BusinessMagazin

Tag: TVA

  • MFP către Consiliul Fiscal: S-a renunţat la TVA de 9% pentru retransmiterea programelor TV

    “Propunerile iniţiale ale Ministerului pentru Societatea Informaţională referitoare la susţinerea industriei de profil au fost înlocuite cu măsura de introducere a unei scheme de ajutor de stat, care a fost reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 18/2015, act normativ aprobat în şedinţa Guvernului din data de 10 iunie 2015”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

    Consiliul Fiscal a transmis marţi raportul prin care a avizat negativ extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice.

    Consiliul a primit la 9 iunie o adresă a Finanţelor, prin care i se solicită avizul asupra amendarea Codului fiscal în sensul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, prevedere care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 iulie.

    Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanţă de urgenţă estima o pierdere de venituri bugetare de 167,6 milioane lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de 5 luni de execuţie bugetară cash), de 402,2 milioane lei în 2016, 420,4 milioane lei în 2017, 473,6 milioane de lei în 2018. Documentul prezintă ca sursă de compensare a impactului reducerilor de taxe asupra veniturilor din TVA în anul 2015 surplusul de venituri realizat de ANAF relativ la programarea bugetară intra-anuală, evaluat conform expunerii de motive la 3,9 miliarde de lei la finele lunii mai.

    În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu, documentul declară că “la elaborarea legilor bugetare anuale se va avea în vedere fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să fie respectate ţintele de deficit asumate prin Pactul de stabilitate şi creştere şi coordonarea politicilor economice”.

    “Consiliul fiscal nu are obiecţii/rezerve cu privire la dimensiunea impactului bugetar de runda întâi estimat de către MFP, pe care-l consideră drept o estimare prudentă. Dacă date certe în ceea ce priveşte numărul abonaţilor sunt disponibile (6,9 milioane de abonaţi, grad de penetrare la nivel de gospodării 92%), fiind raportate de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), există incertitudini în ceea ce priveşte caracteristicile/preţul pachetului de servicii relevant din perspectiva consumatorului mediu. Preţul mediu implicit al acestui pachet de servicii reprezentativ asociat estimării pierderilor de venituri din expunerea de motive a actului normativ este de circa 40 lei/lună (inclusiv TVA 24%), în condiţiile în care ofertele pentru pachetul de bază ale principalilor operatori de servicii de televiziune prin cablu sunt în medie de circa 30 de lei lunar – estimarea include aşadar şi o marjă de siguranţă consistentă din perspectiva unui pachet de servicii reprezentativ care să includă mai multe opţiuni comparativ cu acest pachet de bază”, a aratat Consiliul într-un comunicat.

    Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă care stabileşte schema ajutorului de stat, arătând că urmăreşte susţinerea operatorilor economici din domeniul audiovizual care produc şi difuzează emisiuni cu specific de informare, educare şi cultural de interes public

    Operatorii economici din domeniul audiovizual vor putea beneficia astfel de finanţare în baza unei scheme de ajutor de stat al cărui buget va fi în sumă de 67,5 milioane de lei, respectiv echivalentul a 15 milioane de euro, cu posibilitatea suplimentării acestuia. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este 1 iulie 2015-31 decembrie 2016, însă va putea fi prelungită.

    Schema de ajutor de stat se va elabora în conformitate cu legislaţia europeană în materie de ajutor de stat şi va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern, act normativ care va stabili criteriile de eligibilitate a beneficiarilor, numărul estimativ al acestora, categoriile de cheltuieli eligibile, precum şi procedura de acordare şi monitorizare.

    Ordonanţa a fost joi avizată favorabil şi de CNA.

  • Consiliul Fiscal a respins TVA de 9% pentru retransmiterea programelor TV prin reţelele electronice

    Consiliul a primit la 9 iunie o adresă a Ministerului Finanţelor Publice, prin care i se solicită avizul asupra amendarea Codului fiscal în sensul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, prevedere care ar urma să intre în vigoare la 1 iulie.

    Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanţă de urgenţă estimează o pierdere de venituri bugetare de 167,6 milioane lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de 5 luni de execuţie bugetară cash), de 402,2 milioane lei în 2016, 420,4 milioane lei în 2017, 473,6 milioane de lei în 2018. Documentul prezintă ca sursă de compensare a impactului reducerilor de taxe asupra veniturilor din TVA în anul 2015 surplusul de venituri realizat de ANAF relativ la programarea bugetară intra-anuală, evaluat conform expunerii de motive la 3,9 miliarde de lei la finele lunii mai.

    În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu, documentul declară că “la elaborarea legilor bugetare anuale se va avea în vedere fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să fie respectate ţintele de deficit asumate prin Pactul de stabilitate şi creştere şi coordonarea politicilor economice”.

    “Consiliul fiscal nu are obiecţii/rezerve cu privire la dimensiunea impactului bugetar de runda întâi estimat de către MFP, pe care-l consideră drept o estimare prudentă. Dacă date certe în ceea ce priveşte numărul abonaţilor sunt disponibile (6,9 milioane de abonaţi, grad de penetrare la nivel de gospodării 92%), fiind raportate de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), există incertitudini în ceea ce priveşte caracteristicile/preţul pachetului de servicii relevant din perspectiva consumatorului mediu. Preţul mediu implicit al acestui pachet de servicii reprezentativ asociat estimării pierderilor de venituri din expunerea de motive a actului normativ este de circa 40 lei/lună (inclusiv TVA 24%), în condiţiile în care ofertele pentru pachetul de bază ale principalilor operatori de servicii de televiziune prin cablu sunt în medie de circa 30 de lei lunar – estimarea include aşadar şi o marjă de siguranţă consistentă din perspectiva unui pachet de servicii reprezentativ care să includă mai multe opţiuni comparativ cu acest pachet de bază”, arată Consiliul, într-un comunicat.

    Expunerea de motive oferă drept argument pentru măsura propusă faptul că “aplicarea cotei reduse de TVA pentru aceste servicii va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri prin îmbunătăţirea fluxurilor de cash-flow, diminuând astfel o serie de dificultăţi cu care se confruntă agenţii economici din această perspectivă”.

    În opinia Consiliului fiscal însă, validitatea argumentului apare drept îndoielnică, în condiţiile în care reducerea unei impozit pe consum într-o ramură în care practic nu există evaziune fiscală la TVA nu poate genera plusuri de cash-flow decât în măsura în care aceasta nu este transferată în preţul final la consumator, iar potenţialul de expansiune suplimentară în condiţiile unui grad de penetrare de 92% la nivelul gospodăriilor apare drept neglijabil.

    În mod evident, la nivelul ramurii de furnizare de servicii de televiziune prin cablu nu pot fi operante argumentele care intervin în cazul produselor alimentare, unde există o pondere semnificativă de agenţi care funcţionează pe piaţa nefiscalizată, iar o reducere a TVA are potenţialul de a îmbunătăţi poziţia competiţională a contribuabililor oneşti, arată CF.

    Expunerea de motive indică drept sursă de acoperire pentru impactul bugetar în anul curent veniturile suplimentare realizate faţă de programarea bugetară realizate de ANAF în primele 5 luni 2015, evaluate la 3,9 miliarde lei, şi afirmă că proiecţiile de venituri şi cheltuieli pe termen mediu vor fi fundamentate de aşa natură încât ţintele bugetare asumate în baza tratatelor internaţionale şi LRFB să fie respectate. Aceste venituri suplimentare au fost indicate deja drept sursă de acoperire şi pentru extinderea cotei reduse de TVA la produsele alimentare începând cu luna iunie a anului curent (2,44 miliarde lei în 2015, respectiv 5,2 miliarde din 2016), iar între timp a intervenit şi măsura dublării alocaţiei pentru copii (impact de 900 de milioane în 2015, respectiv 1,8 miliarde lei în 2016). Prin urmare, discuţia cu privire la măsura de faţă nu poate face abstracţie de impactul măsurilor bugetare deja adoptate, potrivit sursei citate.

    Consiliul fiscal admite că dimensiunea impactului pentru măsura fiscală de faţă este una redusă la nivelul anului în curs – prezervarea surplusului de venituri realizat în prezent, ca urmare atât a unei îmbunătăţiri a colectării, cât şi a unei creşteri economice mult superioare celei prognozate iniţial, nu ar trebui să creeze probleme în ceea ce priveşte înscrierea în ţinta de deficit aferentă lui 2015, luând în calcul şi celelalte măsuri discreţionare adoptate, dată fiind aplicarea lor doar începând cu a doua jumătate a anului.

    “Lucrurile se complică însă atunci când este vorba de înscrierea în ţintele pe termen mediu, din mai multe motive”, arată CF.

    Astfel, la nivelul anului 2016 impactul extinderii cotei reduse de TVA la produsele alimentare este mai mare de 5 miliarde de lei, resimţindu-se la nivelul unui an întreg de încasări bugetare, şi tot în 2016 impactul dublării alocaţiilor pentru copii este de 1,8 miliarde de lei, corespunzător de asemenea unui an întreg de aplicare. Totodată, în măsura în care creşterea economică pentru anul în curs va fi superioară celei prognozate, iar acest plus nu se va regăsi decât într-o proporţie restrânsă în dinamica PIB potenţial, aceasta ar atrage după sine o revizuire ascendentă a dimensiunii componentei ciclice a deficitului bugetar, ceea ce ar implica o ţintă de deficit efectiv pentru 2016 inferioară nivelurilor avute în vedere în prezent (1,2% din PIB pe standard ESA 2010 conform Programului de convergenţă 2015-2018), care să fie consistentă cu respectarea MTO definit ca deficit structural de 1% din PIB.

    Cu circa o lună în urmă, Consiliul fiscal a avizat cu rezerve extinderea cotei reduse de TVA la produsele alimentare, invocând incertitudinile cu privire la dimensiunea, persistenţa şi originea veniturilor bugetare suplimentare citate ca element de compensare pentru impactul bugetar negativ al respectivei măsuri.

    “Chiar dacă Consiliul fiscal şi-ar suspenda aceste rezerve (în pofida faptului că este de părere că motivele invocate în opinia anterioară rămân relevante), nu poate da aviz favorabil măsurii propuse de extindere a cotei reduse de TVA la serviciile de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice în lipsa unei proiecţii bugetare complete care să identifice modalităţile concrete avute în vedere pentru încadrarea în ţintele bugetare pe termen mediu, cu atât mai mult cu cât, între timp, trebuie acomodat şi impactul bugetar al măsurii dublării alocaţiilor pentru copii. În opinia Consiliului fiscal, măsurile discreţionare deja adoptate, menţionate mai sus, au epuizat spaţiul fiscal suplimentar creat pe termen mediu în ipoteza menţinerii câştigurilor de eficienţă a colectării obţinute până în prezent (considerând că nivelul cheltuielilor bugetare este menţinut la nivelul din cadrul bugetar pe termen mediu aprobat)”, mai arată sursa citată.

  • De ce trebuie să trăiască chioşcurile de parter din banii mei, din reducerea TVA primită de la guvern?

    Într-una din zilele trecute, după scăderea TVA de la 24% la 9% la produse alimentare, am coborât la chioşcul de la parterul blocului să iau apă.

    „Un bax de apă plată la 2 litri, vă rog!” “21 de lei!” Dar preţul ăsta era şi înainte de scăderea TVA.Nu se schimbase nimic. Să-i atrag atenţia? Să mă cert? E vecinul meu de ani de zile, aşa că am plătit, am luat baxul şi am plecat.

    CITEŞTE OPINIA LUI CRISTIAN HOSTIUC PE ZF.RO

  • Bulgaria ar putea reduce TVA la alimente, după exemplul României

    Bulgaria aplică o taxă pe valoarea adăugată de 20%, cu excepţia sectorul turismului, în care nivelul TVA este de 9%.

    Întrebat despre reducerea de către România a TVA la alimente de la 24% la 9%, Lukarski nu a exclus ca şi Guvernul Bulgariei să ia o astfel de măsură.

    “România a avut TVA de 24% o perioadă lungă de timp. Aşa cum am spus ieri în şedinţa de Guvern, în tot acest timp Bulgaria nu a impus cetăţenilor săi o TVA la fel de ridicată ca cea din România. În această privinţă putem spune că am avut o situaţie mai bună ca România. Având în vedere beneficiile pe care această măsură le aduce economiei româneşti, am putea face şi noi acest lucru”, a afirmat oficialul bulgar.

    Lukarski a spus că Ministerul Economiei a analizat majorarea pragului pentru raportarea TVA de la 50.000 de leva (25.000 euro) la 200.000 de leva (100.000 euro), pentru a încuraja plăţile de către companiile mici şi mijlocii, în condiţiile în care limita la nivelul UE este de 100.000 de euro., relatează Novinite.

    Ministrul a explicat că principalele probleme în combaterea economiei subterane sunt schemele de eludare a taxelor şi a altor obligaţii financiare, de către firmele mici şi mijlocii.

    Lukarski a mai arătat că problema neîncrederii investitorilor în economia Bulgariei nu a fost rezolvată, oficialul notând că aceştia se plîng de corupţie şi incapacitatea autorităţilor de a reforma sistemul de justiţie.

  • Constantin: De patru-cinci zile există concurenţă în piaţă, sunt deja afişate la raft preţuri scăzute

    Daniel Constantin a spus că a vorbit cu reprezentanţii marilor magazine, ai producătorilor şi procesatorilor, care i-au spus că de la lansarea acestor promoţii, acum patru-cinci zile, vânzările au crescut în prima zi cu 20% şi în a doua zi cu 35%.

    “O să mergem şi la cumpărături, şi mă bucur să văd că deja, de patru-cinci zile, există o concurenţă în piaţă. Sunt deja afişate două preţuri, preţul vechi cu TVA de 24% şi preţul nou cu TVA de 9%. Eu am vorbit şi cu marile magazine şi cu integratori români, producători, procesatori şi cu magazine de desfacere, şi mi-au confirmat faptul că, de la lansarea acestor promoţii, de acum patru-cinci zile, vânzările au crescut în prima zi cu 20%, în a doua zi cu 35%, şi cred că ăsta este obiectivul. Dacă reuşim să relansăm consumul, agricultura va avea de câştigat, nu mai spun de consumatori, care cu siguranţă vor avea de câştigat prin reducerea preţului cu 12,1%, aşa cum rezultă matematic din această scădere a TVA”, a declarat ministrul Agriculturii, în Parcul Herăstrău, unde a participat la evenimentele organizate cu ocazia Zile Internaţionale a Copilului.

    Taxa pe valoarea adăugată s-a redus din 1 iunie de la 24% la 9% pentru alimente, băuturi nealcoolice, animale-păsări vii, seminţe-plante şi ingrediente pentru prepararea alimentelor, iar preţurile produselor ar trebui să scadă cu 12%, marii retaileri anunţând că vor transfera integral diferenţa clienţilor.

    Reducerea TVA este aplicată, în principal, pentru lapte şi produse lactate, ouă de păsări, animale şi păsări vii (domestice) destinate consumului alimentar sau producerii de alimente, carne şi organe, peşte, crustacee, moluşte, miere naturală şi alte produse comestibile de provenienţă animală, fructe, legume, plante, rădăcini şi tuberculi comestibile, plante vii utilizate ca alimente sau materii prime pentru acestea, cafea, ceai, mate şi mirodenii, cereale (cu excepţia celor pentru însămânţare) şi băuturi nealcoolice.

    În această categorie mai intră produsele de morărit şi panificaţie, care beneficiază de TVA de 9% din septembrie 2013.

    Spre exemplu, dacă pentru o bucată de caşcaval de 250 grame, cu preţul de 10 lei fără TVA, clienţii plăteau 12,4 lei cu TVA de 24%, de luni vor plăti 10,9 lei, economisind 1,5 lei.

    Cota redusă de TVA se va aplica pe tot lanţul economic, de la producţie până la vânzarea către consumatorul final, de către toţi furnizorii, indiferent dacă sunt producători sau comercianţi, potrivit normelor de aplicare a măsurii fiscale.

    Dacă un producător agricol vinde fructe unui comerciant, va aplica cota TVA de 9%, la fel ca şi comerciantul atunci când le vinde mai departe, indiferent de destinaţia ulterioară a fructelor, fie că sunt utilizate ca alimente, fie ca materie primă pentru dulceaţă, compoturi sau producţia de alcool.

    În cazul comercializării unor pachete care conţin atât produse alimentare (TVA 9%), cât şi nealimentare (TVA 24%), la un preţ total, se va aplica TVA diferenţiat pentru calculul costului, în măsura în care bunurile pot fi separate, altfel fiind aplicată TVA de 24% la valoarea totală a pachetului.

    De TVA de 9% beneficiază şi serviciile de alimentaţie publică pentru categoriile specificate de produse.

    Dacă un restaurant vinde şi mâncare pentru a fi servită în afara locaţiei, activitatea nu este considerată prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care se aplică TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele în care sunt servite alimentele sau băuturile nealcoolice, chiar dacă costul acestora ar fi evidenţiar separat pe bonul fiscal. În acest caz se consideră că livrarea alimentelor este livrarea principală care atrage după sine aceeaşi cotă de TVA livrării caserolei sau a paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu un scop în sine pentru client, se explică în normele de aplicare.

    Cumpărătorii ar trebui să găsească noile preţuri semnalizate la raft, iar pe bonul fiscal vor putea citi, sub totalul de plată, cât a însumat TVA de 9% şi cât cea de 24% (în cazul produselor cu cotă standard).

    Mai mulţi retaileri au anunţat că vor reflecta în totalitate reducerea TVA în costul produselor, după ce Asociaţia Marilor Reţele Comerciale le-a recomandat membrilor să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru ca scăderea TVA să se regăsească în preţul la raft, în condiţiile în care comercianţii au fost acuzaţi de creşterea artificială a preţurilor.

    Presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, înainte de reducerea taxei, iar premierul Victor Ponta a reacţionat spunând că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.

    El a cerut ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine. Un raport analizat la începutul lunii mai de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de diminuarea TVA.

    Consiliul Concurenţei a avertizat retailerii că va verifica la nivel naţional evoluţia preţurilor şi după reducerea cotei, pentru a vedea dacă efectul este menţinut în timp.

    Astfel, Cora România s-a angajat că va afişa în toate magazinele atât preţul vechi (cu TVA de 24%), cât şi pe cel nou (TVA de 9%). Totodată, va indica modul în care preţurile vor scădea cu 12,09%, costul unui produs cu valoarea de bază de 1 leu, spre exemplu, reducându-se de la 1,24 lei la 1,09 lei, respectiv cu 0,15 lei.

    Carrefour a anunţat la începutul lunii mai că a “îngheţat” preţurile produselor supuse reducerii TVA la 9%, cu excepţia promoţiilor, iar de la 28 mai a început să aplice în avans măsura pentru unele produse, introducând noi categorii în fiecare zi, până la 1 iunie.

    De asemenea, Kaufland a comunicat că a scăzut în avans preţurile, de la 26 mai, în cazul anumitor sortimente de produse, iar reducerea TVA va fi transferată în totalitate clientului, de luni, pentru toate articolele vizate. În plus, până la sfârşitul lunii iulie, preţurile la alimente şi băuturi nealcoolice nu vor fi majorate, cu excepţia articolelor promoţionale, care vor reveni la preţurile anterioare după încheierea promoţiei.

    Aplicarea TVA de 9%, de la 1 iunie, ar urma să contribuie cu o creştere adiţională a PIB de 0,6% până la finalul anului, potrivit ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici.

  • Reducerea TVA: Ce produse vor avea taxă de 9% de la 1 iunie

    Guvernul a aprobat modificări ale normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, necesare pentru a actualiza sau clarifica unele prevederi având în vedere modificările survenite asupra legislaţiei fiscale.

    Noile prevederi aduc clarificări şi stabilesc codurile corespunzătoare bunurilor pentru care se va aplica cota redusă de TVA de 9% începând cu data de 1 iunie 2015, respectiv: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

    Potrivit actului normativ, toate produsele ale căror coduri au fost prevăzute în norme, care prin natura lor sunt alimente destinate consumului uman sau animal, ori sunt plante, seminţe, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, vor beneficia de aplicarea cotei reduse de TVA pe tot lanţul economic de la producător până la consumatorul final.

    Prin urmare, cota redusă de TVA va fi aplicată şi în cazul în care un produs alimentar este utilizat ca materie primă în alte scopuri, cum ar fi producerea de cosmetice, băuturi alcoolice, atâta timp cât acestea, prin natura lor, au ca destinaţie principală consumul uman sau animal. Potrivit Guvernului, măsura are scopul de a simplifica aplicarea cotei reduse de TVA, având în vedere că furnizorul nu poate controla scopul final în care este utilizat bunul respectiv, situaţie în care pentru acelaşi produs ar fi fost posibilă aplicarea unor cote diferite de TVA în funcţie de utilizarea lor finală, ori acest lucru contravine principiilor statuate de Directiva 2006/112/CE.

    O reglementare specifică este în cazul produselor care, prin natura lor, nu constituie alimente sau plante, seminţe, ingrediente, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, cum sunt vitaminele, grăsimile, unele produse ale industriei chimice, seminţele de rapiţă, bumbac, ricin, sarea. În cazul acestor produse s-a prevăzut în mod explicit în normele metodologice, cu indicarea codurilor la care se încadrează produsele respective, că aplicarea cotei reduse de TVA este posibilă numai în măsura în care se poate face dovada că acestea sunt utilizate în scopurile prevăzute de lege.

    În acest sens sunt prevăzute condiţii atât pentru livrarea acestora în interiorul ţării, cât şi în cazul importului şi a achiziţiei intracomunitare.

    Actul normativ introduce, de asemenea, precizări în cazul vânzării, la un preţ total, a pachetelor care conţin produse cu cote diferite de TVA. În aceste cazuri se va aplica cota de TVA corespunzătoare fiecărui produs.

    Pentru suplimentele alimentare, în normele metodologice s-a prevăzut aplicarea cotei reduse de TVA în măsura în care acestea sunt notificate către Ministerul Sănătăţii sau Institutul de Bioresurse Alimentare, iar această notificare este afişată pe site-ul celor două instituţii, conform legislaţiei în domeniu.

    Pentru băuturile alcoolice care sunt servite la restaurant sau de firmele de catering, pentru care se aplică cota de TVA de 24%, au fost date exemple pentru a se sublinia că acestea nu reprezintă livrări de bunuri, ci fac parte din serviciul de restaurant sau de catering, dar cu o cotă diferită de TVA.

    În cazul serviciilor de cazare care includ şi demipensiune, pensiune completa sau all-inclusive, s-a subliniat că acestea vor fi supuse cotei de 9% de TVA, chiar dacă includ şi băuturi alcoolice, astfel cum s-a aplicat şi până în prezent după modificarea realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2014 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

    De asemenea, actul normativ instituie reguli privind procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului datorat pentru veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum şi veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat. Mai exact, se precizează perioada pentru care se acordă scutirea, potrivit documentelor justificative, în sensul corelării acesteia cu data de la care contribuabilii respectivi sunt încadraţi, potrivit documentelor, ca fiind persoane cu handicap grav sau accentuat. De asemenea, se menţionează obligativitatea ce revine contribuabilului care beneficiază de această facilitate să prezinte angajatorilor/plătitorilor/organului fiscal competent, după caz, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat.

    Documentele vor fi prezentate în original şi copie, iar angajatorul/plătitorul/organul fiscal, după caz, vor păstra copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Aceste completări sunt necesare în condiţiile în care prin OG nr.4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost instituită scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum şi veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

    Un alt element de noutate adus de actul normativ vizează asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obţinute din activităţi desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. În acest scop, Hotărârea de Guvern elimină excepţia de la reconsiderare ca activitate dependentă, a activităţilor care generează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

    De asemenea, prin actul normativ va fi modificată perioada în care operatorii economici autorizaţi pot publica lista cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete. Astfel, publicarea listei cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete trebuie să se facă cu maxim 7 zile şi minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare a preţurilor respective. În prezent, preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete se declară la autoritatea fiscală centrală cu minimum două zile înainte de data practicării acestor preţuri fără a fi precizat un termen maxim. Totodată, cu minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare, lista cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul, cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală, este publicată, prin grija antrepozitarului autorizat, a destinatarului înregistrat sau a importatorului autorizat, în două cotidiene de mare tiraj.

  • Reducerea TVA: Ce produse vor avea taxă de 9% de la 1 iunie

    Guvernul a aprobat modificări ale normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, necesare pentru a actualiza sau clarifica unele prevederi având în vedere modificările survenite asupra legislaţiei fiscale.

    Noile prevederi aduc clarificări şi stabilesc codurile corespunzătoare bunurilor pentru care se va aplica cota redusă de TVA de 9% începând cu data de 1 iunie 2015, respectiv: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

    Potrivit actului normativ, toate produsele ale căror coduri au fost prevăzute în norme, care prin natura lor sunt alimente destinate consumului uman sau animal, ori sunt plante, seminţe, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, vor beneficia de aplicarea cotei reduse de TVA pe tot lanţul economic de la producător până la consumatorul final.

    Prin urmare, cota redusă de TVA va fi aplicată şi în cazul în care un produs alimentar este utilizat ca materie primă în alte scopuri, cum ar fi producerea de cosmetice, băuturi alcoolice, atâta timp cât acestea, prin natura lor, au ca destinaţie principală consumul uman sau animal. Potrivit Guvernului, măsura are scopul de a simplifica aplicarea cotei reduse de TVA, având în vedere că furnizorul nu poate controla scopul final în care este utilizat bunul respectiv, situaţie în care pentru acelaşi produs ar fi fost posibilă aplicarea unor cote diferite de TVA în funcţie de utilizarea lor finală, ori acest lucru contravine principiilor statuate de Directiva 2006/112/CE.

    O reglementare specifică este în cazul produselor care, prin natura lor, nu constituie alimente sau plante, seminţe, ingrediente, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, cum sunt vitaminele, grăsimile, unele produse ale industriei chimice, seminţele de rapiţă, bumbac, ricin, sarea. În cazul acestor produse s-a prevăzut în mod explicit în normele metodologice, cu indicarea codurilor la care se încadrează produsele respective, că aplicarea cotei reduse de TVA este posibilă numai în măsura în care se poate face dovada că acestea sunt utilizate în scopurile prevăzute de lege.

    În acest sens sunt prevăzute condiţii atât pentru livrarea acestora în interiorul ţării, cât şi în cazul importului şi a achiziţiei intracomunitare.

    Actul normativ introduce, de asemenea, precizări în cazul vânzării, la un preţ total, a pachetelor care conţin produse cu cote diferite de TVA. În aceste cazuri se va aplica cota de TVA corespunzătoare fiecărui produs.

    Pentru suplimentele alimentare, în normele metodologice s-a prevăzut aplicarea cotei reduse de TVA în măsura în care acestea sunt notificate către Ministerul Sănătăţii sau Institutul de Bioresurse Alimentare, iar această notificare este afişată pe site-ul celor două instituţii, conform legislaţiei în domeniu.

    Pentru băuturile alcoolice care sunt servite la restaurant sau de firmele de catering, pentru care se aplică cota de TVA de 24%, au fost date exemple pentru a se sublinia că acestea nu reprezintă livrări de bunuri, ci fac parte din serviciul de restaurant sau de catering, dar cu o cotă diferită de TVA.

    În cazul serviciilor de cazare care includ şi demipensiune, pensiune completa sau all-inclusive, s-a subliniat că acestea vor fi supuse cotei de 9% de TVA, chiar dacă includ şi băuturi alcoolice, astfel cum s-a aplicat şi până în prezent după modificarea realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2014 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

    De asemenea, actul normativ instituie reguli privind procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului datorat pentru veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum şi veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat. Mai exact, se precizează perioada pentru care se acordă scutirea, potrivit documentelor justificative, în sensul corelării acesteia cu data de la care contribuabilii respectivi sunt încadraţi, potrivit documentelor, ca fiind persoane cu handicap grav sau accentuat. De asemenea, se menţionează obligativitatea ce revine contribuabilului care beneficiază de această facilitate să prezinte angajatorilor/plătitorilor/organului fiscal competent, după caz, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat.

    Documentele vor fi prezentate în original şi copie, iar angajatorul/plătitorul/organul fiscal, după caz, vor păstra copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Aceste completări sunt necesare în condiţiile în care prin OG nr.4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost instituită scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum şi veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

    Un alt element de noutate adus de actul normativ vizează asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obţinute din activităţi desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. În acest scop, Hotărârea de Guvern elimină excepţia de la reconsiderare ca activitate dependentă, a activităţilor care generează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

    De asemenea, prin actul normativ va fi modificată perioada în care operatorii economici autorizaţi pot publica lista cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete. Astfel, publicarea listei cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete trebuie să se facă cu maxim 7 zile şi minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare a preţurilor respective. În prezent, preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete se declară la autoritatea fiscală centrală cu minimum două zile înainte de data practicării acestor preţuri fără a fi precizat un termen maxim. Totodată, cu minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare, lista cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul, cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală, este publicată, prin grija antrepozitarului autorizat, a destinatarului înregistrat sau a importatorului autorizat, în două cotidiene de mare tiraj.

  • România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

    Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

    Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

    Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

    Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

    România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

    Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

    Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.

  • Dacia: Încurajăm toate măsurile care permit creşterea pieţei de maşini noi, dar nu am cerut TVA zero

    “Automobile Dacia încurajează toate măsurile care permit creşterea pieţei de maşini noi, dar nu a cerut Guvernului să introducă TVA zero la achiziţia de maşini noi”, a comunicat vineri constructorul auto deţinut de grupul francez Renault.

    Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), a propus Ministerului Finanţelor Publice să introducă TVA zero la achiziţia de maşini noi, pentru a susţine creşterea vânzărilor.

    “Propune-ţi, domnule, să vinzi 50.000 de maşini noi, fără TVA. Înseamnă nişte locuri de muncă stabile, care înseamnă taxe, impozite, o serie de alte contribuţii. (…) Primul răspuns al ministerului – apoi domnule, noi vom avea o gaură de TVA înmulţit cu numărul de maşini”, a spus Stroe joi, la Digi24.

    Cumpărătorii de autoturisme preferă maşinile vechi, mult mai ieftine, doar un sfert din cele 290.000 de maşini înmatriculate anul trecut fiind noi, şi nici programul guvernamental Prima Maşină nu s-a dovedit util, Stroe declarând despre acesta că ridică potenţialului cumpărător “bariere birocratice uluitoare”.

     

  • Vulpescu a depus amendamentul pentru reducerea TVA la cărţi, dar şi pentru accesul în muzee, cinema

    De asemenea, amendamentul depus vizează reducerea TVA la 5% pentru monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive şi cinematografe.

    “Având spaţiul fiscal necesar, am considerat că este posibilă extinderea măsurii reducerii TVA la 5% şi pentru alte categorii de bunuri şi servicii culturale, nu doar pentru cărţi, aşa cum am anunţat iniţial. Îmi doresc ca prin reducerea preţurilor nu doar la cărţi, ci şi la biletele de acces la monumente şi muzee, să contribui la democratizarea accesului la cultură, prohibit pentru mulţi din motive economice. Sper ca interesul pentru participarea la evenimentele culturale să crească, să asigurăm astfel în special tinerei generaţii o deschidere mai mare către o cultură de calitate”, a declarat ministrul Ionuţ Vulpescu, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    Pe 24 aprilie, Ministerul Culturii (MC) a anunţat că, în urma unor discuţii cu premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, pe de o parte, şi ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, de cealaltă parte, s-a stabilit ca TVA la cărţi să fie redusă la 5%.

    Totodată, pe 29 aprilie, premierul Victor Ponta a spus, în şedinţa de Guvern, că taxa pe valoarea adăugată poate fi redusă şi pentru biletele la spectacole, complementar măsurii de diminuare a TVA la cărţi.

    Măsura scăderii TVA de la 9% la 5% ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016, odată cu noul Cod Fiscal, care prevede, printre altele, reducerea TVA generală la 20%, dar şi alte măsuri de relaxare fiscală.

    Reducerea TVA la carte de la 9% la 5% nu constituie o pierdere palpabilă pentru buget şi ajută, totodată, editurile să susţină un preţ de vânzare accesibil, se arată în comunicatul citat.

    Pe 25 martie, proiectul de lege privind noul Cod Fiscal a fost aprobat de Guvern şi a fost transmis Senatului. În prezent, acesta se află în dezbatere în comisiile de specialitate ale forului legislativ, urmând să fie supus votului senatorilor şi trimis Camerei Deputaţilor.