporte costuri zilnice care pornesc de la 100 lei şi ajung chiar şi la 1.000 de lei pentru internarea în secţiile de anestezie şi terapie intensivă ale spitalelor de stat.

    Obiectivul clinicilor şi asigurătorilor pentru primul an ar fi de câteva mii de clienţi, iar curajul lansării este totuşi temperat de un optimism moderat. „Un astfel de domeniu nu poate fi dezvoltat singur de un asigurător şi un operator privat. Este un produs care trebuie cultivat către populaţie şi va dura încă mulţi ani până când asigurările de sănătate vor deveni un produs uzual”, spune Mihail Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife. Oficialii de la Regina Maria susţin că produsul lansat anul trecut este singura combinaţie viabilă între know how-ul şi infrastructura pe care o pot pune la dispoziţie operatorii privaţi şi sistemul de asigurare a unui risc pe care îl poate acoperi doar o companie de asigurări.

  • Lipsa educaţiei financiare şi a banilor explică apetitul redus al românilor pentru pensii facultative

    „Pensia facultativă reprezintă un produs de economisire pe termen lung cu scopul obţinerii unui venit suplimentar la vârsta pensionării. Pe fondul unui nivel scăzut de educaţie financiară, oamenii nu se gândesc să economisească  lunar pentru a avea oricând la dispoziţie o sumă pentru diverse situaţii sau urgenţe ce pot apărea. Educaţia financiară  trebuie inclusă în programa de învăţământ pentru a dobândi cunostinţe financiare generale la nivelul societăţii”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Începând cu anul 2004, elevii de clasa a zecea învaţă educaţie antreprenorială dintr-un manual rigid şi încărcat de formule, menit să completeze cunoştinţele pur teoretice din vechile cărţi de economie destinate celor de clasa a unsprezecea. „Manualele au fost făcute cu mintea din altă vreme, iar conceperea lor s-a făcut fără să fim consultaţi de comisia care elaborează manuale, pentru că aceasta nu conţine entităţi private“, spune Ştefania Popp, directorul de programe al Junior Achievement, organizaţie internaţională care se ocupă de educarea în spirit economic şi antreprenorial a elevilor din 123 de ţări.

    Consultantul financiar Dragoş Pătroi observă că, de cele mai multe ori, salariaţii de nivel mediu nu cunosc aceste instrumente, pentru că fie nu li s-a explicat despre acest mecanism, fie explicaţiile nu au fost pe înţelesul lor – „tot ce înseamnă fond de acumulare este asimilat în mintea românului, de cele mai multe ori, cu noţiunea de ţeapă”. Venitul mediu de nici 400 de euro, situat în coada clasamentului între cele 28 de state ale Uniunii Europene, constituie un alt obstacol în calea dezvoltării acestui sector, susţin specialiştii.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Cel mai greu job din România: 60% dintre angajaţi nu rezistă în companie mai mult de un an

    La început era studentă la ASE, dar a înţeles repede că sistemul educaţional din România nu i se potriveşte. După ce a studiat la Veneţia şi New York, unde a refuzat şi un job la celebra casă de modă Valentino, Mădălina Pascu s-a întors în ţară unde face sute de mii de euro învăţându-i vânzări pe angajaţii din companii. Cât de buni vânzători sunt românii?

    60% DINTRE OAMENII DE VÂNZĂRI DIN ROMÂNIA REZISTĂ MAI PUŢIN DE UN AN. ESTE UN PROCENT ENORM”. Mădălina Pascu este cea care coordonează activităţile Salestrust.eu în România, filiala locală a unei companii din Marea Britanie, organizaţie care certifică profesional oamenii de vânzări, denumită Institute of Sales and Marketing Management (ISMM). A adus programul în România anul trecut – “de regulă cererea vine din partea companiilor dintr-o anumită zonă sau din iniţiativa unui prestator de servicii cum suntem noi” – şi recunoaşte că alte certificări au ajuns mai devreme, cum ar fi cele pentru audit, marketing, contabilitate sau din domeniul financiar-bancar.

    A început facultatea de comerţ din cadrul ASE Bucureşti, dar a plecat să studieze comerţ la universitatea Ca’ Foscari din Veneţia. Ulterior, a făcut doi ani de specializare într-un departament de comerţ exterior din Italia şi a primit, prin intermediul facultăţii, un internship în vânzări la Valentino la New York. “Te duci acolo, vezi cât de mult se munceşte şi vezi lucrurile mai închegate. Acolo, dacă greşeşti de trei ori, un mail, un raport greşit şi o eroare gramaticală – eşti concediat”, spune tânăra de 32 de ani. A refuzat o ofertă de salariu de 7.000 de dolari la New York după terminarea intenshipului şi a revenit în România.

    “Când vezi cum sunt oamenii de acolo, începi să apreciezi foarte mult România şi modul în care noi acordăm timp tradiţiilor şi familiei. Stilul nostru de viaţă este foarte diferit. Americanii sunt foarte reci, iar succesul lor stă în disciplina pe care o impun şi lipsa de permisivitate”, explică Mădălina Pascu.

    PASCU A LUCRAT ÎN ULTIMII NOUĂ ANI TOCMAI PENTRU TOATE CERTIFICĂRILE PROFESIONALE – “am dezvoltat ACCA (certificarea din contabilitate – n.red.) de la cinci companii care investeau la 350” – şi admite că despre vânzători nu ştia mare lucru până când ISMM a venit în ţară. “Nu este tocmai o franciză, este un parteneriat în care se cedează o marjă către cei din Marea Britanie”. Firma a avut până acum circa 40 de cursanţi, preţul calificării fiind de 16.000 de euro pentru o perioadă de trei ani. Companiile aleg să îi înscrie pe cei mai buni dintre vânzători, pentru a-i motiva suplimentar să nu părăsească angajatorul, cei pe care îi trimiteau în trecut la MBA-uri în afara ţării.


    RADIOGRAFIA PIEŢEI DUPĂ APROAPE UN AN ŞI JUMĂTATE DE LA STARTUL BUSINESSULUI CONTUREAZĂ ÎN ROMÂNIA DOUĂ TIPURI DE COMPANII: câteva care investescîn programe interne regionale printr-o academie de vânzări, de regulă multinaţionale cu afaceri de sute de milioane de euro; altele care cheltuiesc bani în mod episodic în funcţie de nevoi pentru traininguri de vânzări, tocmai pentru că riscul pierderii investiţiei e mai mic dată fiind fluctuaţia mare de personal în rândul angajaţilor din domeniu.

    “Firmele consideră că aceste programe au ca scop cunoaşterea produselor şi nu formarea stabilă a angajaţilor. E o problemă în toate pieţele logica «Cu cât cunoşti produsul mai bine, cu atât îl vinzi mai bine». Fals”, spune Pascu. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”. Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta. “Un om ajunge întâmplătorîn vânzări.

    Se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, spune Mădălina Pascu. În mare parte, oamenii de vânzări sunt absolvenţi de ştiinţe economice atraşi de iluzia unei slujbe în care interacţionează cu alţi oameni şi sunt feriţi de rutinele pe care le impun joburile din bănci sau audit. “Partea cea mai dificilă e tocmai interacţiunea cu oamenii, pentru că interacţiunea nu înseamnă să convingi omul să cumpere, ci să construieşti o relaţie cu clientul, să cunoşti bine piaţa şi percepţiile”.

    Piaţa românească înseamnă mai degrabă abordarea regulii “sună o sută de oamenişi s-ar putea să cumpere zece”iar cei care nu îndeplinesc obiectivele se demotivează rapid. Salariile pleacă de la 350 de euro şi ajung la 4.500 de euro pentru un director de vânzări, în timp ce “preţul talentelor”, sub o zecime din oamenii de vânzări din România, s-a menţinut constant în ultimii ani.

    O bună parte din venitul lunar al angajatului din vânzări este variabilă, mai mult în cazul angajaţilor responsabili de găsirea de noi clienţi, o activitate mult mai dificilă în 2013, şi mai puţin în cazul celor care trebuie să păstreze baza de clienţi deja existentă.

    IN NOUA REALITATE ECONOMICĂ, MĂDĂLINA PASCU SPUNE CĂ ABILITĂŢILE DE VÂNZĂRI CONTEAZĂ ŞI MAI MULT. În scenariul în care clientului în plac produsul şi omul de vânzări, dar nu are bani să cumpere, Pascu vorbeşte despre găsirea de priorităţi. “De exemplu, cu toţii spunem că nu avem timp, dar dacă e ceva cu adevărat important nu dormim noaptea ca să rezolvăm problema. Asta este adevărata valoare a oamenilor buni din vânzări”.

  • MAE recomandă cetăţenilor români să părăsească regiunile Doneţk şi Lugansk din Ucraina şi Crimeea

     În contextul evenimentelor înregistrate în Crimeea şi în alte zone din Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români, inclusiv reprezentanţi ai mass-media, “să părăsească imediat teritoriul peninsulei, precum şi regiunile Doneţk şi Lugansk. În acestea din urmă situaţia de securitate s-a deteriorat dramatic”, se arată într-un comunicat al MAE.

    Totodată, cetăţenii români sunt încurajaţi să evite deplasările, dacă acestea nu sunt strict necesare, în regiunile Harkiv, Sumi, Zaporojie, Nikolaiev, Dnepropetrovsk, Herson şi Odessa.

    MAE reaminteşte că cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev, la numărul de urgenţă +38093.625.27.17, Consulatului General al României la Cernăuţi, la numărul de urgenţă +38093.270.92.60 şi Consulatului General al României la Odessa, la numărul de urgenţă +38095.541.27.88.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nigel Farage: Am o problemă uriaşă cu România

     “Nu am probleme cu românii. Am o problemă uriaşă cu România”, a declarat pentru CNBC Farage, care militează ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană (UE).

    Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP) a obţinut victoria în urma alegerilor europene, cu scorul de 27.5%, învingând cele trei partide tradiţionale britanice – conservatorii, laburiştii şi liberal-democraţii. Formaţiunea şi-a centrat campania împotriva imigraţiei, subliniind asupra numărului mare de imigranţi din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Petrescu, City Grill: Românii din provincie merg la restaurant doar la ocazii festive

     “Bucureştiul este un caz special, fericit, în România, unde venitul mediu este de aproximativ 1.500 de euro pe familie. Având în vedere acest venit, oamenii sunt dispuşi, educaţi şi îşi şi permit să iasă la restaurant pentru simplul motiv de a lua masa”, a spus Petrescu.

    El a explicat că, dacă găsesc un meniu de prânz sub 5 euro, bucureştenii sunt dispuşi să facă din acest lucru un obicei, iar restaurantele de tipul acesta pot exista şi se pot dezvolta.

    În provincie, afirmă Petrescu, având în vedere că venitul pe familie este mai puţin de jumătate faţă de Bucureşti, lucrurile stau diferit şi atunci restaurantele de tip “convenience”, având ca scop masa de prânz, cum e City Grill, nu pot rezista.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro