BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • Încă o ţară se întoarce spre ruşi pentru vaccin si va începe testele clinice pentru vaccinul rusesc Sputnik V

    Abu Dhabi a demarat un program de testare clinică faza trei, pe bază de voluntariat, pentru a testa vaccinul rusesc împotriva Covid-19, cunoscut drept Sputnik V, potrivit Bloomberg.

    Capitala Emiratelor Arabe Unite caută iniţial 500 de voluntari, conform Biroului de Presă al Guvernului.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat lansarea Sputnik V în august, iar un al doilea val de administrare a serului a fost început în luna octombrie.

    Dezvoltatorii vaccinului rusesc au anunţat că testele iniţiale arătau o eficienţă de 91,4% în prevenirea infectărilor, deşi rezultatele finale ale cercetărilor nu au fost publicate niciodată într-un jurnal medical. De cealaltă parte, Pfizer şi BioNTech au anunat o eficienţă de 95% în prevenirea infectărilor, după administrarea vaccinului dezvoltat de ei.

    Sputnik V va costa mai puţin de 20 de dolari pe pieţele internaţionale, sumă care ar cuprinde două doze pentru tratament, ceea ce ar însemna că este un vaccin mai ieftin decât cel dezvoltat de Pfizer şi Moderna, conform datelor Fondului Rus pentru Investiţiii Directe.

    Emiratele Arabe Unite au demarat faza trei şi pentru un vaccin dezvoltat de chinezii de la Sinopharm Group, iar guvernul a decis să acorde aprobare de urgenţă încă din luna septembrie pentru utilizarea vaccinului chinez în imunizarea angajaţilor din sistemul de sănătate.

  • Marea Britanie se pregăteşte de vaccinare. Cine va avea prioritate şi câţi oameni vor fi imunizaţi în primă fază

    Regatul Unit va administra marţi, 8 decembrie primele doze ale vaccinului Pfizer/BioNTech, urmând să aibă prioritate lucrătorii medicali din prima linie, personalul din azilurile de bătrâni şi persoanele cu vârste de peste 80 de ani, scrie CNBC.

    Prim-ministrul Boris Johnson a numit procesele de vaccinare „unul dintre cele mai mari eforturi logistice” cu care s-a confruntat vreodată Marea Britanie.

    Ziarele din Regat au descris evenimentul drept „V Day” şi „Vaxit” (trimitere la „Brexit” – un alt subiect fierbinte din ultimele zile). Anterior, Matt Hancock – Secretarul de Stat pentru Sănătate Publică – a declarat că „următoarele săptămâni reprezintă un moment istoric pe măsură ce începem vaccinarea împotriva coronavirusului”.

    Marea Britanie înregistrează al treilea cel mai mare număr de infecţii din Europa, după Franţa şi Italia, cu peste 1,7 milioane de cazuri şi peste 61.000 de decese cauzate de COVID-19.

    Până acum au fost alese 50 de spitale care să acţioneze drept „huburi” de vaccinare pe teritoriul ţării. Ulterior, vaccinurile vor fi distribuie şi către centrele comunitare de sănătate, în ideea de a facilita un program complex de vaccinare, unde priorităţile vor fi definite de vârstă şi gradul de necesitate.

    Autorităţile au făcut rost de 40 de milioane de doze ale vaccinului dezvoltat de gigantul farmaceutic american Pfizer şi compania germană de biotehnologie BioNTech, care prezintă o eficienţă de aproape 95% în prevenirea infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2. De vreme ce vaccinul se administrează în două doze, vor fi imunizaţi aproximativ 20 de milioane de oameni.

    Totuşi, guvernul va trebui să se lupte cu un val de informaţii false privind siguranţa vaccinului, alimentat de protestele antivaxerilor din ultimele săptămâni.

    „Ştim că retorica anti-vaccinare a câştigat teren în timpul pandemiei de coronavirus, iar guvernul trebuie să ofere informaţii despre siguranţa vaccinului în contextul actual”, spune Andre Spicer, profesor în cadrul Cass Business School din Londra.

     

  • A fost publicat prospectul vaccinului anti-COVID 19. LISTA efectelor adverse. 1 din 10 oameni ar putea păţi asta

    Prospectul noului vaccin anti-COVID-19 a fost publicat pe site-ul guvernului Marii Britanii. Potrivit prospectului, vaccinul Pfizer poate fi distribuit persoanelor cu vârste peste 16 ani şi ar declanşa producţia naturală de anticorpi şi ar stimula imunizarea împotriva coronavirusului. 

    Noul vaccin ar fi distribuit în 2 doze, administrate la o distanţă de 21 de zile. Vaccinul ar deveni eficient în aproximativ 7 zile de administrarea celei de-a doua doze. 

    Potrivit prospectului, efectele secundare sunt împărţite pe trei categorii:

    Foarte comune (pot afecta peste 1 din 10 persoane)

    – durere la locul injecţiei – oboseală

    – durere de cap

    – durere musculara

    – frisoane

    – durere a articulaţiilor

    – febră 

     

    Comune (pot afecta până la 1 din 10 persoane)

    – inflamaţii la nivelul înţepăturii

    – roşeaţă la locul înţepăturii

    – greaţă 

     

    Rare (pot afecta până la 1 din 100 de oameni) 

    – creşterea ganglionilor limfatici

    – stare generală de rău 

    Consultaţi AICI prospectul integral 

     

  • Povestea vaccinului care va salva omenirea

    Când pandemia de Covid-19 începea să pună stăpânire pe Statele Unite, la mijlocul lunii martie, directorul executiv AL PFIZER, ALBERT BOURLA, şi-a chemat cei mai buni specialişti în vaccinuri pentru a le da o misiune clară. Misiunea a fost atât motivantă, cât şi descurajantă. Aceasta a oferit cercetătorilor oportunitatea de a se ocupa de ceva ce nu mai fusese făcut până atunci: dezvoltarea în mai puţin de un an a unui vaccin pentru a opri o pandemie în plină desfăşurare.

    „El practic ne-a spus: «Sarcina voastră este să faceţi acest vaccin. Şi dacă aveţi nevoie de resurse, veniţi să le cereţi şi le veţi avea»”, a povestit pentru Reuters Philip Dormitzer, cercetătorul şef al echipei Pfizer care a lucrat la găsirea vaccinului de imunizare contra Covid-19.

    „Bourla nu a vrut să ne concentrăm pe barierele de care ne-am fi putut lovi, ci a spus că ar fi mult mai bine să încercăm să facem ceva care părea imposibil şi, chiar dacă n-am fi reuşit, am fi făcut totuşi ceva grozav”, a spus Dormitzer, menţionând că dezvoltarea unui nou vaccin poate costa aproximativ 1 miliard de dolari.

    Ceea ce a urmat a fost un efort total realizat în condiţii stricte de lockdown din cauza coronavirusului, împrumutând elemente din cercetarea în desfăşurare în domeniul gripei şi cancerului, dezvăluie o serie de interviuri realizate de Reuters cu mai mulţi oameni de ştiinţă vitali pentru programul de producere a vaccinului contra COVID-19 produs de Pfizer şi de partenerul său german BioNTech. Pe 9 noiembrie, companiile au devenit primele din întreaga lume care anunţau rezultate promiţătoare ale unor teste clinice efectuate la scară largă şi riguroase din punct de vedere ştiinţific – deşi o distribuţie pe scară largă este aşteptată abia începând cu aprilie.

    Câteva zile mai târziu, Moderna, o companie de biotehnologie care a beneficiat de aproape 1 miliard de dolari pentru cercetare şi dezvoltare din partea guvernului SUA, a anunţat ceea ce părea a fi propriul vaccin de succes, realizat folosind aceeaşi tehnologie nouă care a adus pentru Pfizer rezultate atât de rapide.

    Ambele companii au raportat rezultate preliminare care arată  o eficienţă de peste 90% – o rată neaşteptat de mare, mai ridicată chiar decât a vaccinurilor obişnuite contra gripei, varicelei şi rabiei – ceea ce a dat speranţa că poate fi oprită o pandemie care a ucis peste 1,3 milioane de oameni la nivel global, a compleşit economiile şi a perturbat viaţa de zi cu zi a miliarde de persoane. De asemenea, nivelul de eficienţă a demonstrat că pentru prima dată virusul mortal poate fi înfrânt de ştiinţă, după cum remarcă Financial Times.

    Realizările acestor companii o validează pe cea a mai multor firme de biotehnologie mărunte care ani de zile au muncit pentru a dovedi o idee odinioară neortodoxă: corpul uman poate acţiona ca propria sa fabrică de vaccinuri. Atât vaccinurile Pfizer, cât şi Moderna funcţionează prin inocularea oamenilor cu cod genetic personalizat, care instruieşte celulele umane să producă proteine virale speciale pentru a induce un răspuns imun.

    În cazul Pfizer şi al BioNTech,  luarea deciziilor care, în mod normal, ar dura luni, a fost redusă la zile, inclusiv decizia crucială privind care versiune de vaccin să fie utilizată într-un studiu clinic uman realizat pe aproximativ 44.000 de oameni în întreaga lume.

    În multe privinţe, însă, munca este abia la început. În continuare, Pfizer-BioNTech şi Moderna trebuie să-şi ducă până la capăt studiile privind eficacitatea şi siguranţa şi să împărtăşească aceste informaţii comunităţii ştiinţifice şi autorităţilor de reglementare – inclusiv administraţiei SUA pentru alimente şi medicamente, care va decide în privinţa autorizării vaccinurilor pentru utilizare de urgenţă. Companiile va trebui să majoreze producţia până la 2 miliarde de doze sau mai mult până la sfârşitul anului 2021 – şi să facă faţă misiunii titanice de distribuire a acestora.

    Dormitzer de la Pfizer este mai pregătit decât mulţi pentru a face faţă provocărilor deoarece a condus eforturile de cercetare la Novartis în pandemia de gripă porcină H1N1 din 2009. Acest proiect a produs trei vaccinuri autorizate în cel mai rapid răspuns prin vaccin antipandemic de până acum.

    La Novartis, Dormitzer a început să testeze noi modalităţi de a face vaccinuri folosind acid ribonucleic mesager, sau ARNm, care conţine instrucţiuni pentru celulele umane. În acest caz, oamenii de ştiinţă introduc instrucţiuni ARNm pentru celule pentru a produce o parte din virus pe care sistemul imunitar o recunoaşte ca ameninţare şi o combate cu un răspuns protector. Niciun virus propriu-zis nu este implicat în proces.

    În schimb, pentru a crea un vaccin tipic, oamenii de ştiinţă folosesc viruşi morţi sau slăbiţi care sunt apoi injectaţi în organism pentru a produce răspunsul imun.

    Atuul vaccinurilor ARNm – şi secretul vitezei lor – este că acestea sunt plug-and-play: vehiculul ARNm nu trebuie schimbat, ci doar instrucţiunile genetice specifice pe care le poartă. Dacă virusul se modifică sau suportă mutaţii, detaliile instrucţiunilor pot fi modificate în consecinţă.

    La Pfizer, una dintre colegele lui Dormitzer, Julia Li, căuta de câţiva ani eventuali parteneri cu tehnologie ARNm. Li s-a hotărât asupra unei firme de biotehnologie mai puţin cunoscută, numită BioNTech, din Germania, care folosea tehnologia ARNm pentru a face tratamente împotriva cancerului. Compania a fost cofondată de directorul executiv Ugur Sahin şi de soţia sa, directorul medical şi cercetătorul Oezlem Tuereci.

    „La început nu eram atât de interesat”, a spus Dormitzer. „De ce m-aş uita la o companie de oncologie?” şi-a amintit el. „Noi ne ocupam de boli infecţioase virale”.

    Însă ce a văzut Li s-a dovedit extrem de important. BioNTech putea produce ARNm, avea o echipă puternică de oameni de ştiinţă şi dorinţa de a începe să lucreze în domeniul bolilor infecţioase. „Până la urmă ne-am dus în Germania  să ne întâlnim cu oamenii de la BioNTech”, a spus Dormitzer.

    În august 2018, cele două companii au început să lucreze la un vaccin antigripal pe bază de ARNm.

    În ianuarie anul acesta, deja îngrijorat de o posibilă pandemie de coronavirus, Sahin – citind într-un jurnal ştiinţific despre o nouă boală care se răpândeşte în China şi-a dat seama că patogenul are un potenţial de a infecta chiar mai mare decât credeau autorii – a decis că BioNTech trebuie să înceapă dezvoltarea unui vaccin, spune Katalin Karikó, vicepreşedinte senior al companiei şi unul dintre pionierii din spatele tehnologiei ARNm. Următorul pas a fost să-şi convingă echipa de acest lucru. La numai două săptămâni după ce secvenţa genetică a SARS-CoV-2 a fost făcută publică, BioNTech pornea programul de dezvoltare a vaccinului anti-COVID-19.

    CEO-ul a conceput el însuşi câteva din vaccinurile candidate, a spus Karikó. Când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat pandemie globală în martie, compania avea deja 20 de candidaţi ARNm în dezvoltare. În câteva zile a venit şi noua colaborare cu Pfizer.

    Din nou, companiile s-au dovedit a avea competenţe complementare. „BioNTech este o companie mai mică, mai flexibilă”, a spus Karikó. „Un colos farma precum Pfizer are infrastructura, ştie cum să ducă totul la alte dimensiuni, cum să conducă lucrurile.”

    La începutul lunii martie, cele două companii au decis să-şi extindă parteneriatul, angajându-se într-un acord pentru un vaccin anti-coronavirus în valoare de până la 750 de milioane de dolari.

    Ambele companii au găsit că vaccinurile cu ARNm funcţionează foarte diferit la animale faţă de oameni. Din acest motiv, după ce au efectuat studii preliminare pe animale pentru a se asigura că vaccinurile candidat sunt sigure, au efectuat studii suplimentare pe animale pentru identificarea celui mai bun candidat şi au trecut la studii pe oameni cu mai multe vaccinuri prototip.

    În primăvară, au pornit primele studii pe om, începând cu teste de siguranţă de fază 1 în Germania în aprilie, urmate de cele din Statele Unite în mai. Au fost testate patru versiuni în total. Scopul a fost „să-şi dea seama dintr-un foc ce funcţionează cel mai bine la oameni”, a spus Dormitzer.

    Pfizer şi BioNTech au dezvăluit datele preliminare de fază 1 referitoare la 45 de voluntari adulţi din SUA pe 1 iulie, acestea arătând că o versiune a vaccinului — numită pe scurt B1 — părea să fie sigură. Oamenii de ştiinţă au observat atunci că vaccinul pare să inducă o producţie de anticorpi mai mare decât cea de la persoanele care şi-au revenit singure din COVID-19.

    Pe 20 iulie, testul german a indicat pentru prima dată că vaccinul a indus şi producerea de celule T, despre care se crede că sunt importante în activarea unui răspuns imun împotriva coronavirusului şi crearea unei bariere de apărare secundare.

    Cele două companii au crezut că sunt pregătite să testeze acest candidat într-un studiu clinic la care ar fi trebuit să participe în cele din urmă 44.000 de persoane în Statele Unite, Argentina, Brazilia, Germania, Africa de Sud şi Turcia.

    Însă pe 24 iulie, cu doar câteva zile înainte de a fi programate să înceapă testul crucial, au devenit disponibile date despre un alt candidat, numit B2. Această versiune producea un răspuns imun similar cu B1, dar avea mai puţine efecte secundare la adulţii cu vârste înaintate. Prima versiune producea febră.

    Lucrurile s-au derulat cu atâta rapiditate încât unii cercetători au muncit cu săptămânile fără să-şi vadă familiile. Dormitzer nu-şi mai văzuse soţia şi copiii din martie.

    „Urgenţa, coordonarea, intensitatea, nu le-am simţit niciodată mai puternic … nu există timpi morţi”, a povestit doctorul Pei-Yong Shi de la secţia de medicină a Universităţii din Texas, care a dezvoltat o metodă nouă pentru testarea concentraţiei anticorpilor generaţi de vaccin.

    În acelaşi timp, sute de muncitori de la centrul de cercetare Pfizer din Pearl River, New York, au îndurat protocoale riguroase de prevenire a infectării cu coronavirus: nu aveau voie să atingă mânerele uşilor, astfel încât toate uşile erau larg deschise. Trebuiau să-i enumere în fiecare zi pe toţi cei cu care intrau în contact, astfel încât, dacă cineva se îmbolnăvea, să existe o hartă detaliată a posibilelor expuneri.

    Când pentru procesul din faza târzie de testare erau recrutaţi rapid voluntari, Bourla de la Pfizer a anunţat că datele privind eficienţa ar putea veni încă din octombrie. A durat puţin mai mult — dar nu cu mult.

    Pe 9 noiembrie, pe baza rezultatelor de la 94 de persoane infectate, Pfizer a făcut anunţul bombă. Dormitzer spune că a aflat de eficienţa aparentă a vaccinului cu doar câteva ore înaintea publicului.

    „Nu cred că vreunul dintre noi se aştepta să vadă o eficacitate mai mică de 90%”, a spus Dormitzer, adăugând că Administraţia Medicamentelor din SUA a specificat un obiectiv de cel puţin 50%.

    Şi Karikó povesteşte că nu a avut niciodată îndoială că vaccinul nu va funcţiona. „Am putea vedea nivelul ridicat de răspuns imun celular”, a spus ea. „Nu eram nervoasă. Am fost atât de încrezătoare.” Sahin şi Tureci spun însă că nu pot explica precis de ce produsul lor preţios funcţionează. Nu se ştie exact care anume din armele create prin vaccin anihilează SARS-CoV-2. De aceea, cercetările vor continua.

    Cu toate acestea, vaccinul este „aproape perfect, în unele privinţe”, şi reprezintă succesul unei revoluţii pe care cuplul îl anticipează de 25 de ani. Dar dacă pandemia ar fi venit acum trei ani, de exemplu, lupta pentru descoperirea vaccinului ar fi fost mult mai grea. La succes a contribuit şi o doză generoasă de coincindenţă.

  • Moderna: Vaccinul împotriva COVID-19 are potenţial de a asigura o imunitate durabilă

    Compania Moderna susţine că vaccinul pe care l-a dezvoltat împotriva COVID-19 are potenţial de a asigura o imunitate durabilă pentru toate grupele de vârstă. 

    Conform companiei Moderna, o scrisoare către editorul New England Journal of Medicine a publicat date interimare din Faza 1 a studiului mRNA-1273 condus de Institutul Naţional de Sănătate (Naţional Institute of Health).

    Această scrisoare a demonstrat că în ziua 119 (la 3 luni după a două doză de 100 μg), anticorpii se regăsesc la un nivel ridicat în toţi participanţii la studiu, cu rezultate similare în toate grupurile participante (18-55, 56-70 şi 71+).

    Moderna preconizează a avea între 100 şi 125 de milioane de doze disponibile la nivel global în primul trimestru al lui 2021 (85-100 de milioane dintre aceste doze disponibile în Statele Unite şi 15-25 de milioane de doze disponibile în afară Statelor Unite).

    Acest număr preconizat include cele între 500 de milioane şi 1 miliard de doze pe care Modernă se aşteaptă să le producă la nivel global în 2021.

    „Aceste date interimare sugerează că mRNA-1273, vaccinul nostru candidat împotriva COVID-19, poate genera anticorpi neutralizatori de durată în toate grupele de vârstă, inclusiv la adulţi vârstnici [..] Aceste date ne oferă şi mai mult optimism şi speranţa în nivelul înalt de eficientă în prevenirea bolii COVID-19, demonstrat de mRNA-1273, va fi unul de durată”, declară Tral Zaks, doctor în medicină, Chief Medical Officer al Moderna.

  • Medic: Vaccinarea se va desfăşura rapid. Personalul medical din spitale COVID îşi doreşte vaccinul

    Vaccinarea anti-COVID-19 se va desfăşura rapid, însă e nevoie ca 70 – 80 la sută dintre cetăţeni să se vaccineze pentru a pune capăt epidemiei, a declarat, vineri, medicul Adrian Marinescu. Acesta este sigur că dacă mesajele vor fi clare, oamenii vor accepta imunizarea.

    Medicul Adrian Marinescu a spus că strategia de vaccinare este la fel peste tot, aceleaşi probleme din România sunt în mai toate ţările europene, pentru că este o provocare imensă, cum nu a mai existat până acum.

    „Cred că este în mod obligatoriu ca lucrurile să meargă bine. Se fac pregătiri în continuare. Să ştiţi că aceste probleme nu le-am avut numai noi în România, practic au existat peste tot în Europa şi în lume. A fost o provocare pentru că o astfel de campanie nu s-a mai întâmplat vreodată. E prima dată când există o campanie de asemenea amploare pentru un vaccin există. Nu a fost aşa ceva. Clar că vor fi nişte probleme şi lucrurile trebuie structurate, dar eu cred că se vor desfăşura aşa cum trebuie, pe bază de etape”, a spus dr. Marinescu, la Aleph News.

    Acesta spune că cel mai probabil vaccinarea se va desfăşura rapid, iar dozele de vaccin anti-COVID-19 vor veni lunar.

    „Cum ne vom da seama de necesarul de doze? Din fericire aceste tranşe vor veni foarte repede, probabil că lunar. Dacă funcţionează bine şi vom începe din ianuarie – sigur vom începe cu personalul medical din considerente foarte clare – eu cred că şi următoarele etape se vor desfăşura rapid şi atunci cred că nu vor fi probleme să lipsească vaccinul. Pentru mine e o strategie clară şi nu e o strategie care ţine doar de România. Veţi vedea că e o concordanţă foarte clară cu ce se întâmplă în Europa şi veţi vedea că cu mici diferenţe se întâmplă la fel peste tot în Europa. ŞI e important pentru că, până la urmă, toţi mergem unitar”, a mai spus Marinescu.

    Medicul de la Institutul Matei Balş a spus că se va începe imunizarea cu personalul medical, ceea ce este „foarte important”.

    „Poate ne punem întrebarea de ce personalul medical. Peste tot în Europa se vaccinează pentru că avem nevoie de personalul medical şi pentru că ar trebui să nu fie un vector care să transmită mai departe. Cei care sunt cu afecţiuni cronice şi persoane peste 65 de ani sunt persoanele vulnerabile care fac forme severe. Dacă vorbim de cei care reprezintă punctele cheie în instituţiile statului, de asemenea sunt importante pentru o bună funcţionare. Cei care sunt în centrele de îngrijire şi de aici continuăm şi celelalte etape, ajungând la o imunizare care trebuie s fie de minimum 70 – 80 la sută, dacă vrem într-adevăr, să închidem pandemia cât ai repede”, a explicat medicul infecţionist.

    Întrebat cum va fi convinsă populaţia să accepte vaccinul, dacă ultimul sondaj arată că 4 din 6 români ar refuza imunizarea, medicul Adrian Marinescu spune că dacă totul va fi transparent, oamenii vor accepta vaccinul.

    „Eu cred că vom putea, dar lucrurile trebuie să fie transparente, mesajele clare. Cred că de la o zi la alta numărul celor care sunt reticenţi sau au semne de întrebare scade şi asta se vede şi în statistici. O să vă dau şi un exemplu: la nivelul personalului medical vă spuneam de aproximativ 80% procentul celor care doresc să se vaccineze. Dar, atenţie: în spitalele care au circuite COVID acest procent se duce către 100%. Ce spune acest lucru? Că personalul din aceste spitale, cu o experienţă mult mai bună, vede exact ce se întâmplă. Probabil că şi ceilalţi, dacă vor vedea aceste date îşi vor schimba părerea dacă au încă semne de întrebare”, a mai spus dr. Adrian Marinescu, la Aleph News.

  • Cine sunt giganţii farma Pfizer şi Moderna, care se luptă în cursa pentru cel mai aşteptat produs – vaccinul împotriva COVID-19?

    ♦ Ambele companii sunt americane, cu vechimi de la 160 de ani la doar 10 ani pe piaţa medicamentelor ♦ Cele două companii au anunţat o eficienţă de 95% a vaccinului creat în zece luni de la debutul pandemiei.

    Două companii americane, Pfizer şi Moderna, sunt în cursa pentru punerea pe piaţă a primului vaccin împotriva COVID-19, iar cei doi giganţi farma au trimis deja aplicaţia de aprobare condiţionată a produsului la care au lucrat în ultimele zece luni. Care este istoria celor două companii?

    Pfizer este o companie americană cu istorie de 160 de ani pe piaţă, care a pornit de la doi tineri antreprenori din Ger­mania – Charles Pfizer şi vărul său Charles Erhart. Cei doi au împrumutat 2.500 de dolari de la părinţi şi au deschis Charles Pfizer & Company, o afacere spe­cializată în chimie fină, cu sediul în New York.

    De-a lungul vremii, Pfizer a răspuns apelului guvernului Statelor Unite ale Americii pentru a trata iniţial soldaţii răniţi în război sau pentru a pune pe piaţă antibiotice cu spectru larg, devenind astfel din ce în ce mai prezentă în coşul de cumpărături al americanilor. În 1950, compania a început să se extindă şi în afara graniţelor SUA, prima ţară în care a intrat fiind Marea Britanie, în 1952.

    Pfizer are un portofoliu vast de medicamente, având două divizii – cea de medicamente inovative, care include vaccinuri, medicamente pentru cancer, pentru bolile rare, şi cea de medicamente esenţiale, cu brandurile de generice cum ar fi Lipitor, Celebrex sau Viagra. Pfizer a intrat şi pe piaţa din România în 1993, având ca domenii de acti­vitate bolile infecţioase, cardiologia, neurologia, transplantul, suplimentele ali­men­tare, oncologia, dar şi vaccinurile. În 2019, Pfizer România SRL a trecut pra­gul de 1 mld. lei vânzări pe piaţa locală, în creştere cu 25%, din datele de la Finanţe.

    Pfizer are peste 40 de fabrici la nivel global, dintre care cele mai multe în America. În Europa, compania deţine situri de producţie în ţări precum Germania, Belgia, Irlanda, Italia. Gigantul american este a treia companie din industria farma din lume după valoarea de piaţă, care este estimată la 257 mld. dolari.

    CEO-ul Pfizer este grecul Albert Bourla, în vârstă de 59 de ani, care lu­crează în cadrul companiei de 25 de ani.

    BioNTech, compania alături de care Pfizer a descoperit vaccinul propus spre aprobare, este înfiinţată în 2008 în Germania şi este specializată în afecţiunile oncologice. Fondatorul companiei este Ugur Sahin, un medic de origine turcă, unul dintre cei mai bogaţi antreprenori din germania. El este şeful unui grup independent de cercetare în domeniul oncologic la spitalul din cadrul Universităţii Mainz din Germania.

    Compania de biotehnologie Moderna, fondată în 2010 în America, a anunţat de asemenea că a descoperit vaccinul pentru COVID-19. După o finanţare de 40 mil. dolari din 2012, compania a început să colaboreze cu mai mulţi giganţi farmaceutici, cum ar fi AstraZeneca, Merck, pentru a dezvolta produse în domeniul oncologic.

    Compania activează în domeniul bolilor infecţioase, oncologie, bolilor rare, afecţiunile cardiovasculare şi bolile auto-imune.

    CEO-ul Moderna este Stephane Bancel, un om de afaceri francez, care a preluat funcţia în 2011.

    Situaţia de criză sanitară la nivel global a accelerat cercetările în domeniul vaccinurilor, iar companii farma s-au transformat din competitori în colaboratori pentru a scoate pe piaţă un produs eficient. Deşi în mod normal, dezvoltarea unui vaccin durează câţiva ani, pandemia de COVID-19 a accelerat încercarea marilor companii să pună pe piaţă un vaccin eficient, în condiţiile în care nu există un tratament care să limiteze răspândirea bolii.

     

    Cu paşi repezi

    Atât Pfizer, cât şi Moderna au aplicat deja pentru a primi aprobarea Agenţiei Europene a Medicamentului, autoritatea care dă unda verde pentru orice tratament folosit în spaţiul Uniunii Europene.

    Este vorba însă despre o autorizare condiţionată, care este dată medicamentelor sau vaccinurilor al căror beneficiu imediat este mai mare decât riscul pe care îl implică ritmul accelerat de dezvoltare. Astfel, în contextul pandemiei, pentru a răspunde ameninţării la adresa sănătăţii publice, Agenţia Europeană a Medicamentului poate oferi această autorizare condiţionată.

    Mai departe, companiile vor oferi rapoarte de siguranţă lunare, dar şi noi informaţii despre studiile clinice care monitorizează siguranţa şi eficienţa vaccinurilor. Aprobarea condiţionată poate fi dată în câteva săptămâni, mai informează instituţia europeană.

    Iar Marea Britanie a anunţat ieri că a aprobat folosirea vaccinului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech pe scară largă, fiind prima ţară care a luat o astfel de decizie.

     

  • Marea Britanie este prima ţară din lume care aprobă folosirea vaccinului Pfizer/BioNTech

    Marea Britanie a devenit prima ţară din lume care a aprobat folosirea vaccinului coronavirus Pfizer / BioNTech pe scară largă, anunţă BBC.

    Autoritatea de reglementare britanică MHRA spune că vaccinul, care oferă o protecţie de până la 95% împotriva Covid-19, este sigur, iar imunizările ar putea începe în câteva zile pentru persoanele din grupuri cu prioritate ridicată.

    Marea Britanie a comandat deja 40 demilioane de doze – suficient pentru a vaccina 20 de milioane de oameni.

    Aproximativ 10 milioane de doze ar trebui să fie disponibile în curând, primele unităţi urmând să sosească în Marea Britanie în următoarele zile.

    Acesta este vaccinul care a trecut cel mai rapid de la concept la realitate, având nevoie de doar 10 luni pentru a urma aceiaşi paşi de dezvoltare care durează în mod normal un deceniu.

    Deşi vaccinarea poate începe, oamenii trebuie să rămână vigilenţi şi să respecte regulile pentru a opri răspândirea, spun experţii.

  • Germania îşi propune ca primele persoane să fie vaccinate împotriva coronavirusului în ianuarie

    Germania îşi propune ca primele persoane vulnerabile să fie vaccinate împotriva coronavirusului în ianuarie, a declarat marţi ministrul Sănătăţii.

    „Am spus mereu că lunile reci de iarnă, în care petrecem mai mult timp în interior, vor fi partea cea mai grea. Acest lucru se aplică de fapt până la sfârşitul iernii”, a declarat Jens Spahn pentru Deutschlandfunk, preluat de Reuters.

    Autorităţile germane pregătesc centre speciale de vaccinare care urmează să fie terminate la mijlocul lunii decembrie, chiar dacă probabil un vaccin nu va mai fi disponibil până în acel moment, a adăugat Spahn.

    La vaccinare vor participa echipe mobile, în condiţiile în care vaccinul Pfizer / BioNTech trebuie depozitat la minus 70 grade Celsius, a spus Spahn.

    El a adăugat că aşteaptă mai multe vaccinuri primăvara sau la începutul verii, iar atunci se poate gestiona un număr mare de persoane.

    Luna trecută, Spahn a spunea că se aşteaptă ca Germania să primească până la 100 de milioane de doze de vaccin Biontech-Pfizer.

    În ciuda noilor măsuri de distanţare introduse la începutul lunii trecute în Germania, ţara se confruntă cu un număr mare de contaminări. Şcolile rămân deschise, dar de marţi întrunirile private sunt limitate la cinci persoane, iar în magazine sunt permise mai puţine persoane.

    Numărul oficial al cazurilor a crescut marţi la 1.067.473, în timp ce decesele au ajuns la 16.636.

  • Pfizer şi BioNTech solicită autorizarea vaccinului de combatere a coronavirusului în Europa: În cel mai bun caz, distribuirea dozelor poate începe până la finalul anului

    Firma germană de biotehnologie BioNTech şi gigantul farmaceutic american Pfizer i-au cerut Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) să le aprobe utilizarea în caz de urgenţă a vaccinului anti-COVID-19 pe care l-au anunţat în urmă cu trei săptămâni, scrie Euronews.

    Cele două companii au depus recent o cerere de aprobare a vaccinului şi la Agenţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite, mişcare replicată de firma de biotehnologie Moderna.

    Anunţul indică faptul că vaccinul dezvoltat de Pfizer ar putea deveni valabil în Uniunea Europeană pentru grupurile vulnerabile până la finalul anului dacă EMA decide în scurt timp că „beneficiile vaccinului depăşesc riscurile”.

    Candidatul propus de BioNTech prezintă o eficienţă de peste 94% în rândurile adulţilor trecuţi de 65 de ani, adică una dintre categoriile de vârstă cu cele mai mari şanse de a dezvolta o formă severă a bolii COVID-19.

    „Vom continua să lucrăm cu agenţiile de reglementare din toată lumea pentru a porni distribuirea rapidă a vaccinului, contribuind astfel la eforturile colective de revenire la normalitate”, spune Ugur Şahin, CEO şi cofondator al BioNTech.

    Compania a declarat la începutul lunii trecute că vaccinul a fost testat cu ajutorul a 43.000 de voluntari, iar Uniunea Europeană şi-a asigurat până acum circa 300 de milioane de doze.

    Totuşi, procesele de stocare pot întâmpina probleme, de vreme ce vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech trebuie depozitat la temperaturi de circa -70 de grade celsius.