BusinessMagazin

Tag: vanzare

  • Cum să locuieşti mai bine. Un apartament în centru se vinde cu peste 2.500 de euro pe metru pătrat în Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Pragul coboară sub 2.000 de euro pe metru pătrat în centru pentru locuinţele din Iaşi, Craiova, Braşov, Timişoara şi Constanţa, în vreme ce la Oradea media ajunge chiar sub 1.400 de euro pe metru pătrat.

    Cluj-Napoca are cele mai scumpe apartamente situate în zona centrală şi ultracentrală, cu o medie de 2.699 de euro pe metru pătrat util, în vreme ce perimetrul similar din Bucureşti are în ofertă locuinţe cu un preţ mediu de 2.542 de euro pe metru pătrat util, potrivit celui mai recent raport al platformei Imobiliare.ro, cu date referitoare la trimestrul al doilea (aprilie-iunie) din 2022. Pragul coboară sub 2.000 de euro pe metru pătrat în centru pentru locuinţele din Iaşi, Craiova, Braşov, Timişoara şi Constanţa, în vreme ce la Oradea media ajunge chiar sub 1.400 de euro pe metru pătrat.

    Mergând către periferie, preţurile scad considerabil, însă tot Cluj-Napoca se poziţionează la vârf, cu o medie care se menţine peste 2.000 de euro pe metru pătrat chiar şi departe de centru. În Capitală însă, media coboară până aproape de 1.500 de euro pe metru pătrat util, similar cu media de la periferia Braşovului.

    „În Bucureşti, cele mai scumpe apartamente pot fi găsite în arealul central şi ultracentral, unde valoarea medie de listare se cifrează la 2.542 de euro pe metru pătrat util, după un avans trimestrial de 2,4% şi unul anual de 12,8%.În zonele semicentrale, o asemenea locuinţă este scoasă la vânzare pentru 1.800 de euro pe metru pătrat, după un plus de 2,1% la trei luni şi, respectiv, 6,4% la 12 luni. La periferia oraşului, preţul mediu solicitat de vânzători este de 1.530 de euro pe metru pătrat util, în creştere cu 5,2% faţă de trimestrul anterior şi, respectiv, cu 11,4% faţă de T2/2021“, se arată în raportul amintit.

    În al doilea trimestru din 2022, preţurile apartamentelor s-au majorat în toate oraşele monitorizate, mai notează realizatorii studiului, care spun că, în consonanţă cu tendinţa consemnată la nivel naţional, variaţiile de preţ au fost semnificativ mai mari decât în anii precedenţi. Şi consultanţii imobiliari spun că preţul locuinţelor noi continuă să crească, pe măsură ce noile proiecte înglobează creşterea preţurilor materialelor de construcţii. În ultimii doi ani, locuinţele au înregistrat scumpiri considerabile, iar principalul motiv din spatele evoluţiei este creşterea puternică a cererii, pe fondul unui cumul de factori precum accesibilitatea creditării, creşterea salariilor, dar şi creşterea importanţei spaţiului de locuit. 

     

  • Unul dintre cele mai mari lanţuri de farmacii din România dispare complet. Ultimele locaţii tocmai au fost vândute

    Farmaciile Polisano Pharma SRL, deţinute de Daniela Vonica (soţia fostului om de afaceri Ilie Vonica) şi Valentina Bîrsan, sunt obiectul unei tranzacţii prin care Marcos Provit, parte a grupului Evofarm, care activează în retailul şi distribuţia de medicamente. Tranzacţia aşteaptă acordul Concurenţei.

    Farmaciile Polisano au încheiat anul 2021 cu afaceri de 44,6 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    În total, la nivelul judeţului Sibiu sunt 24 de farmacii Polisano, deţinute de Daniela Vonica (84% din acţiuni) şi Valentina Bîrsan. Farmaciile Polisano au făcut parte din grupul cu acelaşi nume, fondat de antreprenorul Ilie Vonica. Grupul includea un spital, laboratoare medicale, o fabrică de medicamente, distribuţie şi retail farmaceutic. După decesul antreprenorului în 2016, rând pe rând, diviziile grupului Polisano au făcut obiectul mai multor tranzacţii prin care competitorii din piaţă au cumpărat fiecare companie.

    Anterior, în 2016, un număr de 73 de farmacii Polisano au fost cumpărate de Sensiblu. Cele 24 de farmacii care au mai rămas la familia fondatoare sunt în judeţul Sibiu, jumătate în oraşul Sibiu, iar restul în localităţi şi oraşe apropiată – Racoviţa şi Cisnădie. Compania deţine şi un magazin naturist în Sibiu, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Reţeaua Marcos Provit a încheiat anul 2021 cu afaceri de 161 milioane de lei, în creştere cu 20%, şi profit de aproape 3 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania este controlată de Andrei Isac şi Gabriel Neagu, arată datele de pe platforma confidas.ro.

    Anul acesta, in iunie, Marcos Provit a mai încheiat o tranzacţie, aprobată de Concurenţă, după ce a preluat farmacia Gifarm din Tecuci, cu afaceri de peste 20 mil. lei.

  • Fondul de private equity Enterprise Investors a vândut retailerul de jucării Noriel, pe care l-a preluat în 2016

    Fondul de private equity Enterprise Investors (EI) a vândut retailerul de jucării Noriel, prin intermediul Polish Enterprise Fund VII, valoarea tranzacţiei fiind confidenţială.

    Retailerul de produse pentru copii a fost achiziţionat de compania turcă Sunman Group, care operează sub mărcile Sunman şi Toyzz Shop.

    Enterprise Investors a achiziţionat Noriel în 2016, când era o afacere de familie susţinută de un investitor financiar şi opera o reţea de 47 de magazine. Ca parte a acordului, EI a oferit Noriel finanţare în valoare de 2 de milioane EUR pentru a-i stimula creşterea.

    Noriel are astăzi o reţea de 88 de magazine şi un magazin online care a intrat şi pe piaţa din Bulgaria. În 2022, compania estimează venituri de 312 milioane lei.

    „Suntem mândri că facem parte din parcursul Noriel către formatele de retail şi e-commerce de top care oferă cea mai bună experienţă de cumpărături. În prezent, este singurul jucător din România cu un real serviciu omnichannel, care maximizează sinergiile online şi offline”, a declarat Dariusz Pietrzak, vicepreşedinte al Enterprise Investors, responsabil pentru investiţie. “O schimbare a preferinţelor clienţilor pentru produse inovatoare, distractive şi educaţionale va aduce beneficii şi mai mari companiei Noriel, datorită dezvoltării puternice a produselor şi capacităţilor de aprovizionare”.

    Enterprise Investors este una din cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală şi de Est. Activă din 1990, firma a strâns nouă fonduri cu capital total de peste 2,5 miliarde euro. Aceste fonduri au investit 2,2 miliarde EUR în 151 de companii din diverse sectoare şi au vândut 136 de companii, cu încasări brute totale de 4,2 miliarde euro.

    Noriel a fost a şaptea investiţie a EI în România. 

     

  • Patronul Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a vândut casa din San Francisco pentru 31 de milioane de dolari

    Cofondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a vândut casa din San Francisco pentru 31 de milioane de dolari, aceasta fiind cea mai scumpă proprietate vândută în acest an în SUA, scrie Bloomberg.

    În urmă cu 10 ani, Zuckerberg a cumpărat uriaşa proprietate pentru 10 milioane de dolari. Ea este situată în cartierul Liberty Hill şi se întinde pe nu mai puţin de 7.000 de metri pătraţi.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Mândria Romei, celebrul Colosseum, a fost auditat de Deloitte. Monumentul a fost evaluat la 79 miliarde de euro

    Colosseumul, unul dintre cele mai emblematice monumente din Italia, ar aduce 1,4 miliarde de euro anual la PIB-ul de 1,8 trilioane de al ţării , potrivit analiştilor. Valoarea totală a celebrului monument se ridică la suma de 79 de miliarde de euro scrie Bloomberg.

    În urmă cu 10 ani, Zuckerberg a cumpărat uriaşa proprietate pentru 10 milioane de dolari. Ea este situată în cartierul Liberty Hill şi se întinde pe nu mai puţin de 7.000 de metri pătraţi.

    În 2013, Zuckerberg şi soţia sa au început un proiect de renovare a proprietăţii construite în 1928, care a cuprins o spălătorie, o cramă, un bar şi alte upgrade-uri.

    Miliardarul deţine şi alte propreităţi în Silicon Valley, Lake Tahoe şi Hawaii, potrivit Insider.

     

  • Tesla vinde cea mai mare parte a depozitelor de Bitcoin

    Tesla, care a făcut valuri anul trecut când a dezvăluit o investiţie majoră în Bitcoin, a vândut cea mai mare parte a depozitelor sale de criptomonedă, potrivit BBC.

    Constructorul de automobile electrice a declarat că s-a debarasat de 75% din Bitcoin, care valora aproximativ 2 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2021. Compania a luat această decizie în condiţiile în care valoarea criptomonedei s-a prăbuşit, scăzând cu peste 50% în 2021.

    Tesla a anunţat că a cumpărat monedă tradiţională cu cele 936 de milioane de dolari din vânzările sale de Bitcoin.

    Şeful Tesla, Elon Musk, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi promotori ai criptomonedelor, declaraţiile sale pe reţelele de socializare determinând adesea o activitate comercială semnificativă.

    Investiţia de 1,5 miliarde de dolari a Tesla în Bitcoin, dezvăluită în februarie 2021, a determinat o creştere a cererii pentru această monedă. Preţul criptomonedei a urcat anul trecut la aproape 70.000 de dolari în noiembrie, înainte de a se prăbuşi.

    Un Bitcoin se tranzacţionează acum la mai puţin de 25.000 de dolari.

    Anul trecut, Tesla a încetat să mai accepte Bitcoin ca plată pentru maşinile sale, invocând preocupări legate de impactul asupra climei.

    La vremea respectivă, Musk a declarat pe reţelele de socializare că societatea nu va vinde Bitcoin-ul pe care îl deţine.

  • Alertă alimentară! Lot de îngheţată retras din 3 hypermarketuri din cauza prezenţei oxidului de etilenă

    Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) anunţă retragerea de la vânzare a unui lot de îngheţată din 3 hypermarketuri, din cauza prezenţei oxidului de etilenă.

    Conform ANSVSA, General Mills recheamă produsele de îngheţată Häagen-Dazs Plain Vanilla (vanilie simplă) în România din cauza unei probleme de neconformitate din partea unui furnizor de extract de vanilie.

    „Această decizie a fost luată ca urmare a detectării unor urme de oxid de etilenă (ETO). După ce a investigat în mod proactiv această problemă pentru a determina sursa, General Mills ia măsura de precauţie de a retrage în mod voluntar toate loturile afectate de HäagenDazsTM din toate punctele de vânzare din România.
    Investigaţiile amănunţite întreprinse de General Mills cu privire la cauza principală a acestei probleme de neconformitate au indicat că nivelurile de urme de ETO pot fi depistate la un ingredient (extract de vanilie) asigurat de către unul dintre furnizori. Nivelurile substanţei detectate depăşesc cu puţin limitele de detecţie analitică.
    Având în vedere această situaţie, produsul Häagen-DazsTM Plain Vanilla, pahar (460 ml), cu toate BBD (termen de valabilitate) înainte de 21/05/2023, sunt rechemate imediat de pe piaţă”, se arată în anunţ.

    Cei care au cumpărat acest sortiment de îngheţată, cu termene de valabilitate 26‐07‐22, 24‐08‐22, 21‐09‐22, 27‐01‐23, 27‐02‐23, 21‐03‐23, nu trebuie să consume produsele, ci să le distrugă sau să le returneze la punctul de vânzare.

  • Litoralul, de vânzare: 1 din 10 hoteluri şi pensiuni de pe litoral este de vânzare: „Multe au nevoie de o renovare completă, iar proprietarii nu mai au disponibilitatea de a reinvesti“

    Pentru al doilea an la rând, judeţul Constanţa a condus clasamentul celor mai vizitate judeţe din România, având anul trecut peste 1,2 milioane de turişti.

    Unu din zece hoteluri de pe litoral este de vânzare. Astfel, în staţiunile de la malul mării 88 de hoteluri şi pensiuni sunt de vânzare, iar preţurile pornesc de la sub 100.000 de euro şi ajung la câteva milioane de euro, conform platformei imobiliare.ro.

    Multe dintre unităţile scoase la vânzare sunt pensiuni şi hoteluri de mici dimensiuni. În judeţul Constanţa există un număr total de 853 de unităţi de cazare, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pe 2021.

    Aurelian Marin este proprietarul agenţiei de turism Paradis Tours şi al unor hoteluri de pe litoral şi face parte din Organizaţia de Management al Destinaţiei Turistice Mangalia, care reuneşte mai mulţi operatori de pe litoral. El este de părere că decizia de a vinde un hotel vinde în principal din cauza faptului că proprietarii nu sunt dispuşi să investească în renovarea clădirilor.

    „Pe lângă hoteluri mari, sunt vile, pensiuni şi unităţi mici, iar acolo mereu există o mişcare în sensul acesta de vânzare, hoteluri nu sunt foarte multe. De ce se vând aceste hoteluri? Din cele care se vând, majoritatea au nevoie de upgrade sau renovare completă, iar proprietarii nu mai au disponibilitate şi nu mai e vorba de bani, ci de disponibilitatea de a reinvesti şi de a lua de la capăt acest proces de activitate în turism. Din cei care vând sunt şi proprietari de hoteluri care nu au reuşit să managerieze atât de bine, e mai simplu de investit şi renovat un hotel, devine mult mai com­plicat de a face cu adevărat să funcţio­neze cu un grad bun de ocupare şi la un nivel de tarife rezonabil“, spune Aurelian Marin.

    Creşterea preţurilor şi provocările economice din această perioadă încă nu i-a determinat pe operatorii din turism să pună lacătul pe uşi, însă procesul investiţional va încetini în perioadă următoare, având în vedere şi faptul că acum creditarea este mai scumpă, fiind principala sursă de finanţare a investitorilor pentru noile proiecte.

    Printre anunţurile listate pe platforma imobiliare.ro există şi un aparthotel a cărui construcţie a fost finalizată anul acesta şi dispune de 16 apartamente. Preţul de vânzare este de 2,6 milioane euro.

    „Nu doreşte neapărat să vândă, încearcă să vândă, este un imobil nou, începând cu festivalul Neversea acomo­dează turişti. Este o testare a pieţei, dacă nu va reuşi să vândă, va duce businessul mai departe, nu are nicio legătură cu efectele economice din această perioadă. Pe proprie­tăţile valoroase mereu a existat interes, el în sine este gândit ca un business ca să genereze profit. Din toamnă, o parte din aparta­mente vor fi închiriate pe termen lung“, spune Cristina Stinga, associate broker în cadrul Connect Real Estate, agenţia care a postat anunţul pe platformă.

    Atât în cazul litoralului, cât şi în cazul turismului românesc în general, mulţi dintre investitori vin din alte domenii decât cel al ospitalităţii, iar acest lucru, este de părere Aurelian Marin, se întâmplă şi pentru că plasarea banilor în turism poate reprezenta un avantaj mai mare decât depunerea într-un cont în bancă.

    „Un lucru interesant pe care l-am văzut este că există şi o categorie de investitori care privesc investiţia într-un hotel ca un business, dar în paralel privesc şi ca pe o investiţie pe termen lung, considerând că banii investiţi într-un hotel aduc nişte randa­mente mai bune decât le-ar aduce un depozit bancar. Pentru diversificarea de porto­fo­liu a banilor pe care îi deţin, aleg şi varianta de a investi într-un hotel“, explică Aurelian Marin.

    Pentru al doilea an la rând, judeţul Constanţa a condus clasamentul celor mai vizitate judeţe din România, având anul trecut peste 1,2 milioane de turişti, în creştere faţă de 2020, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Pandemia a schimbat harta turistică locală şi a inversat clasamentul celor mai vizitate judeţe din România.

    Pentru prima dată, în 2020 cele mai vizitate judeţe au fost Constanţa şi Braşovul, iar pe a treia poziţie s-a aflat Bucureştiul, care înainte de pandemie era cea mai vizitată zonă din România prin prisma faptului că dispune de cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră, care atrăgea anual câteva milioane de turişti, mare parte dintre ei venind în scopuri de business.

    Vara anului 2021 a fost unul dintre cele mai bune sezoane turistice pentru opera­torii din turism de pe litoral, existând o cerere foarte mare în contextul în care încă existau restricţii de călătorie pentru vacanţele în afara ţării.

  • Ce putem face pentru a traversa mai bine noua criză. Ioan Popa, Transavia: Trebuie să te concentrezi şi pe partea de costuri, nu doar pe preţurile la care vei vinde produsele

    Ioan Popa, preşedintele şi fon­datorul grupului Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, spune că în momente de criză fie apar probleme grave, fie apar oportunităţi, iar comporta­mentul echipei Transavia a fost unul în care întotdeauna s-a asigurat că în orice moment businessul funcţio­nează la cei mai buni parametri.

    „Criza pe noi ne-a găsit într-un moment bun, în care ne-am negociat preţurile la energie, ne-am făcut stocuri de materii prime, ne-am negociat şi preţurile la anumite componente pe care le cumpărăm în decursul unui an. Când faci business, trebuie să te concentrezi şi pe partea de costuri, nu doar pe partea preţul la care vei vinde produsele, pentru că asta nu depinde doar de tine”, a declarat Ioan Popa.

    De altfel, Transavia este una dintre companiile care a trecut cu bine peste criza din 2008 şi care a crescut an de an, atunci când mulţi antreprenori şi-au văzut businessurile prăbuşindu-se.

    Ioan Popa adaugă că, în acest an şi până la finalul anului viitor, îşi propune să realizeze investiţii în energia verde, astfel încât compania să-şi asigure tot consumul de care este nevoie.

    „Facem investiţii în spaţii de depozitare, atât la materii prime, cât şi produs finit. Acest lucru a apărut exact din impedimentele care au loc în lanţul de aprovizionare şi de desfacere”.

    Grupul Transavia a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 953 de milioane de lei, în creştere cu 18% faţă de anul precedent. De asemenea, investiţiile din 2021 au fost în creştere faţă de anul 2020, în valoare de 99 de milioane de lei, faţă de 77 de milioane de lei, conform informaţiilor oferite de reprezentanţii grupului. Grupul numără aproximativ 2.300 de angajaţi.

    Transavia este unul dintre cele mai puternice businessuri de familie româneşti, cu o experienţă de 30 de ani pe piaţă. Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor, localizate în opt judeţe din România, în Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Timiş, Mureş, Harghita şi Caraş-Severin, având o suprafaţă de teren agricol cumulată de 10.000 de hectare, potrivit informaţiilor furnizate anterior de companie.

    De asemenea, Transavia are patru ferme de producţie de cereale, o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de producţie a furajelor de 250.000 tone/an, trei abatoare şi o fabrică de procesare a cărnii.

     

  • Dmitri Muratov, laureat rus al Premiului Nobel şi-a vândut medalia pentru 103 milioane dolari

    Vânzarea medaliei de aur la New York este în beneficiul acţiunilor umanitare ale Unicef pentru copiii strămutaţi din Ucraina, a precizat Heritage Auctions, care a realizat vânzarea, într-un comunicat, potrivit BBC.

    “Cel mai important mesaj astăzi este ca oamenii să înţeleagă că există un război şi că trebuie să ajutăm oamenii care suferă cel mai mult”, a declarat Muratov într-un videoclip publicat de Heritage Auctions.

    El a câştigat Premiul Nobel pentru Pace anul trecut, împreună cu jurnalista Maria Ressa, care a cofondat site-ul de ştiri online Rappler din Filipine.

    Ressa şi Muratov au devenit simboluri ale luptei pentru libertatea presei.

    Muratov a făcut parte din grupul de jurnalişti care au fondat Novaya Gazeta în 1993, după căderea Uniunii Sovietice.

    Începând cu anul 2000, şase jurnalişti ai ziarului şi colaboratori au fost ucişi în legătură cu activitatea lor, inclusiv reporterul de investigaţie Anna Politkovskaia.

    Novaya Gazeta şi-a suspendat activitatea în martie, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina.

    Acest lucru a avut loc după ce Moscova a declarat că oricine ar fi descris acţiunile Rusiei în Ucraina ca fiind un “război” ar fi fost pasibil de amenzi grele sau închidere.