BusinessMagazin

Tag: ue

  • Iohannis: măsurile UE privitoare securitatea energetică trebuie să ţină cont de Moldova şi Ucraina

    Declaraţia a fost făcută la finalul discuţiei pe care Klaus Iohannis a avut-o joi, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez.

    Obiectivul asigurării securităţii energetice la nivelul Uniunii Europene ajunge, în contextul războiului din Ucraina, să aibă o importanţă strategică sporită, a spus şeful statului. Iohannis a analizat împreună cu reprezentantul Spaniei strategiile care pot fi implementate.

    „Din discuţiile pe care le-am avut astăzi a reieşit clar că România şi Spania au opinii convergente cu privire la importanţa pe care o acordă dezvoltării infrastructurii de transport energetic, asigurări interconectărilor între statele membre, creşterii producţiei şi a capacităţilor de stocare. România este dispusă să pună la dispoziţie propria infrastructură energetică pentru diversificarea aprovizonării cu gaze multiple din surse multiple. Măsurile necesare pentru diminuarea impactului evoluţiei preţurilor la energie asupra consumatorilor europeni, aşa cum am spus deja, ne preocupă şi vor fi discutate la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, unde vom avea abordări foarte apropiate”, a explicat Klaus Iohannis.

    Strategia UE trebuie să ţină cont de Republica Moldova şi Ucraina, a mai spus Iohannis.

    „Măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere şi securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova şi a Ucrainei. Este ceea ce am susţinut şi astăzi, pentru că cele două state vecine au nevoie să beneficieze de ajutorul nostru nemijlocit, a precizat Klaus Iohannis la finalul întâlnirii.

  • Premierii Poloniei, Cehiei şi Sloveniei reafirmă, la Kiev, solidaritatea UE cu Ucraina

    “Nu vă vom lăsa niciodată singuri. Suntem alături de cetăţenii Ucrainei pentru că ştim că nu luptă doar pentru libertatea şi securitatea lor, ci şi pentru noi”, a declarat premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, conform cotidianului Le Monde, cerând Uniunii Europene să ofere Ucrainei statutul oficial de candidat în vederea integrării.

    “Ne afăm la Kiev pentru a afirma susţinerea fără echivoc a Uniunii Europene pentru Ucraina”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

    Cu ocazia întâlnirii cu premierii Poloniei, Cehiei şi Sloveniei, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunţat încă o dată bombardamentele efectuate de armata rusă, iar premierul Denis Şmihal a salutat “curajul adevăraţilor prieteni ai Ucrainei”.

  • Consiliul European va discuta zilele următoare despre solicitarea Ucrainei privind intrarea în UE

    Consiliul European va discuta zilele următoare despre solicitarea Ucrainei privind începerea unei proceduri speciale pentru admiterea în Uniunea Europeană, anunţă Sky News.

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat că solicitarea Ucrainei va fi discutată în următoarele zile.

    Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a depus luni o cerere de aderare la UE, solicitând ca primirea ţării sale să fie accelerată.

    El a cerut blocului să permită ţării sale să obţină imediat statutul de membru într-o procedură specială în condiţiile în care Ucraina se apără de Rusia.

    Georgia şi Republica Moldova au depus cereri asemănătoare.

  • Josep Borrell: UE trebuie să fie pregătită pentru cinci milioane de refugiaţi din Ucraina

    Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, susţine că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru sosirea a cinci milioane de refugiaţi din Ucraina.

    UE trebuie să fie gata pentru sosirea a cinci milioane de oameni din Ucraina, a spus Josep Borrell, luni, înainte de o şedinţă a miniştrilor de externe care se desfăşoară la Montpellier, în Franţa.

    „Trebuie să fim pregătiţi să primim cinci milioane de oameni. Ştim că în timpul crizei din Siria din anii 2015-2016, care a fost criza migranţilor în Europa, vorbeam despre aproximativ 1,5 milioane de oameni, acum vor fi mai mulţi”, a declarat Borrell, potrivit CNN.

    Diplomatul european a mai spus că UE nu trebuie să se mobilizeze doar pentru a acorda ajutor umanitar, dar şi pentru a aloca resurse ţărilor care au graniţe cu Ucraina prin care intră refugiaţi.

    Duminică, Filippo Grandi, unul dintre reprezentanţii ONU pe probleme de refugiaţi, a declarat că peste 1,5 milioane de refugiaţi din Ucraina au trecut ţările vecine în 10 zile şi a descris situaţia drept „cea mai rapidă creştere a unei crize a refugiaţilor de la sfârşitul celui de al doilea război mondial.”

  • UE are deja un plan pentru a împiedica Rusia să provoace o nouă criză a gazelor

    Uniunea Europeană intenţionează să dubleze cantitatea de gaze naturale din depozitele europene înainte de următoarea iarnă, permiţând subvenţionarea companiilor care pot stoca acest combustibil, scrie Financial Times. Ziarul britanic a aflat aceste informaţii din documente ale Comisiei Europene nepublicate. Propunerile Bruxellesului prevăd stabilirea ca ţintă umplerea în proporţie de 80% a capacităţilor de stocare până la sfârşitul lunii seprembrie, faţă de 29% în prezent. De asemenea, planul Comisiei Europene presupune renunţarea la tarifele de tranzit pentru gazele depozitate, dublarea rabatului actual de 50% şi permiterea ca guvernele să plătească companiile care depozitează gaze.

  • Dacă Rusia opreşte mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu volumele din depozite şi cu producţia internă

    Principalii aliaţi ai României în ceea ce priveşte alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună şi faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza preţurilor insu­por­ta­bile la uti­lităţi.

    ♦ Circa 43% din cerere este reprezentată de consumatori protejaţi. Restul, dacă situaţia o va cere, s-ar putea închide.

    Principalii aliaţi ai României în ceea ce priveşte alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună şi faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza preţurilor insu­por­ta­bile la uti­lităţi. Anul trecut, importurile au ajuns la peste 30% din consum, cantităţile fi­ind cu 70% mai mari faţă de 2020, în contextul scăderii producţiei interne şi al cererii mai mari. Peste 1 mld. dolari a achitat Româ­nia pentru acest gaz, timp în care cel din Marea Neagră sau rezervele de pe uscat au zăcut degeaba.

    „În acest moment, România con­sumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi şi cu ce pro­ducem, adică aproape 24 de milioane de me­tri cubi pe zi, alături de ce extragem din de­po­zite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproa­pe ne acoperim. Ne ajută şi tempera­turile“, spu­ne Vasile Cârstea, directo­rul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a Ro­mâ­niei. „Cred că până la 1 aprilie pu­tem susţine ritmul de producţie şi de ex­tracţie“, a mai explicat Cârstea. Din­co­lo de condiţiile me­teo care ajută România, mai sunt şi alţi fac­tori.

    Azomureş, cel mai mare consu­ma­tor de ga­ze naturale din România, este în continuare închis, cu perspective reduse de reluare a activităţii pe fondul preţului istoric al gazului. „Oamenii vin, instalaţiile sunt oprite“, spun reprezen­tanţi ai Azomureş. Mai departe, cen­trala de la Brazi a OMV Petrom care funcţio­nea­ză pe gaze este la rândul ei oprită până în apri­lie pe fondul unei revizii teh­nice progra­ma­te. Dar, în eventualitatea în care condiţiile de piaţă se dete­riorează, „întreprinderile care ope­rează în domeniul gazelor naturale trebuie să asigurare furnizarea de gaze către clienţii pro­tejaţi, definiţi în legislaţia naţională, chiar şi în cazul unui consum de gaze foarte mare şi să ia măsuri preventive adecvate“, se arată în Planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale în România publicat în octom­brie anul trecut. În total, pon­de­rea cumulată a consumatorilor protejaţi în consumul total de gaze este de 43,4% (28% casnici, 6,56% servicii esenţiale, 8,8% energie termică pentru populaţie). În situaţie de criză, alimentarea pentru restul consuma­torilor poate fi limitată.

    Dincolo de România, o eventuală în­trerupere a livrărilor de gaz rusesc pune în pericol întreaga Europă, cea mai afectată fiind chiar economia Germa­niei. De altfel, Germania, Italia, Austria şi Franţa sunt cele mai mari ţări impor­tatoare de gaz rusesc din UE, după cum ara­tă statisticile publicate de Gazprom Export, braţul de livrări externe al co­lo­sului Gazprom. Astfel, Germania a im­por­tat o cantitate de 45,8 miliarde de me­tri cubi în 2020, la nivelul aceluiaşi an con­sumul de gaze naturale fiind de 86,5 mi­liarde de metri cubi.

    „În actualul context, din punctul meu de vedere, este o revenire la preţu­rile reglementate la energie şi gaz“, spu­ne un consultant din domeniu.

    „Pentru Germania, tehnic, nu există soluţie de azi pe mâine. Da, pot da drumul la câteva centrale pe cărbuni, dar nuclearul este istorie.“

    Astfel, pentru o economie atât de puternic industrializată precum cea a Germaniei, ieşirea din zona de gaze naturale nu poate avea loc decât pe o perioadă de circa 10 ani de zile, timp în care preţul energiei trebuie să redevină accesibil. „Fără gaz Germania închide industria, iar asta înseamnă recesiune. Nu cred că îşi doreşte cineva aşa ceva.“

     

    Jurnal de front

    ► Exodul continuă: peste un milion de persoane au fugit din Ucraina în ţările vecine.

    ► Războiul a lăsat fără oameni agricultura Ucrainei, unul dintre cei mai mari zece producători de grâu din lume.

    ► Câţi bani au câteva milioane de români prin fondurile de pensii Pilon II la Banca Internaţională de Investiţii, acolo unde Rusia este acţionar majoritar, iar România vrea să se retragă. 

    ► Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank: Am depăşit cu bine o perioadă de doi ani într-o conjunctură absolut nouă în lume, pandemia de COVID-19. Din păcate, acum avem în faţă o altă situaţie şi mai imprevizibilă, conflictul din Ucraina.

    ► Mai mulţi refugiaţi în România în contextul războiului Rusia-Ucraina. A crescut cererea de euro la casele de schimb valutar. Ce spun BNR şi ARB?       

    ► Polonia vrea să îşi aducă singură gazele din alte ţări prin gazoductul Baltic Pipe, care nu este încă operaţional, dar este aproape finalizat.

    ► Cotaţiile petrolului Brent, de referinţă pentru piaţa mondială, au ajuns la cel mai ridicat nivel de după 2012. Grâul n-a costat niciodată în ultimii 14 ani mai mult ca acum. Se scumpeşte accelerat aluminiul, mâncarea, energia. Este o furtună perfectă pe pieţe.

    ► IKEA şi H&M închid operaţiunile din Rusia. Peste 15.000 de angajaţi vor fi afectaţi.

    ► Volkswagen şi Mercedes au anunţat că închid fabricile şi opresc producţia şi vânzările de maşini în Rusia.

    ► FedEx, DHL şi UPS, cele mai mari trei companii de curierat din lume, şi-au suspendat activităţile din Ucraina, Rusia şi Belarus.

    ► Cel mai dur avertisment al unei bănci europene: SocGen se teme că ruşii vor confisca activele băncii de pe teritoriul ţării.

    ► Preţul aluminiului atinge maximul istoric după o creştere de 30%.

  • Maia Sandu va depune solicitare oficială pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

    Preşedintele Maia Sandu a anunţat, joi după-amiază, că în următoarele zile va depune o solicitare formală pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, liderul de la Chişinău evidenţiind necesitatea obţinerii unor perspective europene clare pentru ţara sa.

    “Dacă unele decizii au nevoie de timp, altele trebuie luate prompt. Trebuie să acţionăm imediat atunci când ne-o cer circumstanţele şi vedem clar oportunitatea când putem asigura generaţiilor viitoare un trai mai sigur, mai bun. Realizarea acestui obiectiv este datoria noastră faţă de cetăţeni. Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Este adresată domnului Emmanel Macron, preşedintele Franţei, ţara care astăzi deţine Preşedinţia UE”, a declarat Maia Sandu, conform site-ului Unimedia.info.

    “Cererea o depunem în următoarele zile la Bruxelles. Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european. Suntem pregătiţi să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv”, a precizat Maia Sandu. Franţa exercită în prezent Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

    În contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat, luni seară, documentul prin care solicită oficial admiterea ţării sale în Uniunea Europeană. Însă liderii de la Bruxelles i-au semnalat că procedurile de aderare nu se vor finaliza în scurt timp. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a reamintit că, potrivit procedurilor, o decizie privind eventuala admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană necesită unanimitate la nivelul celor 27 de state membre, precizând însă că sunt “diverse opinii şi sensibilităţi”. Însă liderii europeni intenţionează să ofere Ucrainei statutul oficial de stat candidat pentru admiterea în UE.

    La rândul său, Georgia a anunţat că va depune o cerere formală pentru aderarea la Uniunea Europeană.

  • Întrebat despre posibilitatea unui război mondial, rusul Lavrov a replicat: „Întreabă-l pe Biden”. O ţară ruptă din URSS cere aderarea „imediată” la UE

    Ucraina are „potenţialul tehnic” de a produce arme nucleare, dar Rusia „nu va permite” asta, a spus ministrul de externe Serghiei Lavrov, potrivit agenţiei Tass.

    Întrebat dacă lumea este în pragul celui de-al treilea Război Mondial, Lavrov a răspuns: „Întreabă-l pe Biden”.

    „Pe baza informaţiilor primite, am aflat că documentele de planificare pentru războiul cu Ucraina au fost aprobate la 18 ianuarie 2022 şi operaţiunea de cucerire a Ucrainei ar fi trebuit să fie finalizată în 15 zile, adică din 20 februarie până în 6 martie”, au dezvăluit pe Facebook Forţele armate ucrainene, citând surse secrete ruseşti. 

    Invazia Rusiei a început în dimineaţa zilei de 24 februarie.

  • Emmanuel Macron: Noi nu suntem în război cu Rusia, dar Rusia a vrut război cu Ucraina

    “ÎI adresez preşedintelui Volodimir Zelenski susţinerea fraternă a Franţei, în contextul în care trupele ruse asediază cele mai importante oraşe ucrainene şi sunt sute de mii de refugiaţi fugiţi în ţările vecine. Comunitatea internaţională şi-a demonstrat unitatea. În această după-amiază, Adunarea Generală ONU a condamnat această agresiune”, a declarat miercuri seară Emmanuel Macron, conform cotidianului Le Monde, într-un discurs televizat.

    Preşedintele Vladimir Putin “a ales singur şi în mod deliberat războiul. Nu există trupe sau baze militare NATO în Ucraina. Rusia nu este agresată, ea este agresorul. Acest război este rezultatul unui spirit revanşard, născut din interpretarea revizionistă a istoriei Europei”, a adăugat Emmanuel Macron.

    “Sute de militari francezi au ajuns ieri pe teritoriul României. Noi nu suntem în război cu Rusia, ştim ce ne leagă de acest mare popor european care este poporul rus. Eu am ales să menţin contactele şi le voi menţine cât pot şi cât este necesar cu preşedintele Putin, pentru a evita extinderea şi escaladarea conflictului”, a subliniat Emmanuel Macron.

    “Actualale evenimente sunt un semnal de schimbare a unei epoci. Democraţia este contestată sub ochii noştri. Libertatea noastră, cea a copiilor noştri, nu mai sunt garantate. Este necesar curaj, este necesară luptă în orice moment. De aceea, ţara noastră va intensifica investiţiile în apărare”, a continuat preşedintele Franţei, anunţând şi măsuri de susţinere economică, acţiuni de stimulare a cercetării şi inovării, în cadrul unei “strategii pentru independenţă”. “Nu mai putem fi dependenţi de alţii, mai ales de gazul rus. Voi pleda pentru o strategie europeană de independenţă energetică”, a subliniat Macron.

  • UE suspendă distribuţia canalelor mass-media deţinute de stat Russia Today şi Sputnik

    Preşedinta von der Leyen a declarat: „Pe timp de război, cuvintele contează. Asistăm la o propagandă masivă şi la dezinformare cu privire la acest atac scandalos asupra unei ţări libere şi independente. Nu le vom permite celor care fac apologia Kremlinului să ne otrăvească cu minciunile lor toxice care justifică războiul lui Putin şi nici să sădească germenii discordiei în Uniunea noastră.”

    Înaltul Reprezentant/vicepreşedintele Josep Borrell a declarat: „Kremlinul foloseşte manipularea sistematică a informaţiilor şi dezinformarea ca instrumente operaţionale în atacul său asupra Ucrainei. Acestea reprezintă, de asemenea, o ameninţare semnificativă şi directă la adresa ordinii şi securităţii publice a Uniunii. Astăzi facem un pas important împotriva operaţiunilor de manipulare utilizate de Putin, interzicând accesul în UE al mass-mediei ruse controlate de stat. Am impus deja sancţiuni împotriva conducerii RT, inclusiv împotriva redactorului-şef Simonyan, şi este logic să vizăm şi activităţile pe care aceste organizaţii le-au desfăşurat în Uniune.”

    Oficialii europeni spun că Rusia Today şi Sputnik sunt esenţiale, având un rol crucial în promovarea şi sprijinirea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „Acestea constituie, de asemenea, o ameninţare semnificativă şi directă la adresa ordinii şi securităţii publice a UE. Ambele canale se înscriu în eforturile coordonate de manipulare a informaţiilor, inclusiv de dezinformare, fapt documentat, încă din 2015, de Grupul operativ East StratCom al Serviciului European de Acţiune Externă„, arată comunicatul.

    Având în vedere gravitatea situaţiei şi ca răspuns la acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, este necesar şi în concordanţă cu drepturile şi libertăţile fundamentale să se introducă măsuri restrictive suplimentare şi să se suspende activităţile de radiodifuziune ale canalelor Russia Today şi Sputnik din UE sau care vizează UE. Sancţiunile acoperă toate mijloacele de transmisie şi distribuţie, cum ar fi prin cablu, satelit, IPTV, platforme, site-uri web şi aplicaţii. Toate licenţele, autorizaţiile şi acordurile de distribuţie relevante sunt suspendate. Aceste măsuri acoperă toate statele membre ale UE şi sunt direct aplicabile imediat.

    Mai multe autorităţi de reglementare din statele membre ale UE au luat deja măsuri împotriva organismelor de radiodifuziune şi canalelor ruse controlate de stat care sunt implicate în ecosistemul de dezinformare şi manipulare a informaţiilor (de exemplu, autorităţile de reglementare din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia), iar Germania a interzis difuzarea ediţiei germane a Russia Today pentru că nu avea licenţă.