Tag: trecut

  • În 2018, numărul de turişti care au vizitat Delta Dunării a fost aproape dublu

    Statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017. „Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea. Dacă vom continua să promovăm împreună destinaţia turistică Delta Dunării şi Dobrogea de nord, vom reuşi, în foarte scurt timp, să garantăm prosperitatea acestei zone, pe care doar astfel o vom putea dezvolta, pentru a le oferi turiştilor ceea ce îşi doresc de la o vacanţă într-un astfel de loc unic în lume. Chiar dacă în Delta Dunării nu se poate face turism de masă, ci doar un turism responsabil, fără a depăşi un anumit număr de spaţii de cazare, respectiv de turişti care se pot afla simultan în Rezervaţia Biosferei, avem cele mai mari şanse de a creşte câştigurile din industria ospitalităţii în întregul judeţ, astfel încât să crească calitatea serviciilor, dar şi numărul afacerilor prospere, al locurilor de muncă, al veniturilor tulcenilor şi, în final, nivelul de trai al locuitorilor acestui judeţ. Doar prin ”unitate prin comunitate” – şi nu dezbinaţi – putem reuşi. Tocmai de aceea am şi constituit Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, în care sperăm să-i aducem pe toţi cei care îşi doresc acelaşi lucru pentru judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.

    Reprezentanţii AMDTDD spune că şi programul guvernamental prin care li s-au acordat vouchere de vacanţă celor peste 1,2 milioane de bugetari din întreaga ţară a fost o iniţiativă bună. În acest context, s-a obsetvat şi o creştere semnificativă a numărului de vizitatori români care au ales ca destinaţie de vacanţă Delta Dunării, în special în luna iunie a acestui an, când s-a înregistrat un număr de 19.542 de turişti români, faţă de numai 10.903, în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Din analiza preliminară a datelor furnizate de INS, reiese că această creştere a fost generată în special de posibilitatea de a se achita contravaloarea cazării cu voucherele de vacanţă. Având în vedere faptul că multe dintre pensiunile mici din Delta Dunării şi Dobrogea de nord nu au reuşit să intre în acest program naţional care deja a generat creşteri substanţiale în turismul românesc, AMDTDD încearcă să identifice soluţiile cele mai eficiente pentru a-i sprijini pe proprietarii de pensiuni, astfel încât aceştia să poată intra în program. Din primele rezultate ale analizei situaţiei, făcute de AMDTDD, reiese că cei mai mulţi proprietari de pensiuni cu număr mic de camere nu au fost informaţi corect şi nu au reuşit să rezolve problemele birocratice, astfel încât au nevoie de sprijin, pentru a-şi creşte cifra de afaceri în viitor.
     

  • Motivele pentru care construcţiile de centre comerciale europene scad cu 23%

    Stocul total al spaţiului de centre comerciale europene a fost de 166,5 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2018, o creştere de 2,3% faţă de 2017. 109,7 milioane de metri pătraţi din acest total se regăsesc în Europa de Vest, în timp ce 56,8 milioane de metri pătraţi se află în Europa Centrală şi de Est (CEE). În cursul anului 2017, Turcia a întrecut Rusia şi a devenit cea mai activă piaţă de dezvoltare a Europei, adăugând 495.000 de metri pătraţi în a doua jumătate a anului, comparativ cu Rusia (330.000 mp) şi Polonia (298.000 mp).

    Schimbarea comportamentului consumatorilor şi creşterea comerţului electronic au creat un mediu concurenţial mai dificil, dar au adus şi oportunităţi pentru proprietarii de centre comerciale şi pentru retaileri. Privind în perspectivă, volumul de spaţiu noi destinate a fi livrate în următorii doi ani este estimat la 6,6 metri pătraţi. Cu toate acestea, va exista o diviziune semnificativă Est-Vest, iar Europa de Vest se aşteaptă să înregistreze o scădere a volumelor de 21,3%, în timp ce CEE va înregistra o creştere de 12,3%. Acest lucru va continua tendinţa din ultimul deceniu a Europei de Vest care a rămas în plan secund comparativ cu Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte spaţiile noi construite.

    “Tema principală a următorilor câţiva ani va fi axată pe conceptul de placemaking (punerea în evidenţă a aspectului social al locaţiei), deoarece, pe măsură ce sectoarele se estompează, va deveni de neconceput să se construiască o schemă de retail fără spaţii rezidenţiale, de birouri sau de distracţie. Centrele comerciale reprezintă acum nişte locaţii cu utilizări mixte ce creează poluri vibrante, care răspund nevoilor noastre comerciale, de agrement şi sociale “, spune Justin Taylor, head of EMEA retail Cushman & Wakefield.

    În Europa de Vest, Franţa a fost cea mai activă ţară în ceea ce priveşte deschiderile noi, adăugând mai mult de 326.000 de metri pătraţi de spaţii noi de centre comerciale în 2017. Cu toate acestea, maturitatea pieţei şi oferta existentă au contribuit la o scădere cu 28% a spaţiilor noi construite comparativ cu anul 2016. În Marea Britanie, cererea mai slabă a retailerilor în afara locaţiilor prime şi un surplus de spaţii comerciale au condus la o scădere cu 23% a activităţii de dezvoltare a centrelor comerciale, cu doar 120.000 de metri pătraţi finalizaţi în 2017. Germania a înregistrat o scădere de 82%, întrucât legislaţia de planificare a limitat dezvoltarea unor noi centre comerciale în afara oraşelor.

    În Spania s-a înregistrat un număr record de 82,4 milioane de turişti în 2017, fapt ce a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării centrelor comerciale, pe măsură ce cererea din partea comercianţilor şi a investitorilor a crescut. Spania ocupă a doua poziţie în ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare în 2017, cu 210.000 de metri pătraţi de spaţii noi, având de asemenea si al doilea cele mai multe deschideri planificate în perioada 2018-2019. Oraşele Helsinki, Paris, Luxemburg, Madrid şi Marsilia ocupă primele cinci poziţii cu privire la proiectele în curs de dezvoltare din Europa de Vest.

    În ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, în 2017, Rusia a fost a doua cea mai activă ţară în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi spaţii comerciale, în ciuda unei scăderi semnificative, de la 1,6 milioane de metri pătraţi în 2016 la 0,6 milioane de metri pătraţi în 2017. Aceasta se datorează în parte scăderii economice începută în 2014, când numărul noilor proiecte a căror construcţie fusese anunţată a scăzut în mod semnificativ şi, de asemenea, unui relatic echilibru între cerere şi ofertă. Structura proiectelor ce vor fi finalizate în 2018 arată că dezvoltatorii şi-au schimbat acum atenţia de la proiecte de mare amploare la scheme mai mici.

    Stocul de spaţii de retail din Turcia a crescut simţitor în 2017, cu 1,1 milioane de metri patrati de spaţii noi, devenind astfel cea mai activă ţară în acest sens, reprezentând 47% din totalul spaţiilor finalizate în 2017 în CEE. Proiectele anunţate pentru 2018-2019 includ 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţii noi, cu aproximativ 70% din aceste spaţii fiind în Ankara sau Istanbul, deşi aceste dezvoltări sunt încetinite din cauza mediului de tranzacţionare relativ slab şi a nivelurilor de saturaţie atinse în anumite părţi ale pieţei.

    În Europa Centrală, s-a înregistrat o scădere cu aproape 20% a volumului de spaţii de centre comerciale nou-deschise în 2017. Cu toate acestea, îmbunătăţirea mediului economic a condus la creşterea salariilor şi la creşterea vânzărilor cu amănuntul în regiune. Acest lucru a menţinut interesul retailerilor internaţionali şi a sprijinit dezvoltarea pieţelor de retail din Polonia, Cehia şi Slovacia.

  • Grupul Carmistin şi-a dublat profitul datorită investiţiilor

    Grupul Carmistin este unul dintre cei mai mari crescători de animale din România, iar potrivit datelor interne, pe linia de business pui a înregistrat o creştere EBITDA de la 9,02 mil. lei, la jumătatea anului trecut, până la 11,20 mil. lei în primele şase luni ale anului curent, în condiţiile în care subvenţia aferentă condiţiilor de bunăstare s-a redus de la aproximativ 1,20 lei/cap în 2017, până la 0,86 lei/cap în 2018.

    De asemenea, pe linia de business porc, în condiţiile reducerii drastice a subvenţiei aferente condiţiilor de bunăstare cu peste 50%, de la 28,50 euro/cap anul trecut, până la 13,809 euro/cap anul acesta, profitul operaţional al grupului Carmistin s-a majorat de la 9,45 mil. lei, până la 16,62 mil. lei, în perioada de referinţă.

    Cea mai profitabilă linie de business a grupului, cu o creştere de peste 200% este linia de agricultură, mai exact cultura cerealelor şi fabricarea furajelor. La fel ca în cazul celorlalte linii de business, majorările profitului se datoarează investiţiilor, deschiderea noilor capacităţi de producţie din Râmnicu Vâlcea şi succesul de piaţă al furajelor destinate consumatorilor individuali.
    Per total, Carmistin a înregistrat în prima jumătate a anului 2018 un rezultat operaţional pe toate liniile de business de peste 48 mil. lei, faţă de 24,724 mil. lei EBITDA la finalul primelor şase luni ale anului 2017.

  • Piaţa auto a atins maximul ultimilor 10 ani

    „Volumul total al vânzărilor după 7 luni din acest an ajunge la 105.686 unităţi, cu 23,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, acesta fiind şi cel mai mare volum al vânzărilor de automobile înregistrat într-o perioadă similară în ultimii 10 ani (în 2009, primul an al recesiunii economice, se înregistrau doar 92.526 de unităţi)”, arată un comunicat al APIA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În iulie, Marea Britanie a înregistrat cel mai mare excedent bugetar lunar al ultimiilor 18 ani

    Ultima dată când a fost raportat un excedent bugetar mai mare pentru luna iulie a fost în anul 2000 – 3,8 miliarde de lire sterline.

    Pentru trimestrul doi, Oficiul Naţional de Statistică britanic a raportat şi cel mai scăzut nivel al împrumuturilor din ultimii 16 ani. Astfel, în intervalul aprilie-iulie 2018, împrumuturile au totalizat 12,8 miliarde de lire, cu aproximativ 8,5 miliarde de lire sterline mai puţin decât în aceeaşi perioadă de timp a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul ProCredit a înregistrat o creştere de 8,9% a portofoliului de credite în prima jumătate a anului 2018

    Până la sfârşitul anului financiar 2017, dezvoltarea portofoliului de credite din cadrul grupului ProCredit a fost influenţată de procesul de transformare, cumulat cu orientarea strategică asupra IMM-urilor care au perspective bune de dezvoltare.

    Implementarea conceptului de „direct bank” pentru clienţii – persoane fizice a dus la o creştere cu 11,1% a veniturilor nete din taxe şi comisioane care au ajuns până la o valoare de 24 milioane de euro în primul semestru al anului 2017 valoarea acestui indicator fiind de 21,6 milioane de euro.

    Portofoliul de împrumuturi „verzi”, pe care băncile ProCredit le acordă pentru a susţine proiecte responsabile faţă de mediu înconjurător, a înregistrat, de asemenea, o creştere puternică. La sfârşitul lunii iunie, aceste credite au reprezentat 13,9% din portofoliul total de credite. Mai mult decât atât, împrumuturile „verzi” au reprezentat 17,2% din totalul împrumuturilor pentru investiţii raportate la 30 iunie 2018.

    Rezultatul global consolidat al Grupului ProCredit obţinut din operaţiuni continue pentru prima jumătate a anului 2018 s-a ridicat la 26,7 milioane de euro, nivel superior celui de 20,8 milioane de euro înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pentru întregul an 2018, ProCredit anticipează o creştere a portofoliului brut de credite de 12-15%. În funcţie de evoluţia marjei nete de dobândă şi a creşterii portofoliului de credite, se preconizează că RoE va fi între 7,5% şi 8,5% pentru anul financiar 2018.

  • Optima a înregistrat o creştere de aproape 50% în primele şase luni ale lui 2018

    Ne aşteptăm să urmăm aceeaşi tendinţă la nivelul înregului an, şi să ajungem 20 de milioane de lei. În prezent, la jumătatea anului, culegem roadele extinderii în ţară şi creştem pe baza portofoliului actual de clienţi, atingând o cifră de afaceri de 10 milioane de lei ”, afirmă Daniel Mereuţă, director general Optima. El spune că la baza creşterii înregistrate de companie se află eficientizarea proceselor interne şi consolidarea echipei.

     

  • Vot de încredere pentru leadershipul românesc

    “Sunt o serie de lucruri care trebuie îmbunătăţite: serviciile medicale, produsele farmaceutice de toate felurile trebuie să ajungă către pacienţii din această regiune, nu doar din România  această complexitate a regiunii a făcut ca GSK, dar şi alte companii să încline spre alegerea unor echipe de management mai degrabă locale”, spune Dana Constantinescu, care conduce compania de produse farmaceutice GlaxoSmithKline în România de la 1 aprilie 2018.

    Cu afaceri de 423 de milioane de lei anul trecut pentru divizia farma şi 282 milioane de lei pentru consumer, compania este al şaptelea jucător din topul local al companiilor de produse farmaceutice, potrivit Cegedim. ​La nivel global, este a treia companie farmaceutică din punctul de vedere al veniturilor, care s-au situat anul trecut la peste 30 de milioane de lire sterline. În trecut compania avea şi o unitate de producţie pe plan local.

    Compania britanică, prezentă în peste 150 ţări la nivel global şi care are o istorie de circa trei decenii pe plan local, a avut, de-a lungul timpului, echipe de management în România formate mai ales din expaţi. Spre exemplu, anterior numirii Danei Constantinescu, postul a fost deţinut timp de doi ani de brazilianul Andre Vivan da Silva, promovat anul trecut în funcţia de vicepreşedinte şi cluster area director pentru GSK. Înaintea lui, compania a fost condusă de executivul de origine franceză Barbara Cygler, care a făcut şi ea pasul spre un rol regional, respectiv postul de vicepreşedinte general manager în Franţa şi Belgia pentru ViiV Healthcare, un joint venture în GSK şi Pfizer. Totodată, peste 30 de angajaţi din România ai companiei au preluat roluri globale sau departamente din alte ţări.

    Strategia din prezent a companiei constă în alocarea a cât mai multe responsabilităţi unei echipe care să înţeleagă foarte bine piaţa locală, potrivit Danei Constantinescu. În regiunea în care ne aflăm, o astfel de orientare este justificată şi din punctul de vedere al complexităţii businessului farma, crede directorul general al GSK. „Dacă creşti în cultura respectivă şi eşti în contact cu aceasta, eşti mai eficient decât în cazul în care anumiţi colegi din alte ţări vin să preia pentru o perioadă de timp organizaţia”, spune directorul general al producătorului britanic de medicamente.

    De profesie medic, Dana Constantinescu şi-a construit o carieră de aproximativ 20 de ani în cadrul GSK. „În vremea adolescenţei, eram atrasă de tot ceea ce înseamnă ştiinţă în zona de sănătate şi, la momentul respectiv, cel mai direct acces spre ce mi-aş fi dorit eu să fac, era să devin medic”, descrie ea atracţia faţă de acest domeniu. După absolvirea studiilor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti a lucrat în spitalul de urgenţă Bagdasar-Arseni, într-o secţie de chirurgie plastică şi reconstructivă. „Lăsând la o parte fascinaţia zonei pe care o exercită această specializare, chirurgia plastică şi reconstructivă, aceasta implică lucrul cu pacienţi politraumatizaţi, ieşiţi din accidente grave, arşi, prin urmare o muncă dificilă”, descrie ea această experienţă. 

    Gândul i-a rămas însă la proiectele din zona cercetării, astfel că următorul pas a fost în această direcţie. A considerat că, prin intermediul unei companii farmaceutice, în special una care are divizii dezvoltate de cercetare-dezvoltare, se va afla mai aproape de ce şi-a dorit ea să facă. În 1999 a aplicat pentru postul de reprezentant medical în cadrul producătorului britanic de medicamente, rol de entry level într-o organizaţie cu un astfel de profil. A avut această funcţie timp de câţiva ani, pe portofolii diverse şi, spune ea, care reprezentau brandurile cheie ale companiei – respectiv produse pentru bolile respiratorii şi antiretrovirale (medicaţie pentru HIV-SIDA).

    „A fost primul contact cu medicul, dintr-o altă perspectivă. Am trecut apoi prin GSK prin absolut tot ce s-ar fi putut face: am avut o carieră care mi-a adus în acest moment o perspectivă completă”, descrie ea parcursul profesional în cadrul companiei farmaceutice pe care a ajuns să o conducă în prezent.

    De-a lungul carierei, a avut funcţii precum cele de medical affairs manager, medical & regulatory director, business unit director pentru divizia Specialty Care (francizele de respirator, urologie, oncologie şi HIV), therapy area lead respiratory şi corporate affairs, cel mai recent fiind de communication and vaccines director, începând din februarie 2017. După aceste experienţe, spune că a ajuns la concluzia că cel mai important lucru pe care trebuie să ştii să îl faci foarte bine este să mânuieşti echipe de oameni, nu doar să ai expertiză tehnică.

    „În momentul în care ajungi să ai abilităţi de lideri, indiferent în ce rol ajungi de-a lungul timpului în carieră, lucrurile se pot face foarte uşor”, rezumă ea lecţiile învăţate în aceste roluri.

    Dana Constantinescu spune că majoritatea produselor din portofoliul companiei la nivel global se regăsesc şi în cele comercializate pe piaţa locală; există aproximativ 50 de branduri pe care le comercializează în România, sub aproape 200 de forme de prezentare.

    „Cele mai recente produse care au ieşit din laboratorul GSK au fost în zona ariilor care ne reprezintă  vaccinuri, antiretrovirale HIV-SIDA şi zona de respirator”, descrie ea cele mai recente lansări de pe piaţa locală. Vaccinurile sunt, potrivit ei, aproape toate reprezentate pe piaţa din România, iar pentru antiretrovirale au lansat penultimul din produsele companiei; anul acesta se pregătesc să îl lanseze pe cel de al doilea, ultimul din portofoliu.

    „Fiecare produs pe care îl lansăm pe piaţă trebuie să urmeze  din punctul de vedere al legislaţiei , cam aceiaşi paşi  termenele standard se prelungesc uneori, dar media este cuprinsă între 3 şi 6 luni”, descrie Constantinescu durata procesului lansării unui nou produs. Ea nu oferă detalii referitoare la investiţiile direcţionate în această direcţie, însă precizează că depind de complexitatea produsului: sunt necesare studii clinice care variază între 3 şi 6 luni; pentru alte boli, în funcţie de prevalenţa bolii, sunt necesare studii care pot să ajungă şi până la 10 ani, iar investiţiile variază în mod direct proporţional cu complexitatea acestor procese.

    Compania are o divizie de studii clinice şi în România, în care în ultimii şase ani au investit în jur de 15 milioane de euro; în ultimii doi ani, valoarea investiţiilor în această direcţie a ajuns la aproape 2 milioane de euro, spune Dana Constantinescu.

    Aceşti bani au fost direcţionaţi în echipamente şi tehnologie, în contextul în care fiecare studiu clinic are nevoie de anumite echipamente cu care medicul investigator lucrează pentru a analiza ce trebuie să opereze, investiţia efectivă în medicaţia de studiu, oferită pacienţilor, traininguri etc.

    În prezent, compania testează dispozitive inhalatorii prevăzute cu un sistem prin intermediul căruia comunică printr-o platformă electronică cu medicul pacientului; acesta este informat în momentul în care pacientul şi-a administrat doza respectivă, dar îi dă şi o alertă pacientului, în situaţia în care a uitat să îşi ia doza de medicament, de pildă. 

    Dana Constantinescu spune că investiţiile GSK vor fi direcţionate în continuare în studii clinice şi proiecte de responsabilitate socială; investiţiile majore, ca în trecut, nu se întrevăd în planurile pe termen scurt ale companiei. „Urmăm strategia globală a companiei, în prezent nu credem că se va realiza un astfel de parteneriat, dar acest lucru nu înseamnă că dacă nu primim o solicitare de astfel de intervenţii nu suntem deschişi”, descrie ea perspectivele unui proiect de amploare în România.

    GSK a cumpărat în 1996 de la omul de afaceri Mihai Miron 65% din acţiunile Europharm, urmând ca în 2003 să cumpere şi restul acţiunilor; compania deţinea şi o unitate de producţie la Braşov. În 2015 însă, britanicii au anunţat că opresc activitatea fabricii Europharm. După ce a fost închisă în 2016, fabrica Europharm din Braşov a fost vândută anul trecut antreprenorilor braşoveni Nandor Santa (farmacist) şi Attila Santa (economist), care controlau deja o unitate de producţie de medicamente generice în Braşov.

    „Decizia a fost una globală, iar activitatea a fost relocată; compania globală îşi evaluează investiţiile şi capacitatea de producţie la nivel global în funcţie de cererea pentru anumite produse, tot la nivel global. Sunt zone sau momente în timp în care construim, altele în care facem eficientizări de genul acesta, este o permanentă dinamică şi evoluţie”, descrie ea motivele deciziei închiderii acestei fabrici.

    Pe de altă parte, Dana Constantinescu spune că pe termen lung, britanicii de la GSK iau în calcul o nouă investiţie. „Pe termen foarte scurt nu ne gândim, dar pe termen mediu şi lung există o strategie, am început deja nişte discuţii şi la nivel intern, dar şi la nivel local, dar sunt în stadii mult prea incipiente în acest moment. Suntem în faza de mapare, dar am început o discuţie în acest sens“, a spus executivul român într-un interviu acordat ZF. Ea a precizat că discuţiile pe care le poartă în cadrul companiei vizează România pentru investiţie şi nu există o competiţie cu un alt stat din regiune, pentru că oportunităţile diferă în funcţie de ţară.

    Ce e de făcut pentru ca România să atragă mai multe investiţii de acest tip? „Este nevoie de stabilitate legislativă, este singurul element important, în contextul în care astfel de investiţii se fac pe termen mediu şi lung; cred că va fi nevoie de puţin sprijin pentru a aduce investiţiile la o linie stabilă, dacă nu în creştere, pentru că în acest moment sunt în descreştere”, crede şeful GSK.

    Dana Constantinescu observă că industria farma trece, de mai mulţi ani, printr-o situaţie dificilă. „Sistemul de sănătate din România nu a reuşit niciodată să se reformeze de la bază, din structură, din variate motive. Este o dinamică destul de complicată vizavi de oamenii care au preluat conducerea Ministerului Sănătăţii de-a lungul timpului, cea mai mare fluctuaţie de miniştri este în sănătate  această fluctuaţie foarte mare ne pune şi pe noi în dificultatea de a începe să construim, în fiecare an, cu altcineva.”

    Constantinescu precizează şi că toată legislaţia care face ca un serviciu medical, un vaccin să ajungă la pacienţii din România este complexă, cu multe bucăţi de lege conectate între ele, care câteodată au elemente contradictorii. De exemplu, legislaţia care reglementează preţurile medicamentelor şi vaccinurilor, unde într-adevăr a existat o colaborare între companie şi Ministerul Sănătăţii, potrivit Danei Constantinescu. Ea spune că toate aspectele tehnice din spatele acestei legislaţii conduc la dispariţia medicamentelor de pe piaţă. „Pentru ca un medicament să poată accesa piaţa din România, acesta trebuie aliniat la preţul minim din Europa, lucru care, implicit, limitează într-un anumit punct accesul pacienţilor la aceste medicamente.”

    Dana Constantinescu spune că în România au existat crize de-a lungul timpului şi că au încercat să lucreze cu Ministerul Sănătăţii în acest sens. Motivul crizelor de vaccinuri se leagă, spune şeful GSK, de numărul redus al producătorilor de vaccinuri de la nivel global, precum şi de faptul că tehnologia de producere a unui vaccin este una complexă, spre comparaţie cu liniile tehnologice de producţie a unei tablete, de pildă. Pentru a construi o fabrică de vaccinuri durează între 5 şi 10 ani, ea trebuie aprobată de foruri de reglementare, iar investiţia într-o astfel de unitate este imensă. Un alt aspect referitor la aceste produse este că durata producţiei lor se întinde pe perioade lungi de timp  sunt vaccinuri care au nevoie de aproape doi ani până la producerea primei doze.

    În ceea ce priveşte mult discutata lege a vaccinului, ea susţine obligativitatea acesteia. „Ar trebui ca vaccinarea să fie obligatorie, cred că principalul motiv pentru care această zonă de obligativitate este în continuare în discuţie se leagă de educaţie, trebuie să construim în această direcţie”, spune ea, precizând că legea ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului. „Au existat suişuri şi coborâşuri referitoare la modul în care aceste proceduri au evoluat în România în ultimii ani şi au avut sincopele pe care le-am văzut. Vrem să lucrăm cu ministerul pentru ca această lege a vaccinării să surprindă toate aceste elemente pentru a avea o predictibilitate mai bună, să nu mai existe pauze de a produce noi şi a aduce pe piaţa din România atunci când era nevoie”, spune Constantinescu.

    Cât priveşte clawbackul, un punct fierbinte în discuţia cu orice reprezentant al domeniului farmaceutic, spune: „Taxa creşte de la trimestru la trimestru şi devine din ce în ce mai greu suportabilă de către companie; suntem la 24% pe ultimul trimestru al anului trecut şi previzionăm că o să crească în continuare; este o taxă care devine din ce în ce mai greu sustenabilă”.

    Singurele produse pentru care nu se plăteşte clawback în acest moment sunt vaccinurile.

    În ceea ce priveşte priorităţile ei pentru următoarea perioadă, Dana Constantinescu spune că pe primul plan se află în continuare îmbunătăţirea lucrului cu oamenii. „În orice companie, cred că dacă nu ai oameni care să înţeleagă că eşti alături de ei, nu sunt motivaţi sau nu sunt sprijiniţi în a-şi face treaba foarte bine, compania nu are cum să aibă succes. Fiecare om are o contribuţie specifică într-o organizaţie – fiecare angajat trebuie să înţeleagă acest lucru şi că el este special şi ascultat, ajutat – cred că până la urmă în asta stă succesul dintr-o companie.”

    De altfel, spune că în cele câteva luni de când a preluat mandatul de conducere a companiei, primul pas făcut a fost să discute cu echipele din cadrul companiei, atât de teren, din ţară, cât şi cu echipele de la birou. Directorul general al GSK oferă şi câteva sfaturi pentru tinerii care îşi încep o carieră în domeniu: „Cea mai mare calitate este curiozitatea. Trebuie să încerce să înveţe sau să afle ceva nou în fiecare zi sau, cel puţin, asta am văzut că ajută fiecare tânăr să se dezvolte repede şi bine. Al doilea element este să aibă o atitudine proactivă  să îşi păstreze dorinţa de a înţelege ce se întâmplă şi să vrea în fiecare zi să facă lucruri.”

  • CNAIR: Podurile din România nu sunt în pericol să se prăbuşească

    „Din cele 4.250 de poduri aflate pe reţeaua de Drumuri Naţionale din România, doar 37 se află în clasa tehnică 5 (n.n.- cu trafic intens), iar majoritatea lor sunt situate pe drumuri secundare, preluate în trecut de la autorităţile locale, iar 680 de poduri sunt în clasa tehnică 4”, precizează compania.

    „Nici unul dintre aceste poduri nu prezintă risc iminent de colapsare, deoarece sunt monitorizate permanent, iar acolo unde se constată agravarea situatiei se ia inclusiv măsura închiderii şi devierii circulaţiei pe alte rute”, menţionează CNAIR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Libra Internet Bank şi-a dublat profitul net în semestrul I, la peste 46 de milioane de lei

    Rezultatul a fost obţinut „în primul rând prin creşterea semnificativă a portofoliului de credite, în condiţiile unei rate de neperformanţă mult sub media sistemului bancar, dar şi prin optimizarea cheltuielilor operaţionale”, susţin reprezentanţii băncii.

    La 30 iunie 2018, activele nete ale Libra Internet Bank erau în valoare de 4,96 miliarde de lei (în creştere cu 9% faţă de începutul anului), în condiţiile în care soldul surselor a fost de 4,39 miliarde de lei, iar soldul creditelor – 3,06 miliarde de lei.

    Rata de neperformanţă a băncii s-a situat la 1,69%, media pieţei fiind în jur de 6%.

    „Investiţiile noastre permanente şi susţinute în creşterea calităţii serviciilor şi în inovaţie tehnologică au făcut ca în prima jumătate a anului să atragem mulţi clienţi noi şi să ne putem menţine un ritm de creştere ridicat, pe toate liniile de business. Un alt factor important în dezvoltarea băncii îl constituie abordarea de nişă şi specializarea avansată pe segmentele profesii liberale, agricultură şi real-estate”, a declarat Emil Bituleanu, directorul general al Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank are o cotă de piaţă de peste 1% şi o reţea de 50 de sucursale.