Tag: tranzactii

  • Bursele lumii se clatină din nou. Epidemia chineză se extinde. Analiştii îşi amintesc de 2008. La Bucureşti piaţa a pierdut 5 miliarde de lei în câteva zile. “Cei cu profil de risc scăzut ar fi indicat să stea pe margine”

    ieţele bursiere din întreaga lume au intrat din nou în aler­tă după ce China a tri­mis o nouă undă de panică printr-o nouă scădere de 7%, după cea similară de luni, ceea ce a dus la oprirea tranzacţiilor a doua oară într-o săptămână.

    Pieţele bursiere din întreaga lume au intrat din nou în aler­tă după ce China a tri­mis o nouă undă de panică printr-o nouă scădere de 7%, după cea similară de luni, ceea ce a dus la oprirea tranzacţiilor a doua oară într-o săptămână.

    Imediat, marile pieţe financiare au reacţionat, investitorii amintindu-şi de 2008, anul în care a început cea mai mare criză financiară a lumii. „Pot să spun că sea­mănă cu o criză“, a menţio­nat George Soroş unul dintre cei mai mari in­ves­titori ai lumii, care îşi câştigă banii din crizele care apar. Banca Mon­dială a evo­cat chiar riscul ca eco­nomia mon­dia­lă să fie lovită de o „furtună perfectă“.

    La Bucureşti, piaţa a scăzut cu aproa­pe 2% la deschidere, pentru a în­chi­de la -0,6%. Acţiunile celei mai valo­roa­se companii, Petrom, au pierdut aproa­pe 5%, asta şi datorită scăderii petrolului.

    „Azi vinde cam toată lumea. Deşi Ro­mânia are o situaţie mai bună decât multe pieţe de frontieră şi emergente, fondurile străine vând din acţiunile ro­mâneşti pentru a-şi onora retra­ge­rile“, a spus Valerian Ionescu, direc­tor de tran­zac­ţionare la BCR.

    Totuşi, el se aşteaptă ca piaţa să îşi revină după aceste corecţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranzacţii emblematice

    „Nu am cum să mă retrag de la Allianz. Nu este cazul. Eu de la UniCredit nu m-am retras.În urmă cu zece ani mi-am făcut un calcul cu banca austriacă (UniCredit a cumpărat HVB/Banca Austria), am spus că nu vând totul atunci, dar vând cu o promisiune de cumpărare de la ei peste zece ani. După zece ani ne-am strâns mâinile şi fiecare a plecat pe drumul lui. La Allianz Ţiriac nu este cazul deoarece nici nu am vândut, nici nu am cumpărat, sunt al doilea acţionar cu 47-48% şi aşa rămâne”, spunea în vară Ion Ţiriac, după ce vânduse participaţia sa în cadrul UniCredit.

    Cu toate acestea, în noiembrie a ieşit din acţionariatul Metro Cash & Carry România, vânzând şi participaţia de 15%. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în 1996, la Bucureşti, iar decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi Ion Ţiriac.

    Grupul UniCredit, care a preluat în iunie participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenisman la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.

    Ţiriac Holdings are în continuare activităţi variate, în domeniul auto, imobiliare, leasing, aviaţie, energie, administrarea profesională şi managementul operaţional al imobilelor. Divizia auto a grupului, cu afaceri plasate în jurul a 200 de milioane de euro pe an, reuneşte mai multe afaceri, între care reţeaua de distribuţie şi service Ţiriac Auto, importatori, Ţiriac Auto Rulate.

    Ţiriac Imobiliare este un grup de companii care reuneşte proiecte rezidenţiale (precum Clubul Rezidenţial Stejarii), centre de afaceri şi showroom-uri, spaţii comerciale dar şi spaţii intravilane în întreaga ţară. Divizia financiară reuneşte Ţiriac Leasing, Premium Leasing şi Ţiriac Brokers, iar Ţiriac Air este un operator charter specializat în servicii VIP şi corporate, fiind singura companie aeriană privată din România care deţine un terminal business. Omul de afaceri mai deţine participaţii şi în cadrul firmei de asigurări Allianz Ţiriac (44%), dar şi alte pachete de acţiuni – 25% la Globe Ground Bcc şi 35% la Meteor Universal. De asemeni, este de notorietate colecţia de maşini a fostului tenisman, care reuneşte peste 150 de autoturisme.

  • ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro

    O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.

    Reamintim că în acest an au fost finalizate  verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
    Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
    Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.

    Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013. 

    În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
    Aceste verificări  au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:

    – au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora

    – au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)

    – au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)

    – mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).

  • Valoarea plăţilor cu cardul de Black Friday s-a dublat faţă de 2014. Românii preferă, în continuare, produsele IT&C

    Vinerea Neagră din România, 20 noiembrie 2015, a întrecut aşteptările PayU România, în această ediţie a evenimentului comercial Black Friday plăţile cu cardul depăşind estimările iniţiale. În cele 24 de ore în care majoritatea retailerilor online s-au concurat în oferte, valoarea comenzilor plătite cu card bancar s-a dublat.

    Cumpărăturile de Black Friday au continuat şi în week-end, când mulţi dintre comercianţii online au venit cu noi campanii de reduceri. Valoarea comenzilor în cele trei zile (vineri, sâmbătă şi duminică) a fost de 2,5 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
    În privinţa numărului de comenzi, dacă în ziua de vineri acestea depăşiseră cu 40% numărul tranzacţiilor din ziua de 21 noiembrie 2014, în cele trei zile în care s-au derulat cele mai multe campanii, creşterea a fost dublă.

    “Aşteptările noastre au fost depăşite. Strategia magazinelor online, de a-şi repartiza mai multe oferte pe o perioadă mai mare de timp a dat roade şi, per total, nu doar ele au înregistrat încasări cel puţin duble după estimările noastre, dar şi cumpărătorii au avut la dispoziţie o perioadă mai mare de timp pentru a alege produsele preferate“, declară Marius Costin, CEO la PayU România.

    Categoria preferată de cumpărători a fost cea a produselor IT&C, cu o pondere de 47% în numărul total al comenzilor înregistrate în cele trei zile, respectiv 66% din valoarea totală. Produse din categoria fashion s-au comandat în procent de 10% din numărul total al comenzilor, respectiv 5% din valoarea totală. Restul produselor comandate (parfumuri, accesorii, ceasuri, cărţi, flori, cadouri etc) au reprezentat 21% din numărul total al comenzilor şi 22% din valoarea totală.

    Cea mai mare tranzacţie realizată cu cardul bancar în ziua de vineri a fost de aproximativ 18.000 de lei, dar a existat şi o tranzacţie record de 20.000 de lei în timpul celor două zile de week-end.

    Minutul de aur a avut loc în timpul dimineţii de vineri şi a înregistrat peste 600 de tranzacţii pe minut. Intervalul orar cu cele mai multe tranzacţii a fost tot vineri între 9-9.59, când numărul total al tranzacţiilor a fost de aproximativ 18.000 de tranzacţii.

    Prin PayU s-au procesat comenzi de Black Friday plasate pe cele mai mari magazine online din România: eMag, Elefant, FashionDays, Flanco, Altex, Carrefour Online, F64.ro, PC Garage, Telekom (clickshop.ro, germanos.ro).


     

  • Cum s-a văzut Black Friday de la sediul PayU

    Deşi foarte multă lume se aştepta ca magazinele şi retailerii să înceapă Black Friday dis de dimineaţă, majoritatea a pornit campania de redyceru  după ora 8.

    Între 7 şi 7.30, cea mai mare comandă înregistrată a fost de 6300 lei, iar până la 8.30 cele mai multe comenzii înregistrate au fost de 12 pe secundă.

    În următorul interval,  8.30-9.00, cea mai mare tranzactie înregistrată a ajuns 15.500 lei.

    Când eMAG a pornit reducerile (8.22) s-a înregistrat o creştere a tranzacţiilor după cum se poate observa în imaginea de mai jos.

    În primele 20 de minute, retailerul eMag a înregistrat 31.000 de comenzi  cu o valoare totală de 10 milioane euro. Primul produs din ofertă epuizat a fost modelul iPhone 6 silver de 16 GB, vândut la preţul de 1.999 de lei, acesta fiind redus de la 2.600 de lei. eMag a avut în stoc 300 de bucăţi din modelul de iPhone 6, iar la 9.15 s-a epuizat primul stoc de lingouri.

    Anul trecut, în aceeaşi perioadă, domeniul IT&C a condus ca număr de comenzi (55%) urmate de sectorul Fashion  (11%) şi retail (10%). Ca volum, tot IT&C conduce topul (78%), urmat de retail (10%) şi fashion (4%)

    La ora 12.00, in sistemul PayU s-au procesat 75% din numarul total de tranzactii inregistrat de Black Friday anul trecut.

    Marius Costin, CEO PayU Romania: Potentialul de dublare a numarului de tranzactii in acest an este foarte real. Spre deosebire de anul trecut, au fost mai putine varfuri de tranzactionare, cumparatorii au achizitionat constant in intervalul 7-11 dimineata, ceea ce arata si faptul ca retailerii au avut oferte mai generoase si stocuri pe masura.

    In intervalul 00:01AM si 12:00PM, adica in primele 12 ore din ziua de Black Friday, cea mai mare tranzactie s-a ridicat la 18.000 de lei si a fost efectuata in jurul orei 10.00.

    Categoriile de produse cu cea mai mare cautare:

    IT&C – 63% din numarul total de tranzactii si 78% din valoarea totala a tranzactiilor

    Retail (altul decat IT&C si fashion) – 14% din numarul total de tranzactii si 15% din valoare

    Fashion – 12% din numar de tranzactii si 5% ca valoare

    In intervalul 7-10.30 au fost constant peste 250 de tranzactii pe minut, cu card bancar, media descrescand catre ora 12.00 la peste 150 de tranzactii pe minut. 

  • Un miliard de dolari în opt minute. Vânzări record pentru Alibaba – FOTO

    Tranzacţiile pe Alibaba au depăşit 9 miliarde de dolari în primele 12 ore ale promoţiei de “Singles Day”, o zi cu discounturi serioase, informează Business Insider.

    Peste 1 miliard de dolari au fost tranzacţionati pe site-ul Alibaba în doar opt minute şi aproape 4 miliarde de dolari în prima oră.
    Singles Day este un eveniment anual ce are loc pe 11 noiembrie, un eveniment ce a pornit ca o mişcare împotriva Valentines Day, o zi în care este încurajată celebrarea vieţii celibatare.

    Anul trecut, Volumul vânzărilor procesate prin intermediul aplicaţiei de plăţi Alipay în ziua de 11 noiembrie a trecut de 2 miliarde de dolari în doar o oră şi 11 secunde şi a depăşit în total 9 miliarde de dolari în 24 de ore, circa 43% fiind realizate de pe dispozitive mobile, potrivit Alibaba.

    Valorea vânzările totale ale Alibaba pentru 2015 sunt prognozate să ajungă la 14 miliarde de dolari. Americanii cheltuie 5,6 miliarde de dolari de Black Friday şi Cyber Monday.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 250% în prima jumătate a anului 2015

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o creştere de 250% a valorii totale estimate a tranzacţiilor, de la 600 de milioane de dolari în primul semestru 2014 la 2,1 miliarde dolari în primul semestru 2015, arată un studiu EY. Aceasta este cea mai dinamică evoluţie în rândul celor 11 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. În acelaşi timp, numărul tranzacţiilor a crescut de la 68 în prima jumătate a anului 2014 la 81 de tranzacţii în prima jumătate a anului curent. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie şi minerit, conform EY M&A Barometer.

    România a înregistrat cea mai mare tranzacţie din regiunea CSE în acest an – achiziţia UniCredit Ţiriac Bank, contra unei sume de peste 770 milioane de USD.

    În prima jumătate a anului, marea majoritate a tranzacţiilor a fost încheiată de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzacţiilor derulate în ţara noastră. Piaţa românească a fost din nou dominată de tranzacţii inbound, 62% din tranzacţii implicând companii străine care au achiziţionat companii locale.

    Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din Europa Centrală şi de Sud-Est, în vreme ce restul de 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România. Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Republica Cehă (3). “România confirmă statutul de piaţă foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziţia geostrategică. În viitor, ne aşteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanţi prin potenţialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investiţional”, declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România

    Ce s-a întâmplat în regiune? Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia) a crescut, în ansamblul ei, cu 2,9%. Numărul de tranzacţii din regiune a crescut în primul semestru 2015 la 647 tranzacţii, de la de 629 în primul semestru 2014. Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia (155 tranzacţii), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (117 tranzacţii) şi Republica Cehă (98 tranzacţii). Doar patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane USD a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru 2014, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane USD a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune. Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin M&A, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

    Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacţii), Germania (26 tranzacţii) şi Austria (11 tranzacţii). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

     

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 250% în prima jumătate a anului 2015

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o creştere de 250% a valorii totale estimate a tranzacţiilor, de la 600 de milioane de dolari în primul semestru 2014 la 2,1 miliarde dolari în primul semestru 2015, arată un studiu EY. Aceasta este cea mai dinamică evoluţie în rândul celor 11 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. În acelaşi timp, numărul tranzacţiilor a crescut de la 68 în prima jumătate a anului 2014 la 81 de tranzacţii în prima jumătate a anului curent. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie şi minerit, conform EY M&A Barometer.

    România a înregistrat cea mai mare tranzacţie din regiunea CSE în acest an – achiziţia UniCredit Ţiriac Bank, contra unei sume de peste 770 milioane de USD.

    În prima jumătate a anului, marea majoritate a tranzacţiilor a fost încheiată de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzacţiilor derulate în ţara noastră. Piaţa românească a fost din nou dominată de tranzacţii inbound, 62% din tranzacţii implicând companii străine care au achiziţionat companii locale.

    Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din Europa Centrală şi de Sud-Est, în vreme ce restul de 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România. Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Republica Cehă (3). “România confirmă statutul de piaţă foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziţia geostrategică. În viitor, ne aşteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanţi prin potenţialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investiţional”, declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România

    Ce s-a întâmplat în regiune? Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia) a crescut, în ansamblul ei, cu 2,9%. Numărul de tranzacţii din regiune a crescut în primul semestru 2015 la 647 tranzacţii, de la de 629 în primul semestru 2014. Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia (155 tranzacţii), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (117 tranzacţii) şi Republica Cehă (98 tranzacţii). Doar patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane USD a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru 2014, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane USD a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune. Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin M&A, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

    Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacţii), Germania (26 tranzacţii) şi Austria (11 tranzacţii). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

     

  • Anul yuanului

    În clasamentul întocmit de furnizorul de informaţii financiare SWIFT, yuanul a urcat în august 2015 pe locul al patrulea, fiind cea mai folosită monedă din lume în operaţiunile transfrontaliere după dolar, euro şi lira sterlină.

    Yuanul chinezesc a urcat în luna august pe locul patru în topul celor mai folosite monede în operaţiunile transfrontaliere, depăşind yenul japonez în funcţie de valoarea tranzacţiilor, potrivit unui raport realizat de furnizorul de informaţii financiare SWIFT. Valoarea totală a plăţilor în yuani a crescut cu 9,13% în august, reprezentând 2,79% din valoarea plăţilor transfrontaliere globale. Statele care au efectuat cele mai mari plăţi în yuani în luna august au fost China, Hong Kong şi Singapore. Cel mai mare centru offshore de plăţi în yuan se află în Hong Kong, care procesează 70,4% din plăţi în yuani. Deşi peste 100 de ţări au folosit yuanul pentru tranzacţii în luna august, mai mult de 90% din valoarea acestora a fost concentrată în 10 ţări.

    În august 2015, mai mult de 1.700 de instituţii financiare au făcut plăţi internaţionale în yuani, marcând o creştere de 14% faţă de anul precedent. O altă noutate este că peste 600 de instituţii financiare au inclus yuanul în valutele lor de bază fără a avea vreo legătură direct cu China sau Hong Kong.

    De fapt, august a fost o lună decisivă pentru yuan, din cauza acţiunii de depreciere iniţiate de Banca Populară Chineză. Deprecierea yuanului a fost un puternic factor determinant pentru plasarea sa în ascensiune pe scena financiară internaţională.
    Depăşirea yenului este una dintre victoriile importante ale yuanului. Conform datelor SWIFT, în urmă cu 3 ani yuanul se afla în acelaşi clasament pe locul al doisprezecelea, cu 0,84% din tranzacţiile mondiale. Poziţionarea yuanului pe locul al patrulea, cu 2,79% din plăţi, este destul de aproape de yen, pe locul al cincilea, cu 2,76%.

    China face eforturi mari pentru includerea yuanului în DST, iar noua poziţie câştigată de monedă în cursul anului 2015 ar putea reprezenta poarta oficială de intrare. În prezent, în componenţa DST intră dolarul, euro, yenul şi lira sterlină. Includerea yuanului în structura DST face parte din planul Chinei de a-şi transforma pe termen lung moneda într-o valută pentru constituirea rezervelor financiare, alături de dolar şi euro. Ambiţia Beijingului ca yuanul să fie rivalul direct al dolarului are deja cinci-şase ani vechime, în 2010 chinezii deschizându-şi huburi pentru internaţionalizarea monedei la Londra şi Frankfurt. Însă tocmai în luna de aur a yuanului, FMI a mai amânat o dată decizia de a include yuanul în DST, cu nouă luni începând de la 31 decembrie. Motivaţiile FMI au fost legate de faptul că yuanul este încă strans controlat de guvernul chinez, dar şi de devalorizarea intenţionată faţă de dolar, despre care oficialii FMI consideră că are ca scop creşterea exporturilor.

  • Săptămâna marilor tranzacţii

    Probabil cele mai importante tranzacţii ale anului s-au încheiat săptămâna trecută. Dacă în privinţa SAB Miller – InBev discuţiile şi ofertele sunt oficiale şi durează de câteva luni, anunţul Dell că va prelua EMC a fost neaşteptat şi a generat multe semne de întrebare.

    AMERICA: Compania de stocare a datelor EMC Corp a acceptat săptămâna trecută o ofertă de preluare din partea Dell în valoare de 67 miliarde de dolari, au anunţat lunea trecută Michael Dell şi directorul general al EMC, Joe Tucci. „Creăm o companie cu o forţă incredibilă. Este vorba de a aduce împreună tehnologii complementare şi de a ajuta clienţii să răspundă provocărilor şi oportunităţilor create de viitorul digital“, a declarat cu ocazia anunţului Michael Dell, preşedinte şi director general al Dell, la CNBC. Acţionarii EMC vor primi circa 33,15 dolari pe acţiune în numerar şi un tip de acţiuni evaluate în funcţie de valoarea participaţiei de control deţinute de EMC la VMware, care va rămâne independentă şi tranzacţionată public, se arată într-un comunicat al companiilor.

    Combinaţia dintre Dell şi EMC va crea cea mai mare companie privată integrată din tehnologie. Compania va deveni automat lider într-un sector extrem de atractiv şi vânat de toate companiile de tehnologie de pe planetă, piaţa de tehnologie a informaţiei, estimată la 2 trilioane de dolari. Tranzacţia aduce laolaltă două branduri puternice din industrie, cu poziţii strategice în pieţele de servere, storage, virtualizare şi PC-uri, dar aduce laolaltă şi abilităîi şi experienţă în transformare digital[, centre de date, infrastructură convergentă, piaţă de mobile şi securitate. 

    Achiziţia EMC va ajuta aşadar Dell să îşi diversifice operaţiunile dincolo de piaţa PC-urilor aflată în stagnare şi îi va da dimensiunea necesară să atace piaţa de administrare şi stocare a datelor, mult mai profitabilă. Dacă va fi finalizată, tranzacţia ar fi a doua preluare majoră efectuată de Michael Dell, unul dintre pionierii industriei PC, în numai doi ani. Michael Dell a cumpărat integral compania Dell în urmă cu doi ani, pentru 25 de miliarde de dolari, cu scopul de a câştiga timp pentru restructurarea acesteia şi de a îi redesena strategia de viitor.

    Tranzacţia este cea mai mare din domeniul său de până acum şi este considerată o piatră de hotar pentru strategia lui Michael Dell, care nu a mai văzut de unde şi cum ar putea creşte compania sa. Achiziţia EMC a făcut însă mai mulţi specialişti să se întrebe dacă Dell va mai produce laptopuri peste cinci ani.

    Întrebarea, deşi pare nelalocul ei, este plauzibilă deoarece tranzacţia presupune un pariu ambiţios pe mai multe fronturi. Michael Dell este la a doua mare tranzacţie în doi ani şi, odată cu achiziţia EMC, achiziţionează şi o datorie imensă, deoarece cea mai mare parte a banilor pentru tranzacţie, în jur de 40 de miliarde de dolari, va proveni dintr-un împrumut care este negociat acum. Tranzacţia transformă Dell într-o corporaţie imensă într-o perioadă când toată lumea insist[ că e mai simplu şi mai sigur să fii mic. Mai multe companii din tehnologie au anunţat în ultimul timp că iau în calcul să desprindă diviziile în companii de sine stătătoare, care să se raporteze independent la piaţă şi la propriul bilanţ. Hewlett-Packard, de exemplu, îşi separă entitatea de servicii pentru companii de cea pentru piaţa casnică. eBay desprinde plăţile PayPal din core businessul său de comerţ online. Chiar şi EMC a fost criticată de investitori pentru ceea ce ei numesc ”federaţia EMC”, dat fiind că în companie creşteau independent divizii de la content management până la data storage.

    Michael Dell şi Joe Tucci, fondatorul EMC, consideră însă că un model de business one stop shop va atrage clienţii tocmai prin complexitatea serviciului pe care îl oferă.

    EUROPA: Boardul SABMiller a acceptat săptămâna trecută principalii termeni ai ofertei de preluare din partea Anheuser-Busch InBev (AB InBev), care evaluează compania la 68 de miliarde lire sterline (104,5 miliarde dolari), creând condiţiile pentru fuziunea celor mai mari producători de bere din lume. După mai multe săptămâni de oscilări, boardul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch.

    Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie. Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate.
    Propunerea revizuită şi acceptată este a cincea făcută de AB InBev pentru SABMiller în ultimele săptămâni şi vine după ce producătorul belgian de bere a anunţat luni că este pregătit să ofere acţionarilor SABMiller 43,5 lire pe acţiune în numerar şi o alternativă parţial în acţiuni de 38,88 lire, din care rezulta un preţ combinat de 67,4 miliarde de lire. SABMiller a respins primele trei oferte, afirmând că subevaluează semnificativ compania.

    Cei mai mari doi acţionari ai SABMiller, Altria Group şi familia Santo Domingo, care deţin cumulat o participaţie de 41% la grup, au avut iniţial poziţii diferite. Altria a anunţat în urmă cu două săptămână că oferta AB InBev, dar familia Santo Domingo a susţinut decizia boardului de a respinge propunerea.

    Fuziunea va alătura branduri precum Budweiser, Corona şi Stella Artois cu Pilsener Urquell, Grolsch şi Peroni, iar grupul nou format ar deţine o prezenţă majoră în SUA, China, Europa, Africa şi America Latină. Împreună, AB InBev şi SABMiller comercializează peste 30% din volumul de bere la nivel global.

     

    Cele mai mari tranzacţii din ultimii 25 de ani